3,033 matches
-
incidentul o mai enerva și acum. Vorbirea pe șleau nu era acceptată. Avea sentimentul instinctiv, că o comportare imorală din partea ei s-ar reflecta negativ asupra reputației familiei Isher. Și ce-i cu asta? Ciuguli dintr-un fel de pâine prăjită. Ce voia? O abordare pozitivă - credința în principii cu capacitatea de a vedea latura umoristică a vieții. Educația severă și simplă pe care o primise îi accentuase deprinderile pozitive ale minții. "Trebuie să scap de indivizii ăștia fără umor, niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
creștet apoi dădu cu ochii de pijamaua cârpită și se ridică jenat. Melania Lupu împărți cești mari de cacao. Un serviciu vechi, uzat, cu păuni. Cozile minunate își păstraseră culorile. Pe fiecare farfurioară așezase câte două feliuțe transparente de pâine prăjită unse cu unt. Bătrâna îi urmărea radioasă, făcea impresia că socotește micul dejun oferit drept un adevărat festin. Sculptorul sorbi lacom apoi puse decepționat ceașca pe masă. Lichidul cafeniu era aproape rece, prea diluat, fără suficient zahăr. "Hm! Femeia asta
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
a tonului. „Am dat ordine ca rația voastră să fie înjumătățită. Aveți suficientă energie pentru a trăi. Iar dacă nu, moartea voastră este deja anunțată.” „Mii de tunete și de fulgere ! Nu vei scăpa de soarta care te așteaptă, ectoplasmă prăjită, ticălos cu galoane, mașină de ucis oameni.” Cu energia disperării, Haddock se aruncase către Sponsz. O lovitură de pat de pușcă îl culcă la pământ. „Căpitanul Haddock este un om curajos. Păcat că inteligența nu îi este pe potriva temerității sale
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
doar că nu trebuie să acționăm ca și când jumătate din oraș n-ar risca să fie omorâtă, căci atunci ar fi. ÎN MIJLOCUL IRITĂRII GENERALE, RIEUX S-A RIDICAT ȘI A PLECAT. CÂTEVA CLIPE MAI TÂRZIU, ÎN CARTIERUL CARE MIROSEA A ULEI PRĂJIT ȘI A URINĂ, O FEMEIE URLÂND, CU VINTRELE ÎNSÂNGERATE, SE RĂSUCEA ÎN GHEARELE MORȚII, SPRE EL. A doua zi după conferință, febra mai făcu un mic salt. A avut ecou chiar în ziare, dar sub o formă benignă, fiindcă s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
MESERIE ÎN CARE SE VORBEȘTE MULT. Rambert tăcea. \ E un prieten, zise Cottard. ÎNAINTAU ÎN TĂCERE. AJUNSESERĂ LA CHEIURI, AL CĂROR ACCES ERA INTERZIS PRIN GRATII ÎNALTE. DAR S-AU ÎNDREPTAT SPRE UN MIC BAR ÎN CARE SE VINDEAU SARDELE PRĂJITE, SE SIMȚEA MIROSUL PÂNĂ AICI. ― Oricum, a încheiat Garcia, asta nu mă privește pe mine, ci pe Raoul. Și trebuie să-l găsesc. Și o să fie cam greu. \ A! întreabă Cottard cu vioiciune, se ascunde? Garcia nu răspunde. Lângă bar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
tonul acela. Ridică din umeri și plecă. — Mulțumesc, spuse Dave, înclinându-și capul, pentru ca ea să își poată trece degetele prin blana de pe gât. Mulțumesc, mamă. Capitolul 70 Alex își duse fiul la un drive-in In-N-Out, și comandară burgeri, cartofi prăjiți și sucuri de căpșuni. Afară era deja întuneric. Se gândi să o sune din nou pe Lynn, dar aceasta păruse distrusă. Hotărî să nu o facă. Plăti burgerii cu numerar. Apoi merseră la o băcănie Walston, unul din acele magazine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
o mamă Îngrozitoare, Rose era dornică să dovedească pe orice căi contrariul. A Întos imediat căruciorul, Însă s-a trezit Într-un alt raion cu mâncare nesănătoasă. Unde naiba erau scutecele? Privirea i-a căzut asupra unui munte de nalbe prăjite, presărate cu nucă de cocos și fără să-și dea seama când le pusese acolo, În cărucior se aflau deja unul, două... șase pachete. Nu fă asta, Rose, nu fă asta... nu mai târziu de azi după-amiază ai Înfulecat aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
purpurii. Arăta ca un brad de Crăciun pitic, decorat de un nebun. — Ți-e foame? Mami o să-ți gătescă mâncare americană adevărată În seara asta! a exclamat Rose. A pus sacoșile pe bancheta din spate, păstrând un pachet de nalbe prăjite, presărate cu nucă de cocos pentru drum. Și-a aranjat părul În oglinda retrovizoare, a pus o casetă care era preferata ei zilele alea și a luat un pumn de nalbe Înainte să pornească motorul. Știi că tipul cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a aplecat În față și, cu un zâmbet, i-a spus fetei ei celei mari: — Vrei să-mi dai mie jumătatea aia din farfuria ta? Diabet, ne-diabet, cum ar putea cineva refuza o bucată de burma? CAPITOLUL PATRU Alune prăjite Asya Kazanci nu reușea să-și dea seama ce anume Îi făcea pe unii oameni să țină atât de mult la aniversările zilelor lor de naștere, Însă ea personal le ura. Le urâse Întotdeauna. Poate că dezaprobarea ei avea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
că ar putea supraviețui doar cu pâine. Surorile ei au făcut tot ce le-a stat În putință pentru a o ispiti să se lase În voia simțurilor, gătind multe feluri, umplând Întreaga casă cu aromele deserturilor dulci, ale peștelui prăjit și fripturilor, adesea unse cu unt pentru a răspândi un miros divin. Mătușa Banu a rămas neclintită În hotărârea ei. Ba chiar s-a agățat cu și mai multă forță de devoțiunea ei și de pâinea ei uscată. Timp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nevoită. Asta a fost totul. De atunci nu au mai vorbit niciodată despre limitele binelui și necesitatea răului. Cam prin vremea aceea mătușa Banu și-a schimbat Încă o dată tehnicile de citire a viitorului, trecând pe alune, de cele mai multe ori prăjite. Familia a bănuit că la originea acestei inovații, ca și a altora, se afla pura coincidență. Cel mai probabil era faptul că mătușa Banu a fost surprinsă de o clientă ronțăind alune și i-a oferit acesteia cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să-i sporească și mai mult faima și așa foarte mare. Oamenii au Început să-i spună „Maica Alună“ sau chiar „Șeicul Alună“, uitând de faptul că femeile, În mărginirea lor, nu puteau lua acest titlu respectat. Djinni răi, alune prăjite... deși cu trecerea timpului Asya Kazanci se obișnuise cu aceste excentricități, și cu multe altele, exista un singur lucru În ceea ce o privea pe mătușa ei cea mai În vârstă pe care avea mari dificultăți În a-l accepta: numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
un tablou cu Muntele Ararat atârnat acasă, În garaj sau la birou Dacă te-ai obișnuit să fii iubit și alintat În armeană, certat și pedepsit În engleză și ignorat În turcă Dacă Îți servești oaspeții cu humus cu cartofi prăjiți cu nacho și sos de vinete cu prăjiturele de orez Dacă ești familiarizat cu gustul manti-ului, mirosul sudjhuk-ului și blestemul bastirmei Dacă te superi și te enervezi ușor din cauza unor lucruri extrem de banale, Însă reușești să-ți păstrezi stăpânirea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de roșu atât de orbitoare, Încât din depărtare capul ei arăta ca o roșie coaptă, uriașă. — Am dat gata un samovar Întreg de ceai așteptându-te pe tine, Majestatea Ta. Haide, ridică-te și strălucește! Nu simți mirosul de sucuk prăjit? Nu ți-e foame? A trântit ușa cu putere În urma ei, fără să aștepte vreun răspuns. Asya a mormăit ceva În barbă, trăgându-și plapuma până sub nas și Întorcându-se pe partea cealaltă. Articolul Patru: Dacă nu te interesează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
De ce-ar vrea așa ceva? a Întrebat liniștită mătușa Banu. Spune-i că e o fată frumoasă și inteligentă, cu un viitor luminos. Doar cei care nu au nici un viitor simt nevoia să-l cunoască. — Atunci citește-i În alune prăjite, a insistat Asya sărind peste traducere. — Nu mai fac chestia asta, a spus mătușa Banu pocăită. La urma urmei, nu s-a dovedit o metodă prea bună. Vezi tu, mătușa mea e un mediu pozitivist. Măsoară științific marja de eroare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
evreii de aici. Mai Întâi am reușit să trăim Înpreună și apoi am eșuat lamentabil. Nu putem face asta Încă o dată. Chiar În clipa aia chelnerul și-a făcut din nou apariția, servind de data asta calmari, midii și paste prăjite. — Cunosc fiecare stradă din orașul ăsta, a continuat Aram luând Încă o gură de raki. Și Îmi place să mă plimb pe străzile astea dimineața și seara și chiar și noaptea când sunt vesel și beat. Îmi place să iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
acele momente care se detașează de restul prin luminozitatea lor aparte, prin acel sentiment că este ceva deosebit și ieșit din cotidian. “Angela”, gîndește Romeo în acel moment. “Ea e Angela, fără îndoială.” * Arăți super beton și îmi servești răbdări prăjite, i-am spus de curînd, într-o zi. Așa-s eu, mi-a răspuns ea amuzată. Hai măi că nu mă păcălești tu cu de-astea... parcă eu n-am văzut cum te uitai la mine... dacă te mai uiți
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
cafea fierbinte și așteptă. După aproape o oră, Își făcură apariția Pedro și Desert Rose. Pedro flutură victorios cheile rulotei. — Gata, le-am luat! spuse el triumfător. Se așezară la o masă din colț, comandară ouă cu bacon, cafea, pâine prăjită și suc de portocale, și Începură să pălăvrăgească vesel despre frigul Îngrozitor prin care trecuseră. N-au observat cei de la compania de rulote că am intrat, atunci când le-au desigilat? Întrebă Kitty. — Nu, n-au bănuit nimic, zise Desert Rose
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
și colinde Crăciun, filtrate discret inundă totul cu o liniște cerească. Lui Wakefield Îi e foame. Maggie Îl Îndrumă către o masă doldora de potol gratuit, de la happy hour, iar Wakefield revine cu niște farfurii de carton pline de cartofi prăjiți cu chili și brînză, cîrnăciori și aripioare de pui picante plutind În sos roșu de barbecue. — America, țara belșugului. Prietenul meu Zamyatin repeta Într-una că dacă rușii ar afla despre această tradiție americană pe nume happy hour, ar invada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
CÎteva din cele mai mari creiere ale epocii și albinuțele harnice ale prosperității americane și-au făcut un rost aici; mirodeniile pămîntului au dat buzna și au educat vălurile palatine ale celor care pînă nu demult credeau că și cartofii prăjiți sînt haute cuisine. Și Maggie e frumoasă, dulce și inteligentă. Typical este un loc chiar grozav. Dar nu a venit Încă vremea să se așeze, Își spune Wakefield. Nici măcar nu am auzit semnalul de start, pot Încă să mă joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
tăblița de la „Închis“ la „Deschis“, Wakefield simte că se Întoarce din morți. Aroma cafelei Îl face să vrea să plîngă de bucurie. CÎnd fata Începe să frigă șunca pentru ouăle lui, ajunge la extaz. Diana Vreeland a decretat aroma șuncii prăjite „cel mai optimist miros de pe lume“, iar Wakefield este Întru totul de acord. În timp ce Wakefield Își savurează ochiurile cu șuncă, bucătăreasa lui adolescentină stă la o altă masă În fața unui laptop deschis, verificîndu-și temele cu o colegă, cu mobilul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
anarhiste. Nimic din toate acestea nu mai există: nu tu șantane, nu tu indieni, nu bețivani, nu curve, nu marinari - plictiseală de moarte. Restaurante strălucitoare se Înghesuie pe malul apei oferind „fusion cuisine“: simplitate asiatică, ierburi proaspete, chestii fierte, nu prăjite, vinuri fine, deserturi franțuzești. CÎnd Wakefield era tînăr și sărac, prietenii lui, care, ca și el, erau săraci, disprețuiau luxul. Ar trebui să fie trist În fața acestei dispariții a idealismului, dar nu este. Azi apreciază mîncarea bună și alte plăceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
grijă, se panică Fran, simțindu-se recunoscătoare că lui Ralph i se acorda atâta libertate, dar temându-se că ar putea da foc la casă. — Crezi că n-ar fi trebuit să-l las să facă o tigaie cu cartofi prăjiți atunci? întrebă Ben. — Oh Doamne, Ben! — Glumeam. Face sendvișuri cu brânză și castraveți. Fran râse. Era minunat să simtă că Ralph face din nou parte dintr-o familie, chiar și pe termen scurt. — Ben? — Mda? — Ar trebui să te asiguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
la ce nu trebuie. Omul și-ar mai face și ca să mănânce. Orezul care-ți vine... prăjești o ceapă, bagi un pic de bulion și i-ai schimbat, și aspectul și gustul, de esemplu. Sau își mai face omu’ cartofi prăjiți. Că, dac-ar fi să stai 20 de ani în pușcărie, 20 de ani nu mai mănânci cartofi prăjiți deloc? Ore moarte la mine vine după masă, pe la două-trei. Mănânci, n-ai ce face zilnic doar cu burta aia plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
bagi un pic de bulion și i-ai schimbat, și aspectul și gustul, de esemplu. Sau își mai face omu’ cartofi prăjiți. Că, dac-ar fi să stai 20 de ani în pușcărie, 20 de ani nu mai mănânci cartofi prăjiți deloc? Ore moarte la mine vine după masă, pe la două-trei. Mănânci, n-ai ce face zilnic doar cu burta aia plină. Citești? Eu mă plictisesc când citesc, mie nu-mi place să citesc, mă enervează, când văd grosimea cărții, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]