1,073 matches
-
se realizează în primul într-o componentă pragmatică elementele teoretice fiind doar enunțate în diverse contexte, dar nepublicate pentru publicul larg. Între toate lucrările filosofului francez, Discours de la methode poate fi considerat a fi cea care surprinde cel mai bine pragmatismul specific cartezian. Lucrarea ne dezvăluie modalitatea în care ar trebui să devină filosofia sub impactul metodei. Caracterul lucrării este constructiv, dar printre cele ce "ar trebui să fie" se află și elemente de cenzură care sunt determinate de prezentarea lucrurilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu este singurul care își dezvoltă teoria din punct de vedere pragmatic. Descartes dorește o cunoaștere "clară și distinctă" a realității astfel încât să poată urmări adevărul în simplitatea sa, efect pozitiv din punct de vedere practic al cunoașterii. Dar dacă pragmatismul cartezian poate fi urmărit doar în mod implicit, deoarece acesta urmărea doar o cunoaștere mai bună, în cazul științelor practice el este explicit. Lucrările lui Galilei urmăresc partea pragmatică a științei și la fel și cele ale lui Newton. Dincolo de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
latură pragmatică. Aceasta este cel mai bine sintetizată de către expresia specifică filosofiei baconiene: science is power pe care filosoful englez o enunță la începutul lui Novum Organum prin aforismul scientia et potentia humanus in idem coincidunt 8. Prin această expresie pragmatismul poate fi considerat una dintre pietrele întemeietoare ale științei moderne. Cunoașterea în modernitate nu se face de dragul cunoașterii, ci cu scopul precis de obține rezultate. Ideea pragmatismului nu este enunțată pentru prima dată de către Bacon, ci ea este anterioară, contemporană
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prin aforismul scientia et potentia humanus in idem coincidunt 8. Prin această expresie pragmatismul poate fi considerat una dintre pietrele întemeietoare ale științei moderne. Cunoașterea în modernitate nu se face de dragul cunoașterii, ci cu scopul precis de obține rezultate. Ideea pragmatismului nu este enunțată pentru prima dată de către Bacon, ci ea este anterioară, contemporană cu filosofia naturii. Redescoperirea lui Aristotel pe filieră arabă ridică probleme legate de structura naturii, de modul în care aceasta se manifestă. Posibilitatea controlului, a manipulării naturii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de modul în care aceasta se manifestă. Posibilitatea controlului, a manipulării naturii constituie o nouă modalitate de abordare a filosofiei. Apar primele elemente legate de experiment ca formă principală de verificare a cauzalităților specifice naturii 9. Mediul era pregătit pentru pragmatism astfel că modernitatea îl dezvoltă atât în domeniul filosofiei cunoașterii, cât și al filosofiei naturii. Acest aforism străbate ca un leit-motif întreaga operă filosofică a lui Francis Bacon pregătind știința secolelor XVII-XVIII. În scrierile sale apărute postum întâlnim o altă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru că el este cel care leagă cele două lumi. El este cel care aduce filosofia naturii la nivelul la care pregătește evoluția științei experimentale. Importanța sa nu se datorează metodei inductive, ci rolului pe care îl dă universului experimental și pragmatismul care însoțește opera filosofului. "Forma" este un concept preluat de Bacon din filosofia epocii, dar originea acestei concepții este în filosofia platoniană. Cuvântul forma (alături de cuvântul species) este o traducere în limba latină a termenului ειδος11. Cuvântul ειδος poate fi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
întregul, compunerea și forma"38. Cunoașterea este asigurată de descoperirea formelor: "din decurgerea formelor decurge știința și practica nelimitată"39. Aici putem urmări unirea a două dintre planurile importante ale științei cel practic și cel teoretic ceea ce implică și un pragmatism, dar și o unitate a acesteia. Cunoașterea formelor asigură unitatea științei, pentru că prin cunoașterea lor avem o imagine holistică asupra întregii naturi: "acela care cunoaște formele prinde unitatea naturii în cele mai diferite materii"40. Scopul științei este, în final
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în perioada modernă latura teoretică s-a dezvoltat în coerență cu cea practică. Ceea ce era observabil și adaptabil din punct de vedere matematic era integrat și sursă pentru teoretizare și dezvoltarea paradigmei. În relația cu i-mediatul s-a dezvoltat pragmatismul metodologic al modernității. Reconstrucția metodică începe odată cu două metode noi fundamentale de la începutul secolului al XVII-lea: inducția baconiană și metoda deductivă a lui Descartes. Cele două s-au dezvoltat în mod complementar fiecare integrând o parte a dezvoltării imaginii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prin aceasta își pierde materialitatea și relația directă cu imediatul. Manifestându-se ca o formă subiectivă sau contextuală ceea ce încă mai numim realitate și-a pierdut puterea explicativă. Indiferent în care curent filosofic ne încadrăm (de la realism la reprezentaționism sau pragmatism) realul nu mai este empiric, exterior, ci doar o sinteză perceptiv-contextuală subiect-obiect. Transferul cunoașterii de la realitate la imagine introduce un element nou: narațiunea. Cunoașterea narativă este considerată de Lyotard ca fiind principala modalitate de cunoaștere. "Mai întâi, cunoașterea științifică nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în timp ce heteronomia numai că nu dispare. Și mai grav, urmașii Iluminismului s-au arătat capabili să constituie o amenințare reală la adresa liberei manifestări a imaginației și a valorilor emoționale; au persecutat, în trecut și în prezent, sacralitatea și interioritatea în numele pragmatismului utilitarist... În numele multiculturalismului vedem adesea că acțiunile productive și constructive - chiar rațiunea și progresul - sînt denigrate sau puse la îndoială. În practică, odată relativizate, înjosite și considerate "constructe sociale" arbitrare de rînd, valorile reale se găsesc în situația de a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
O.M. Ungers (1926), cu bibliotecă de la Land de Bade (1980) ?i J.P. Kleihues (1933), cu atelierul re?elei de drumuri de la Berlin (1969-1976, 1970-1983), s�nt repre-zentan?îi, �n Germania, ai unei arhitecturi ra?ionale elaborate ?i originale prin pragmatismul s?u. F?r? s? aib? preten?ia universalit??îi arhitecturii moderne, mi?carea arhitecturii ra?ionale dob�nde?te o relativ? unitate transcultural?, cel pu?în �n plan teoretic. Or, din anii �50, �?i face apari?ia �n Catalonia
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
formeze calități psihice care vor avea funcționalitate în viața copilului; a propus un nou model de școală, denumit "școala pe măsură", destinat să asigure succesul tuturor elevilor în acord cu posibilitățile diferite ale acestora. John Dewey, reprezentant de seamă al pragmatismului american, este fondatorul educației progresiviste, curent ce a făcut epocă în Statele Unite. Educația progresivistă se bazează pe următoarele principii: școala va permite copilului exprimarea în mod individual; copilul va acționa liber; copilul va învăța din experiența sa și a celor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Repere teoretice (Gabriela RĂȚULEA) / 7 Partea I: PERSPECTIVE NORMATIVE Justiție și ordine socială. Note și comentarii (Ștefan UNGUREAN) / 37 Dreptatea ecologică și teoria distributivă liberală. Problema extinderii (Gabriela RĂȚULEA) / 53 Echilibrul reflectiv în teoria dreptății a lui John Rawls. Perspectiva pragmatismului holist (Mihai BURLACU) / 79 Justiția organizațională: perspective culturale și individuale (Horia MOAȘA) / 105 Partea a II-a: PERSPECTIVE EMPIRICE Strategii de reducere a inechității în context cultural românesc (Carmen BUZEA) / 131 Importanța echității în determinarea justiției și a coeziunii sociale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Just: A Practical Reconciliation of Alternative Conceptions of Justice, Rowman & Littlefield, Totowa (N. J.), 1988. Wallerstein, Immanuel, "Restructuration capitaliste et le système- monde", în Agone, vol. 16, 1996, pp. 207-233. Echilibrul reflectiv în teoria dreptății a lui John Rawls. Perspectiva pragmatismului holist Mihai BURLACU Abstract: Interpreting Rawls' reflective equilibrium method from the perspective of White's holistic pragmatism, pressuposes both an epistemological and a methodological dimension. It requires a critical examination of the origins and method development, with an emphasis on
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Restructuration capitaliste et le système- monde", în Agone, vol. 16, 1996, pp. 207-233. Echilibrul reflectiv în teoria dreptății a lui John Rawls. Perspectiva pragmatismului holist Mihai BURLACU Abstract: Interpreting Rawls' reflective equilibrium method from the perspective of White's holistic pragmatism, pressuposes both an epistemological and a methodological dimension. It requires a critical examination of the origins and method development, with an emphasis on Goodman's process of justification and the Duhem-Quine thesis. This article is a review of White's
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
of justification and the Duhem-Quine thesis. This article is a review of White's and Rawls' perspectives on the reflective equilibrium, and it also draws upon the writings of Duhem, Quine, Stich and Gillies, among others. Keywords: reflective equilibrium, holistic pragmatism, considered judgment, Duhem-Quine thesis, Duhemian conjunction. Interpretarea din perspectiva pragmatismului holist a metodei echilibrului reflectiv propuse de John Rawls 1 implică atât o dimensiune epistemologică, cât și una metodologică. În articolul de față, abordez "echilibrul reflectiv" prin intermediul doctrinei formulate de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
review of White's and Rawls' perspectives on the reflective equilibrium, and it also draws upon the writings of Duhem, Quine, Stich and Gillies, among others. Keywords: reflective equilibrium, holistic pragmatism, considered judgment, Duhem-Quine thesis, Duhemian conjunction. Interpretarea din perspectiva pragmatismului holist a metodei echilibrului reflectiv propuse de John Rawls 1 implică atât o dimensiune epistemologică, cât și una metodologică. În articolul de față, abordez "echilibrul reflectiv" prin intermediul doctrinei formulate de Morton White în lucrarea A Philosophy of Culture: The Scope
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
metodei echilibrului reflectiv propuse de John Rawls 1 implică atât o dimensiune epistemologică, cât și una metodologică. În articolul de față, abordez "echilibrul reflectiv" prin intermediul doctrinei formulate de Morton White în lucrarea A Philosophy of Culture: The Scope of Holistic Pragmatism. Totodată, dezvolt aici o teză conturată anterior într-un excurs 2 dedicat evoluției pragmatismului în filosofia culturii. White consideră că pragmatismul holist trebuie să implice o abordare metodologică monistă 3. În esență, White susține că etica este o "instituție a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și una metodologică. În articolul de față, abordez "echilibrul reflectiv" prin intermediul doctrinei formulate de Morton White în lucrarea A Philosophy of Culture: The Scope of Holistic Pragmatism. Totodată, dezvolt aici o teză conturată anterior într-un excurs 2 dedicat evoluției pragmatismului în filosofia culturii. White consideră că pragmatismul holist trebuie să implice o abordare metodologică monistă 3. În esență, White susține că etica este o "instituție a culturii", asemenea logicii, științelor naturale, esteticii, religiei etc4. Prin plasarea lor la același nivel
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
abordez "echilibrul reflectiv" prin intermediul doctrinei formulate de Morton White în lucrarea A Philosophy of Culture: The Scope of Holistic Pragmatism. Totodată, dezvolt aici o teză conturată anterior într-un excurs 2 dedicat evoluției pragmatismului în filosofia culturii. White consideră că pragmatismul holist trebuie să implice o abordare metodologică monistă 3. În esență, White susține că etica este o "instituție a culturii", asemenea logicii, științelor naturale, esteticii, religiei etc4. Prin plasarea lor la același nivel, el respinge orice distincție epistemică strictă între
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
lor la același nivel, el respinge orice distincție epistemică strictă între etică și celelalte "instituții" ale culturii. În etică, demersul lui White are un scop foarte ambițios: demonstrarea faptului că teoria dreptății a lui John Rawls reprezintă o variantă a pragmatismului holist. "Echilibrul reflectiv" reprezintă, în sens larg, finalul unui proces prin care o persoană își poate evalua și ajusta convingerile referitoare la un domeniu de cercetare sau la o "instituție a culturii"5. Aspectul abordat poate fi unul particular, cum
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în care se află concepțiile epistemologice fundaționale. În subcapitolele următoare, prezint în ordine invers cronologică originea metodei "echilibrului reflectiv". Totodată, formulez o serie de considerații cu privire la relevanța tezei Duhem- Quine, pentru metoda lui Rawls. Evidențiez apoi modul în care tezele pragmatismului holist schițate de White coincid într-o măsură semnificativă cu ideile enunțate de Rawls despre metoda "echilibrului reflectiv" în justiția socială și, într-un sens mai general, în etică. De asemenea, abordez teza lui White că Rawls este un pragmatist
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pentru evaluarea proceselor cognitive. Astfel, Goodman oferă un răspuns direct la întrebarea: Cum ar trebui să procedăm în procesul de argumentare?22. [II] Testul "echilibrului reflectiv" descris de Goodman constituie al doilea aspect pe care îl abordează Stich din perspectiva pragmatismului "aprofundat". Această perspectivă este de fapt foarte asemănătoare cu cea propusă un deceniu mai târziu de White: pragmatismul holist 23. Întrebarea de la care Stich pornește este: "Ce statut ar pretinde Goodman pentru testul echilibrului reflectiv pe care îl descrie?"24
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
procesul de argumentare?22. [II] Testul "echilibrului reflectiv" descris de Goodman constituie al doilea aspect pe care îl abordează Stich din perspectiva pragmatismului "aprofundat". Această perspectivă este de fapt foarte asemănătoare cu cea propusă un deceniu mai târziu de White: pragmatismul holist 23. Întrebarea de la care Stich pornește este: "Ce statut ar pretinde Goodman pentru testul echilibrului reflectiv pe care îl descrie?"24. Stich are certitudinea că Goodman consideră de la sine înțeleasă următoarea concluzie: un sistem de reguli inferențiale este întemeiat
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sau să le respingă atunci când sunt stimulați într-un anumit fel68. La rândul său, Rawls își caracterizează principiile fundamentale afirmând că ele sunt acceptate de un anumit tip de persoane, aflate într-o poziție sau situație aparte. Echilibrul reflectiv și pragmatismul holist Implementarea tezelor pragmatismului holist în etică constituie una din cele mai importante contribuții ale lui White. El argumentează că teoria dreptății a lui Rawls reprezintă o variantă a pragmatismului holist. Cheia de boltă" a demonstrației lui White este conceptul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]