1,967 matches
-
cineva de pe afară, se piti după o perdea și de acolo întreba cu de-amănuntul pe Marioara asupra tuturor celor petrecute. Când auzi că țăranii au bătut și pe Leonte Bumbu, ba și pe nevastă-sa, și i-au cam prădat locuința, se gândi în sine că pe dânsul cu siguranță I-ar fi jupuit de viu. Fata îi mai spuse apoi că poate să plece fără frică, prin grădină, că abia de mai sunt oameni prin curte. Atunci îi veni
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și rugă îndată să-i mijlocească o întrevedere cu prefectul, căruia voia să-i ceară un detașament de soldați, dacă se poate și tunuri, ca să-și recucerească averea și să pedepsească pe bandiții care I-au izgonit și I-au prădat. Apoi, după ce își zugrăvi în toate amănuntele suferințele fără margini, spuse lui Grigore, fără nici un înconjur, că pe aici se zvonește că Miron Iuga ar fi fost măcelărit de țărani, adăugând totuși că el nu crede să fie adevărat, fiindcă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Puse mâna pe brațul procurorului, să-i oprească sforțarea intelectuală: ― Un moment... Ce s-o fi întîmplat oare, de gonește așa maiorul? Tănăsescu se grăbea doar să-i anunțe că satul Vlăduța e liniștit. Au dat foc conacului și au prădat, adevărat, dar acum oamenii s-au dezmeticit și cer iertare. Pentru a se evita orice poftă de eventuală reizbucnire a dezordinii, va lăsa în sat o secție de soldați sub comanda unui ofițer. ― Perfect, domnule maior! Mulțumesc! zise Baloleanu ușurat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-și păstreze aparența de mânie. Eu am o răspundere aici! Nu ne jucăm, nu-i așa, domnule prefect?... De la București e ușor să comanzi și să scrii, dar uite pe tâlharii ăștia care au distrus, și au jefuit, și au prădat, și au ucis!... Cum ajunse la țărani, vocea iar i se înăspri, revolta îi reveni parc-ar fi fost jignit și devastat el însuși, cu toate că el n-avea nici o avere. ― Satele astea ar trebui rase cu tunul de pe fața pămîntului
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a salvat averea. O zi dacă mai întîrzia, deunăzi, când s-au întîlnit în tren spre Pitești, nu mai găsea decât praf și cenușă. Țăranii, mai îndrăciți în Dolj decât în alte părți, începuseră a da foc conacelor și a prăda. Au venit și la dînsul: cucoane în sus, cucoane în jos, să ne dai moșia c-altfel e moarte și prăpăd... Atunci ce s-a gîndit: ia să fie el mai al dracului ca tâlharii. Și s-a tocmit și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pentru dezvoltarea creaturii. Pe masă și pe jos erau răspândite cioburi de veselă. Ici și colo, băltoace de sânge acopereau mâncarea, podeaua, corpul sfârtecat al lui Kane. ― Nu! Nu! Nu!... repeta Lambert, cu privirea dementă fixată pe colegul ei hăcuit, pradă isteriei. ― Ce-a fost? murmură Brett, acuzând șocul acestei tragedii. Dar ce-a fost asta? Îngrețoșat, paralizat, Parker nu făcu nici un gest de compătimire când Ripley se întoarse cu spatele pentru a voma. ― Chestia aia a crescut în el de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
asta nedormită, mă simt de parcă toate organele mele ar fi o combinație de cauciuc și acid clorhidric. Aproape că nici nu observ când îți reiei firul istorisirii. Povestea ta are temperatura corpului meu, mă cufund în ea izolîndu-mi simțurile, lăsîndu-le pradă iluziei. Mă îndrept spre gura peșterii din insula de smarald, în jurul deschiderii aceleia strâmte crește un mărăciniș osos, tare ca sârma, cu scânteierile mov ale florilor pitite după ghimpi. Intru în coridorul de piatră care duce-n adâncul său. Larve
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
război între cele două state. Primul ministru român, generalul Constantin Sănătescu, nota la 1 septembrie 1944: „Nu am nici o veste de la Moscova; semnarea armistițiului ar pune capăt în parte dezordinii de acum. Pe motivul că suntem încă în război, rușii pradă peste tot [...]. Sosesc la Președinție reclamații din toate locurile pe unde ajung trupele ruse”. Reclamații similare soseau cu zecile de mii și la Marele Stat Major român din regiunile ocupate de Armata Roșie. După mai multe amânări, deși delegația română
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
trei zile ne tot retragem, cedând pământul pentru care s-a suferit. Se aude de răzbunări în Ardeal față de acei dintre frații noștri ce ne-au primit cu bucurie. Cum să nu-ți lași și tu inima, ca și ceilalți, pradă descurajării ? Nu ne-au rămas decât deprimarea, speranțele înșelate și victimele ! Mi se rupe inima de sângele risipit în zadar. Cum am avut și câteva mici victorii strălucite, în care s-a luptat cu baionetele împotriva unei artilerii dirijate de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lasă În urmă morți, dar numărul enorm de protestatari pare să fie un semnal prost pentru ofițerii care luptă În stradă. Un semnal la fel de prost pare să vină și din partea superiorilor, ale căror ordine șovăielnice Îi lasă de multe ori pradă unor mulțimi de oameni care luptă nemaiavînd nimic de pierdut. Teama În rîndurile militarilor (care nu au fost instruiți pentru o astfel de luptă) e firească În aceste condiții și nu puține au fost cazurile În care a declanșat evenimente
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În care Supremul Își Începe discursul, În jur de 10.000 de bucureșteni, Împodobiți de oamenii propagandei cu pancarte și avînd pregătit un set de lozinci, se clatină imperceptibil nu atît din pricina vremii de iarnă, În mod surprinzător plăcută, cît pradă acelorași vechi sentimente : dezgust și furie. Doar că sentimentele nu mai sînt la fel de bine ascunse ca În alte rînduri. Veștile de la Timișoara funcționează În regim de gaz pe foc și se poate spune că mulțimea din Piața Palatului freamătă de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mașinărie, aveau o strategie, ca să-și instaleze socoteala lor tîmpită rădeau locul, Îl curățau de identitatea lui, de tradiția lui, de ce avea el mai bun și mai luminat... Și veneau cu puhoiul de armată, s-au instalat ca lăcustele, au prădat Cernăuțiul În cîteva zile... Păi, dă-ți seama, În Rusia era o sărăcie lucie, cine și cum să hrănească ditamai armata? Prădau tot, pînă și firele de telegraf și mobilierul din instituții, tot, hrană, animale, tot ce ținea de agricultură
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
el mai bun și mai luminat... Și veneau cu puhoiul de armată, s-au instalat ca lăcustele, au prădat Cernăuțiul În cîteva zile... Păi, dă-ți seama, În Rusia era o sărăcie lucie, cine și cum să hrănească ditamai armata? Prădau tot, pînă și firele de telegraf și mobilierul din instituții, tot, hrană, animale, tot ce ținea de agricultură, unelte, aparate... SÎnt povești scrise, prădau pînă și vesela din cantinele internatelor, nimic nu era prea puțin... toate se duceau spre inima
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dă-ți seama, În Rusia era o sărăcie lucie, cine și cum să hrănească ditamai armata? Prădau tot, pînă și firele de telegraf și mobilierul din instituții, tot, hrană, animale, tot ce ținea de agricultură, unelte, aparate... SÎnt povești scrise, prădau pînă și vesela din cantinele internatelor, nimic nu era prea puțin... toate se duceau spre inima Rusiei... nu mai zic de bănci și de tot ce n-a apucat statul să salveze În zilele alea trei ale ultimatumului... sînt tot
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Se uită în sus la el, pentru că era mai jos decât Tom, și îl privi drept în ochi. Tom constată cu mirare că pe fața rotundă, băiețească, a lui George radia o expresie ciudat de luminoasă. Arăta ca un om pradă unei exaltări emoționale, gata să plângă de bucurie în urma unei vești extraordinare, a unei fantastice realizări sau descoperiri. Tom ar fi vrut să rostească un cuvânt potrivit, care să-i exprime afecțiunea, pentru că lumina de pe fața fratelui săi îi reînsuflețise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fir multicolor, necunoscute fantastice păsări ce zburau cu aripi zăngănitoare. Toate aceste stranii apariții îl obsedau și-l fascinau în același timp. Cu toate că i se păreau imposibil de realizat, ele îl stimulau pe nesimțite pe tânărul meșter artist. Câteodată, cădea pradă îndoielilor: „Fierul este dur, inflexibil, el nu se va lăsa modelat de propria-mi fantezie”. Alteori, o voce neauzită îl îndemna: „Trebuie să încerci. Tu poți. Tu vei reuși!” Era noapte. O nouă noapte. A câta, oare, de când ispita
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
vremea lor, adevărații stăpâni ai Italiei. După aceștia au venit toți ceilalți care, până în vremurile noastre, au condus armatele de acest fel; rezultatul vitejiilor lor a fost acela că Italia s-a văzut, în toată lungimea ei, cotropită de Carol, prădată de Ludovic, supusă cu forța de Ferrando și batjocorită de elvețieni. Căpitanii de mercenari au organizat în așa fel armatele, încât au redus, în primul rând, rolul infanteriei, pentru a-și asigura lor înșiși toată gloria victoriilor. Au procedat în
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
să se bucure de o libertate excesivă și nepotrivită cu disciplina militară. Pentru aceasta a și fost învinuit în Senat de către Fabius Maximus, care l-a numit corupător al armatei romane. Și este adevărat că locuitorii din Locri, care fuseseră prădați și nimiciți de un guvernator trimis de Scipio, n-au fost niciodată răzbunați, după cum cutezanța neobrăzată a acelui om n-a fost niciodată pedepsită; și toate acestea, numai din cauza firii lui indulgente. Astfel că, atunci când cineva a vrut să-l
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
ai ținut în mână niciodată o sabie. Cum te vei descurca... războiul nu e o joacă. El înseamnă victorie sau înfrângere, viață sau moarte. - Știu asta, majestate, încă de pe când eram doar o copilă și când satul meu a fost prădat și incendiat de englezi și de trădători francezi. Nu uit asta și mă simt obligată să lupt pentru eliberarea țării mele. Cuvintele Jeannei l-au impresionat și l-au determinat pe moștenitor să o accepte în rândurile armatei sale. I-
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
den Țar(a) Moldovei... Fiindu acea... mănăstir(e) întru mar(e) pohval(ă) și cu multă aver(e)... întâ(m)platu-s-au multe răutăți Țărăi Moldovei de multe oști streine și păgâne de au jecuit toată Țara Moldovei și o au prădat. Întâ<m>platu-s-au și aceștii sfinte mănăstir(i) de s-au prădat în multe rândur(i)... Alta de oameni răi și fără dumnezăir(e), răi călugări ce au fost lăcuind între acea... mănăstir(e), că lor milă nu le-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ă) și cu multă aver(e)... întâ(m)platu-s-au multe răutăți Țărăi Moldovei de multe oști streine și păgâne de au jecuit toată Țara Moldovei și o au prădat. Întâ<m>platu-s-au și aceștii sfinte mănăstir(i) de s-au prădat în multe rândur(i)... Alta de oameni răi și fără dumnezăir(e), răi călugări ce au fost lăcuind între acea... mănăstir(e), că lor milă nu le-au fost să socotească bucatele,... ce numai cine cumu au putut a lua
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ce spune de această dată Hrisant, patriarhul Ierusalimului, în noiembrie 1704: “Scrisoarea de față a smereniei noastre vădește că mănăstirea ce a închinat-o Sfântului Mormânt răposatul Ioan Hadâmbul, care este de la Dealu Mare, viind acolo Dumitrașco voievod, constantinopolitanul, a prădat-o; după aceea s-au tâmplat războaie și au venit în țara asta leși, turci, tatari și au furat vitele ei, albinele ei și ce alta mai putea să aibă, atât în mănăstire, cât și în metoh; și încă oamenii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
așa ceva, să fie... cu știrea... patriarhului ce va fi atunci al... Ierusalimului”... ― Ai văzut cum îl prezintă pe Dimitrie Cantemir? “Dumitrașco voievod constantinopolitanul”. Mă întreb cum a putut să scrie acest voievod “Descripțio Moldaviae”, dacă a fost în stare să prade o mănăstire din Moldova? Din preajma Iașilor. ― Și mai spune “patrierșia” sa despre decăderea mănăstirii Dealu Mare că “adesea i-am dat, de la mănăstirile ce se află aici, în Iași, ale Sfântului Mormânt, unele vite și altele de nevoie ca s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în drumul mare Și acasă i-o trimitea fi-te care Astăzi îți intră-n casă, te beregățesc Și-n voie se ascund unde poftesc În visterii, în bănci se vâră-o mână, Acelora cu mierea la-ndemână. Ca să nu prade vreun străin despot O-nsumă credincios un patriot, Investitorii au mult de dedulcit Marea privatizare s-a urnit. Șacali-uniți și cu rechini de apă, Din gura lor o flotă nu le scapă ....................... Dar codrii proliferi neîncetat Mai cresc atâți copaci
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93456]
-
tale cum se intră într-o cetate cucerită. 11. Va călca toate ulițele tale cu copitele cailor lui, și-ți va ucide poporul cu sabia, și stîlpii mîndriei tale vor cădea la pămînt. 12. Îți vor ridica bogățiile, îți vor prăda mărfurile, îți vor surpa zidurile, îți vor dărîma casele tale cele plăcute, și vor arunca în ape pietrele, lemnele și țărîna ta. 13. Voi face să înceteze astfel glasul cîntecelor tale, și nu se va mai auzi sunetul arfelor tale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]