899 matches
-
la disconfortul acestora. 140. Animalele nu trebuie provocate, iritate, sau stimulate pentru a satisface curiozitatea, plăcerea publicului. 141. Animalele care pot interacționa în mod excesiv, stresant între ele nu trebuie ținute în amplasamente alăturate sau în imediata apropiere (ex. pradă - prădător, specii concurente etc.). 142. Spații special amenajate, corespunzătoare pentru separarea animalelor gestante sau cu pui trebuie să fie disponibile pentru a micșora stresul inutil. 143. Animalele cazate, temporar, separat de restul grupului trebuie ținute în această situație doar atâta timp cât este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165781_a_167110]
-
rugoase pentru facilitarea îndepărtării exuviilor. Pentru speciile arboricole trebuie realizate facilități pentru cățărat. 4. Amplasamentele exterioare ale reptilelor trebuie astfel realizate încât să se evite inundarea lor, săparea în substrat sau cățărarea, care ar contribui la evadarea animalelor respective. 5. Prădătorii și dăunătorii trebuie ținuți în mod particular sub control. VII. Cerințe de spațiu 1. Comentariile generale despre cerințele de spațiu ale animalelor se aplică și reptilelor și amfibienilor. Deoarece creșterea reptilelor are o rată relativ crescută, în primele stadii ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165781_a_167110]
-
se includ în zona de combatere arboretele de salcâm infestate cu Lymantria dispar, rezervațiile științifice, cele în care se efectuează cercetări, trupurile izolate de pădure care în următorii 2-3 ani se defrișează și arboretele în care mortalitatea produsă de paraziți, prădători și ciupercile entomopatogene asigură stingerea naturală a focarelor. ... Articolul 67 (1) Delimitarea zonei de combatere și supraveghere la insectele defoliatoare din pădurile de rășinoase se face în funcție de compoziția arboretelui, insecta defoliatoare și de procentul de defoliere. ... (2) Se includ în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
se includ în zona de combatere arboretele de salcâm infestate cu Lymantria dispar, rezervațiile științifice, cele în care se efectuează cercetări, trupurile izolate de pădure care în următorii 2-3 ani se defrișează și arboretele în care mortalitatea produsă de paraziți, prădători și ciupercile entomopatogene asigură stingerea naturală a focarelor. ... Articolul 67 (1) Delimitarea zonei de combatere și supraveghere la insectele defoliatoare din pădurile de rășinoase se face în funcție de compoziția arboretelui, insecta defoliatoare și de procentul de defoliere. ... (2) Se includ în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
evitându-se condițiile care să conducă la discomfortul acestora. 44. Este interzisă provocarea, iritarea sau stimularea animalelor. 45. Animalele care interacționează în mod excesiv, stresant între ele, nu sunt menținute în amplasamente alăturate sau în imediată apropiere (de exemplu, pradă - prădător, specii concurente etc.). 46. Se recomandă transferul animalelor gestante sau cu pui în spații corespunzătoare. 47. Este interzisă menținerea în stare izolată a animalelor sociale pentru perioade mai mari decât cele recomandate de specialiști pentru a evita dificultățile de reacomodare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192960_a_194289]
-
odihnă, precum și suprafețe abrazive/rugoase pentru facilitarea îndepărtării exuviilor, iar pentru speciile arboricole trebuie realizate facilități pentru cățărat. 104. Amplasamentele exterioare ale reptilelor trebuie astfel realizate încât să se evite inundarea, săparea în substrat sau cățărarea, pentru evitarea evadării animalelor. Prădătorii și dăunătorii trebuie ținuți în mod particular sub control. 105. Trebuie asigurat suficient spațiu atât în plan orizontal, cât și vertical, pentru a permite reptilelor să-și manifeste comportamentul normal propriu speciei și pentru a se putea evita conflictele generate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192960_a_194289]
-
merge spre celălalt, dar și de a ataca. Din aceeași familie de cuvinte fac parte re-gressere, cu semnificația de a se retrage și pro-gressere, a merge înainte, a avansa. Agresivitatea generează comportamente violente larg răspândite la animale, definind chiar categoria prădătorilor. La om, o teorie recentă și controversată, dezvoltată de Wrangham și Peterson (1996), susține că agresivitatea reprezintă apanajul atavic ereditar al bărbaților, moștenit de la rudeniile noastre primate. Această teorie afirmă condiția biologică violentă a omului, deși nu susține imposibilitatea prevenirii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adus, ca efect colateral, expunerea În fața animalelor prădătoare (Sterelny, 2003). Aceste probleme de mediu au condus la apariția unor probleme sociale, ce constituie al doilea set de probleme care au contribuit la apariția normelor sociale. În primul rând, expunerea În fața prădătorilor a indus necesitatea formării unor grupuri mari pentru vânătoare, ce asigurau o protecție net superioară celei oferite de grupurile de doar câțiva membri (Dunbar, 1999). O consecință firească a creșterii grupurilor a fost nevoia unei coordonări și a unei cooperări
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
adăpostul atât în scorburi, cât ș și în fisurile din trunchiuri și chiar în spațiile înguste de sub scoarță. În general, sunt preferate scorburile plasate la înălțimi de peste trei metri și cu intrare foarte strâmtă, deoarece acestea sunt mai puțin accesibile prădătorilor. Datorită în primul rând specializării lor alimentare, unii lilieci manifestă preferințe p pentru anumite specii de arbori. Astfel, scorburile din sălcii și plopi sunt căutate cu predilecție de Myotis daubentonii și Myotis bechsteinii, în timp ce scorburile din fagi și stejari sunt
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
adăposturi întunecoase. Ca și în timpul hibernării, liliecii intră ziua într-o stare de somnolență, în care metabolismul este încetinit prin coborârea temperaturii corporale. Ca urmare, capacitatea lor de reacție e este mult diminuată, ceea ce face ca ei să fie expuși prădătorilor în mult mai mare măsură. De aceea, adăposturile trebuie să fie sigure, lipsite de orice perturbație provocată atât de dușmanii lor naturali, cât și de om. Caracteristici microclimatice Am amintit mereu că lilieci au nevoie de anumite condiții microclimatice. Care
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
vedere economic, liliecii, sunt be benefici oamenilor pe mai multe planuri: în co controlul biologic prin consumul de insecte daunatoare atât p pentru agricultura cât si pentru sanatatea umana precum și prin polenizarea și dispersarea semințelor unor plante. Chiropterele insectivore sunt prădători naturali pentru adulții sau larvele a numeroase grupe de artropode nocturne, contribuind în mare măsură la combaterea biologică a insectelor dăunătoare pentru culturile agricole.De exemplu, Tadarida brasiliensis, specie care formează în S.U.A. c colonii de milioane de indivizi, ingerează
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
se clasifică în: tundră, taiga, pășune, pădure temperată, savană, pădure ecuatorială; -după caracteristicile structurale (abundența numerică și în biomasă, distribuția speciilor, durata de viață, importanțăă; 28 după tipurile funcționale, în raport cu abundența și distribuția speciilor cu caracteristici funcționale (descompunerea materiei organice, prădători de vârf, denitrificare, etcă; după natura și importanța bunurilor și serviciilor furnizate sistemului socio-economic uman; după capacitatea de refacere sau rezistența la modificări; după stadiul succesional, ecosistemele se clasifică în: tinere sau mature, pentru cele acvatice în oligo-, mezo-, eusau
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
care dacă este depășită (numărul de animale creșteă, determină un răspuns al biocenozei respective (numai în cazul ecosistemelor naturaleă.În populațiile animalelor sălbatice, dacă aceste limite de număr de animale ierbivore pe hectar sunt depășite, intervine autoreglarea, prin intensificarea activității prădătorilor, poate crește și frecvența bolilor și paraziților. În cazul animalelor domestice, lucrurile se petrec cu totul diferit, stiut fiind faptul că efectivul acestora nu este sub control ecologic ci sub control antropic. Dacă pășunatul este irațional, apare o dezgolire a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
utilizării apei ca lest pe vapoare; traficului aerian. Introducerile deliberate se referă fie la specii cu valoare economică (în principal plante agricole și silviceă, cinegetică, piscicolă sau estetică (nclusiv comerțul cu animale de casăă, fie la specii de paraziți și prădători, introduși pentru controlul biologic al unor dăunători. Scopul introducerilor deliberate este de obicei foarte limitat, urmărește beneficii imediate și nu ține cont de efectele pe termen lung și de posibilele efecte negative. O specie își va extinde arealul dacă poate
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
urmărește beneficii imediate și nu ține cont de efectele pe termen lung și de posibilele efecte negative. O specie își va extinde arealul dacă poate ajunge acolo, dacă noul areal satisface cerințele de habitat și dacă nu sunt prezenți competitori, prădători sau paraziți care ar duce la eliminarea sa rapidă. Pentru a putea ajunge într-un nou ecosistem, o specie trebuie să aibă un potențial de dispersie mare, care poate fi atins fie prin sporirea numărului indivizilor dipersați (semințe, descendențiă, metoda
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
larg; comensală a omului. Caracteristicile care fac un ecosistem permeabil pentru specii străine sunt: Generale: stadiu succesional timpuriu; diversitate scăzută a speciilor native; perturbări datorate fie unor cauze naturale, fie în urma activităților umane. Specifice:climat asemănător cu cel nativ; absența prădătorilor și/sau paraziților speciilor invadatoare; absența speciilor native morfologic sau ecologic cu specia invadatoare. Trebuie reținut că marea majoritate a unităților de dispersie nu ajung într-un nou habitat și nu duc la extinderea arealului. Extinderea arealului se petrece doar
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
fie dispare, fie poate fi evitată, în urma unor procese geologice sau ca o consecință a activităților umane; o zonă inospitalieră devine la un moment dat favorabilă pentru respectiva specie în urma unor modificări climatice și/sau geografice, prin dispariția unor specii (prădători sau parazițiă, sau prin apariția unor noi specii (comensali, specii pradă); apariția unor adaptări care permit speciei să colonizeze zone înainte inospitaliere. De exemplu astăzi, gramineele și plantele ierboase cultivate sunt prezente pe toate continentele. Majoritatea leguminoaselor provin din Europa
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
cuniculusă în Australia, s-a soldat cu o creștere numerică a acestei specii ceea ce a determinat profunde modificări ale ecosistemelor locale. Această specie a devenit un concurent periculos al animalelor ierbivore domestice. S-au introdus vulpi din Europa, care sunt prădătorii naturali ai iepurelui, dar numai epidemiile de tularemnie și mixomatozele au redus numărul celor două specii exogene. Un alt exemplu nefast, a fost introducerea castorilor din Canada în zonele pădurilor din America de Sud, unde au fost construite diguri pentru reținerea apei
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
originea sacrificiului s-ar află vânătoarea sau o crimă primordială. Astfel, Vidal-Naquet (1985, p. 138) susține că „funcția vânătorii este simultan complementară și opusă sacrificiului. Într-un cuvânt, vânătoarea definește relațiile dintre om și natura sălbatică. Vânătorul este simultan animalul prădător și posesorul unei arte (techne) pe care nu o posedă leul sau lupul. ș...ț Actul sacrificial este un act culinar, animalul sacrificial prin excelență fiind boul cu care se lucrează câmpul”. Iar J.Z. Smith subliniază deosebirile dintre vânătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
studiile pe care le-am consacrat bestiarului mitologic românesc (M. Coman, 1986, 1988, 1995), sistemul taxonomic instituit de sacrificiu este mult mai complex: el nu se bazează numai pe axele utilitare (domestic - sălbatic; consumabil - necomestibil; utilizabil În gospodărie - dăunător; producător - prădător), ci și pe axe spirituale precum cea a atitudinii animalului față de om (menește a bine - cobește), a statutului ontic (curat - spurcat) sau a atitudinii divinității (binecuvântat - blestemat). În felul acesta, În spațiul românesc, nu pot intra În sisteme sacrificiale animale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a tehnicilor Învățate nu este vânătoarea, ci uciderea dușmanului - În acel moment maștera nu reprezenta lumea animalelor, ci lumea jaguarului atotștiiutor, adică lumea eroilor civilizatori. În replică, pierderea acestor atribute Îl transformă pe jaguar din deținător al secretelor civilizației, În prădător sălbatic, consumator de carne crudă: doar lumina ochilor mai amintește de stăpânul de odinioară al focului. Jaguarul Își ceartă nevasta, dar degeaba. Într-o zi, Îi dă lui Botoque un arc nou și săgeți, Îl Învață să se servească de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
p. 226. 363 Locuri sacre. Atlas. Acolo unde cerul și pământul se Întâlnesc, James Harpur, Editura Șcheii Brașov, 1998, p. 84-85. 364 Diavolul spinos, șopârlă de 15 cm lungime, se hrănește cu furnici negre. Spinii de pe corp Îl feresc de prădători, În special șerpi (ibidem, p.226-229). 214 intersectează pe teritoriul continentului sunt trasee sacre, care Îl transpun pe cel inițiat Într-o dimensiune eternă”365. Risipiți precum oasele fosilizate ale unui dinozaur uriaș, Munții Olga sunt o hartă redimensională a
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
imagine. Privirea fixă, de ucigaș în serie, grimasa obscenă a dinților încovoiați, frenezia sângeroasă cu care se hrănesc nu este de mirare că sunt greu de iubit, și asta de când îi știm. Iar scriitorii nu le-au susținut întotdeauna cauza. "Prădătorul palid al cărnii oribile" scria Herman Melville despre rechin -, cu "gura lui ca o cavernă cu dinți de fierăstrău", cu "flancurile fantomatice" și "capul de Gorgonă". În călătoriile sale de ani de zile la bordul balenierelor, celebrul narator al poveștilor
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
timpului, societățile au inventat un număr limitat de moduri de viață. Și mai restrânse sunt modurile de achiziționare a hranei: primul mod pare să fi fost scavenging-ul, „scotocirea” În natură și prin resturile lăsate de alții; lunga epocă a omului prădător cunoaște dezvoltarea vânătorii, a culesului, a pescuitului; În sfârșit, omul a Început să domesticească natura (animale, plante, soluri, ape) și a devenit astfel producător de hrană. În studiul fenomenelor istorice care cuprind sute de mii de ani, factorii timp și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
protecție; cei aflați la putere nesocoteau ei Înșiși legea. Pentru mulți europeni, În anii 1939-1945, drepturile - civile, legale, politice - nu mai existau. Statul a Încetat să mai fie garantul legii și al dreptății; dimpotrivă, În Noua Ordine hitleristă guvernul era prădătorul principal. Este notorie atitudinea naziștilor față de viața și integritatea umană, dar poate că moștenirea practică cea mai importantă lăsată lumii postbelice este felul În care tratau proprietatea. În timpul ocupației germane, dreptul la proprietate era În cel mai bun caz contingent
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]