3,357 matches
-
Virgil Țibulschi, iar cel mai mic de statură era multiplul-campion modial la lupte greco-romane Gică Berceanu poreclit Piticu. Când băieții erau în bani... făceau cinste la toată lumea prezentă „La Chinezu”... indiferent dacă erau cunoscuți sau nu. Erau invitate la o prăjitură chiar și puștioaicele de la geamuri. Asta se întâmpla de obicei când se lua câte un titlu de campion și sportivul era remunerat cu premii în bani! Atunci era veselie, ce mai... un adevărat bairam. Ca din pământ apărea și fostul
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
care abia de puteam să le țin în mână, vânturam pleava și scoteam câte un săcuț sau doi de semințe cu care greu ieșeam din iarnă. În vreme ce, de Paști sau Crăciun, la multe case , copiilor li se dădeau dulciuri și prăjituri, pe masa noastră, a foștilor bogați de altă dată, aveam doar mălai cu zahăr. Singura delicatesă pe care o gătea bunica mea dinspre mamă pentru mine și sora mea. La noi, la țară, se obișnuia ca pentru astfel de praznice
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
cort imens în parcarea bisericii. Preparatele culinare au fost, de asemenea, cu gust românesc. Pentru această cină au fost pregătite, printre altele, un numar de 40.000 de sarmale, aproximativ 500 de kilograme de cârnați și 5000 de pachete de prăjituri. De specificat, însă, ca la biserică „Happy Valley” din Phoenix au loc cele mai mari întruniri ale românilor din Diaspora. Astfel că, nu este lucru neobișnuit că, în cadrul acestei comunități, la o nuntă să participe în jur de 600, uneori
LA PHOENIX (ARIZONA) S-A INAUGURAT CEA MAI MARE BISERICA ROMANEASCA DIN DIASPORA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361436_a_362765]
-
dar ai fumat. - Mi-a dat Relu să trag din țigarea lui dar m-am înecat și m-am lăsat păgubaș. - Cine trage din mahorcă odată, să știi de la mine că trage și a doua oară. - Nu știu ce să-ți dau. - Prăjitura de duminică. - Bine,... ți-o dau. Prăjitura de duminecă era ultima salvare a celui aflat la ananghie și care altminteri nu avea cu ce să răscumpere o culpă mai mult sau mai puțin reală, pe care un altul, de regulă
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
să trag din țigarea lui dar m-am înecat și m-am lăsat păgubaș. - Cine trage din mahorcă odată, să știi de la mine că trage și a doua oară. - Nu știu ce să-ți dau. - Prăjitura de duminică. - Bine,... ți-o dau. Prăjitura de duminecă era ultima salvare a celui aflat la ananghie și care altminteri nu avea cu ce să răscumpere o culpă mai mult sau mai puțin reală, pe care un altul, de regulă mai mare, i-o punea în cârcă
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
nu avea cu ce să răscumpere o culpă mai mult sau mai puțin reală, pe care un altul, de regulă mai mare, i-o punea în cârcă. Sau prețul protecției să nu mănânci bătaie în recreație sau dormitor înainte de stingere. Prăjitura la care apelai să nu ți se pună noaptea poștă la degete, hârtia aprinsă petrecută printre degetele de la picioare și din cauza căreia te trezeai urlând de durere și de spaimă spre amuzamentul plin de răutate al celorlalți, pe care lașitatea
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
de la picioare și din cauza căreia te trezeai urlând de durere și de spaimă spre amuzamentul plin de răutate al celorlalți, pe care lașitatea de care erau conștienți, îi împingea să se arate viteji numai când se aflau în grup. Aceeași prăjitură pe care trebuia să o pui la bătaie pentru meditații la mate ca să salvezi o corigență. Tributul datorat celui mai tare era și un exercițiu al nedreptății care îl pregătea pentru viață. Cine dă mai tare cu pumnul, are un
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
nepot al marelui Hilel. Stăteau amândoi la o masă, față în față, discutând ultimele zvonuri care circulau prin Ierusalim. Cele două cupe cu ceai aflate pe masă așteptau să fie savurate. Alături de cești, pe un platou de argint se aflau prăjituri cu miere și nucă pisată. -Să spunem că e adevărat, Serah, spuse Gamaliel. Doar să presupunem lucrul acesta. -Că a înviat!? La asta vă referiți? -Da...Să presupunem doar. Să spunem că unul dintre oameni a înviat! -Un om nu
ANCHETA( FRAGMENT DIN ROMAN) FEMEIA PĂCĂTOASĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363883_a_365212]
-
și un colț de pâine și, pentru că nu mai aveam loc pe scaun, am mâncat în timp ce mă plimbam în jurul mesei participând la discuțiile pline de voie bună, după care m-am strecurat în bucătăria de unde se revărsa afară aroma de prăjituri și de gogoși care s-au dovedit a fi delicioase la finalul mesei. Acolo l-am cunoscut pe ginerele domnului Grămadă. Pe fată o cunoscusem ceva mai devreme, la începutul vizitei, când mă strecurasem cu aparatul de fotografiat în casa
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
a trei zile. Arta populară și cultura României expuse cu stil la Washington D.C. Ca de fiecare dată, româncele din comunitate au preparat bucate tradiționale după rețete transmise din generație în generație. Din meniu nu au lipsit mititeii, sarmalele, ciorbele, prăjiturile, kurtos colacs, plăcinte și mule alte bunătăți tradiționale. S-au servit vinuri de Jidvei, Cotnari și Recaș, must, bere Timișoreana și Ciuc, dar și diferite sortimente de țuica și pălincă ardelenească. Festivalul a inclus momente muzicale, dansuri populare românești prezentate
ROMANIAN FOOD FESTIVAL 2012 LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362475_a_363804]
-
fost tatăl ei bolnav și atunci când nu se simțea ea bine, „să aibă grijă de ea”, dar nu ca acum. Ieși în stradă și se gândi să-și îndrepte pașii spre magazinul sătesc, să facă mici cumpărături; niște arome pentru prăjiturile pe care voia să le pregătească pentru masa de prânz, după logodnă. George îi adusese o sticlă de șampanie cu câteva zile mai devreme pentru că dorea să serbeze împreună cu Frusina, logodna. Afară se înnorase dintr-o dată, după soarele care arsese
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
era mare, cu tijghele masive cu geamuri, iar în cutii erau expuse mărfurile. Galantare mari, rafturi înțesate cu marfă diversificată, încălțăminte agățată de șireturi, opinci din talpă și cauciuc, vopseluri, textile, nasturi, șuruburi, topoare, furci, coase, cuie toate mărimile. „Făceam prăjituri în casă, ruladă cu magiun sau nucă, cozonac, clătite cu dulceață de vișine și le scoteam la vânzare”. - Aveam în prăvălie, continua bunica cu povestirea, și cuptoare, sobe din tablă, burlane, fărașe de gunoi, fărășele de cenușă - toate lucrate de către
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
mult. -Știu eu, ce spun! Dacă Rudolph e bețiv, ce vină am eu? Tu ce te bagi? Piper de strănutat ce ești! -Tu ... se infurie Pepper. -Gata, lăsați cearta! Nu e timp! zâmbi Sugarplum, frumoasa micuță, responsabila cu dulciurile și prăjiturile copiilor. Nu e cazul. Vom fi aici, în zori, cu toți ceilalți. Dorința merită efortul nostru. Îndrazneala ei stârni murmure. -De unde știi, tu, acest lucru? o privi fix Moșu' -Pentru că e vorba de Iubire! ridică importantă bărbia. Bushy
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]
-
și forfotă pentru voi. Nu sunteți gata cu pregătirile? Bushy, inventatorul mașinii de făcut jucării, făcu un pas în față: -Toate jucăriile sunt gata și vor fi expediate la miezul nopții. Elfii mei știu ce au de făcut. -Bomboanele și prăjiturile sunt împachetate în staniol auriu și puse în cutii scrise cu litere roșii, vorbi și durdulia Sugarplum. -Dorințele sunt sortate pe categorii. Așteaptă ora potrivită pentru a fi îndeplinite. Doar.. - ... una singură este incertă! ateriză Tinkerbell. Așteptăm răspunsul tău, Moșule
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]
-
pe străzile satului se auzea guițatul porcilor sacrificați de sărbătorile Crăciunului, într-un peisaj pitoresc al iernilor bogate în zăpadă ce scârțâia sub bocanci, auzeai glasul stins al lui Costică. „Hai la drojdie, neamule/Drojdie bună, prospețică,/De la năicuțu, Costică/Prăjituri crescute și colaci/ Fără drojdie nu-i faci” ... striga din poartă-n poartă să fie auzit, iar femeile cumpărau de 1 leu, 2 sau 3, după trebuință. Costică, acest urgisit al sorții, bătea străzile satului. Mi-amintesc - să fi avut
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
Tot suntem noi în plină criză! N-am mai mâncat de mult așa pomană! Hă, hă, hă! Au început toți să înfulece întâi coliva care le plăcu mult și chiar o lăudaseră, fiindcă tanti Rada făcea o colivă ca o prăjitură, așa de bună la gust, era. După ce s-au asigurat că le place coliva, miniștrilor, cele două au plecat repede ca să nu fie căutate de Costeluș, care făcuse între timp biletul de externare al mamei lui. Trimise o soră și
CRIZA (SCHIŢĂ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360898_a_362227]
-
-mi amintesc când am fost ultima dată. - Ce spui, Mircea? Scuză-mă, nici nu eram atentă. Mă tot gândeam la niște nimicuri, însă parcă am auzit ceva de oraș. - Nu ai de făcut cumpărături, o plimbare, o înghețată sau o prăjitură, vedem noi cum ne pierdem timpul? - Da, dar tatăl tău a plecat cu mașina și nu am chef de tramvai. - Luăm un taxi, doar stația este în fața parcului. Mă schimb și cât te faci tu gata, am și adus taxiul
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
recoltei, arăta frumos, însă cine știe ce vor construi în final? Au mers pe faleză și, când au ajuns în dreptul fostei nave regale cu pânze, „LIBERTATEA”, acum local de alimentație publică, au intrat în salonul de cofetărie, unde au cerut câte o prăjitură și o casată. Pepsi Cola era cald, așa că au preferat câte un suc pregătit într-un dozator. În cofetărie era răcoare și un ventilator, agățat de tavanul încăperii, își mișca leneș palele. Prăjiturile erau proaspete și gustoase. - Chiar că nu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
de cofetărie, unde au cerut câte o prăjitură și o casată. Pepsi Cola era cald, așa că au preferat câte un suc pregătit într-un dozator. În cofetărie era răcoare și un ventilator, agățat de tavanul încăperii, își mișca leneș palele. Prăjiturile erau proaspete și gustoase. - Chiar că nu am mai intrat într-o cofetărie de ani de zile. - Vezi, și tu ziceai să stai acasă să comentezi neglijența lui papa față de menajeră. - Eram supărată pe el că a lăsat atâta dezordine
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
iar plângând. Restul de bani este în sertarul de la bufet. - Mulțumesc Maria, îi spuse Veronica, băgându-i femeii douăzeci de lei în buzunar. - Nu trebuie, doamna profesoară, sărut mâna. - Lasă Maria, cumperi și tu la nepot o înghețată sau o prăjitură. - Sărut mâna, atunci am plecat, ne vedem mâine dimineață. - Bine, Maria, la revedere. De mâine vii la noul program de patru zile pe săptămână, adică doar miercuri, vineri și duminică ești liberă. - Am înțeles, la revedere domnul Mircea, la revedere
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
simte ea mai împlinită și își găsește locul fericit pentru a-și desfășura brațele ca un răsfăț în minunata Deltă de la vărsare în mare, formând un colț de Rai de negrăit. În cofetarii îți poți permite să te răsfeți cu prăjituri cărora li s-a dus vestea în lume sau să sorbi în tihnă o cafea aromitoare și când ți-e foame să dai fuga la un restaurant pentru șnițelul vienez, servit ca la el acasă. Prețurile îți permit. Pe străzi
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
prin mașină și amestecata cu zahăr, coaja de lamiie și vanilie. Ultimele două turte rămâneau așa, neacoperite. Erau întinse peste toată suprafața, iar mama cu mâinile ei fermecate de la care nu ne putem lua ochii, dădea formă de tort acestei prăjituri numită “scutecele lui Hristos”. Trebuia să stea măcar o noapte pentru a se înmuia, numai bine până trecea preotul cu Ajunul Crăciunului și le stropea cu puțină aghiasma. Nu ne plăcea să postim, dar o ascultăm pe mama care ne
SCUTECELE LUI IISUS SAU TURTELE DE AJUN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363250_a_364579]
-
Artificii multe ard. Se aud colindători, Clopoței și urători. Știți copii o poezie? Daruri, moșul are-o mie. Deschide sacul ușor, Uite sare-un puișor! O papușă, un tractor, Doamne! Un calculator! Trenuleț cu baterii, Rochițe, bijuterii. Bomboane și ciocolată, Prăjitură vanilată, Nuci și mere aurii, Haideți iute, măi copii! Câte daruri ne-a adus! Moșule, unde te-ai dus? De ce n-ai mai stat un pic O colindă să-ți mai zic? Are moșul drumuri multe, Dorințele vrea să le-
MOŞ CRĂCIUN de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363259_a_364588]
-
șu colonel. Să fiu al dracu’ dacă l-am auzit! ‒ Vezi, pișpirică? Nici eu, nici Blându nu te-am auzit citind, așa că, dă-i drumul! Ce să fi făcut? Am citit catrenul, liniar și rece, ca pe o rețetă de prăjituri. Ca răsplată pentru efortul meu, am primit una bucată pumn, în moalele capului, de la onor toa’șu colonel, care se poziționase între timp în spatele meu, alegându-și cu grijă momentul în care să mă articuleze. S-a gândit el, galonatul
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
colinde le cântau pe strofe, pe rând. O strofă o cânta o peucă, apoi următoarea strofă cealaltă peucă și așa mai departe până terminau colinda respectivă. Între cântări luau o scurtă pauză, timp în care schimbau cuvinte cu gazdele, serveau prăjituri și cozonac sau câte un pahar cu vin sau cu țuică de cele mai multe ori fiartă ca să-i încălzească când ieșeau afară în ger. Vom lua ca model de desfășurare al acestui ritual pe cel mai vechi grup care a funcționat
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]