1,763 matches
-
un geniu de forța celui al lui Virgiliu, cu certitudine că va crea un poem cu mult mai frumos decât Eneida pentru că ar avea [...] un talent egal cu al lui Virgiliu și ar avea în același timp un plus de precepte pentru a se ghida."68 Teoria lui Perrault enunțată prin vocea abatelui pune, de fapt, în discuție câteva probleme esențiale ale artei: Care este combinația ideală între geniu și meșteșug? Există posibilitatea ierarhizării capodoperelor sau a geniilor? Dincolo însă de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
capătă prin repetare valoarea unor laitmotive: sobrietate, simplitate, claritate. Sunt reconsiderate astfel, dintr-o perspectivă subiectivă, dar profund motivată printr-o argumentare subtilă și inteligentă sprijinită de o erudiție pe măsură, fundamentele doctrinei clasice. Diferențierea însă constă în conturarea acestor precepte dintr-o perspectivă flexibilă, datorată eliberării de intenția normativă sau de constrângerile unui model. La Fénelon admirația pentru antici nu mai este dublată de sacralizarea acestora și tocmai acest aspect face ca Scrisoarea să realizeze pasul necesar spre relativizarea gustului
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
convingeri de nezdruncinat. Moștenitorii spirituali ai lui Boileau vor scrie, așadar, texte prin care să încerce normarea propriilor literaturi, pe care le voiau la fel de valoroase precum cea franceză. Și cum rețeta succesului galic a însemnat la acea dată setul de precepte clasice, s-a încercat prin numeroasele poetici ale începutului de secol al XVIII-lea impunerea acestora în spații culturale diferite. Cu toate eforturile autorilor, însă, nici una din națiunile Europei acelei vremi nu a putut repeta miracolul francez al secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în zona livrescului căci "Acele reguli descoperite în vechime / Sunt tot natură, dar natură-organizată"154, preferându-se, astfel, modelul literar și artificial în mare măsură celui autentic, deoarece primul presupune o esențializare, o purificare, realizată sub imperiul ordinii. Prin acest precept, se ilustrează-n mod programatic ideea de intertextualitate. Nici un alt curent literar nu a mai pus la baza creațiilor sale acest tip de intertextualitate conștientă, organizată. Desigur, postmodernismul va exploata cel mai mult resursele intertextualității, dar într-o manieră ironică
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
rândul său, în timp, statutul de maximă: "A greși e omenește, a ierta este divin"161 că severitatea extremă în judecată nu este una constructivă, deoarece atingerea absolutului artistic este imposibilă în măsura în care actul creației este subsumat imperfecțiunii umane. Toate aceste precepte înlănțuite artistic vizează în fapt același lucru cultivarea unei critici obiective, în sensul depersonalizării acesteia de impuritatea unor mânii sau preferințe nejustificate, atitudine care dovedește, după cum am mai arătat, o maturitate deosebită a gândirii autorului care pare să-și devanseze
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
este încă mort din punct de vedere cultural. Însă, dincolo de această raportare combativă la contemporanii francezi, scopul lucrării este de a educa și de a duce, în final, la conturarea unui spirit critic în depistarea valorilor, pe fundalul stabilirii unor precepte ce țin de literatura italiană modernă, după cum se sugerează deopotrivă în fragmentul citat anterior, dar și în prefața textului, apărut în 1706. Substanța tratatului lui Muratori se încheagă prin dezvoltarea unor teme recurente în poeticile clasice definirea poeziei ca imitație
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
-l rafinați, geniul vostru să-l dedați a păzi niște reguli, pe care alți genii înaintea voastră au aflat cu cale a le păzi neapărat."229 Așadar, cizelarea talentului prin exercițiu permanent, canalizarea actului creator prin intermediul regulilor și importanța modelelor. Precepte clasice care sunt însoțite de trimiteri la versurile lui Horațiu, date inițial în latină și apoi transpuse în română pentru transmiterea fermă a mesajului: "Nici regulile fără geniu, nici geniul fără o întinsă silință și studiere nu poate face mult
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
a sacrificiului"1. L'Ère nouvelle spera să poată reconcilia Biserica cu ceea ce reprezentase anul 1789. Ziarul vedea în democrație o aplicare a "acestui spirit de fraternitate, de egalitate și de demnitate umană care reiese din toate paginile, din toate preceptele, din toate tainele Evangheliei"2. În felul acesta, el prelua formularea lansată la Adunarea Națională din 13 septembrie 1848 de deputatul de Ariège, Frédéric Arnaud: "Creștinismul înseamnă democrație". Abatele Maret preconiza un Stat neutru în ceea ce privește religia, o garanție a libertății
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mai adăuga "dorim să reintroducem bazele dreptului natural creștin". În 1912, cînd Partidul Conservator Popular Elvețian și-a adoptat "Principiile de bază", el a pus pe prim plan "promovarea interesului colectiv al țării sub stindardul filosofiei creștine", înțelegînd prin aceasta preceptele lui Iisus Cristos, tradiția dreptului natural și doctrina socială a Bisericii. Preceptele papilor sînt imposibil de ignorat, deși memoria democrației creștine nu le reține decît pe cele ale lui Leon al XIII-lea și pe ale succesorilor acestuia. Dar de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Partidul Conservator Popular Elvețian și-a adoptat "Principiile de bază", el a pus pe prim plan "promovarea interesului colectiv al țării sub stindardul filosofiei creștine", înțelegînd prin aceasta preceptele lui Iisus Cristos, tradiția dreptului natural și doctrina socială a Bisericii. Preceptele papilor sînt imposibil de ignorat, deși memoria democrației creștine nu le reține decît pe cele ale lui Leon al XIII-lea și pe ale succesorilor acestuia. Dar de fapt este vorba de preceptele de ordin social: Rerum novarum (1891), avînd
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
dreptului natural și doctrina socială a Bisericii. Preceptele papilor sînt imposibil de ignorat, deși memoria democrației creștine nu le reține decît pe cele ale lui Leon al XIII-lea și pe ale succesorilor acestuia. Dar de fapt este vorba de preceptele de ordin social: Rerum novarum (1891), avînd importanța unui act fondator, Quadragesimo anno (1931), Mater et magistra (1961), Pacem in terris (1963), Populorum pregressio (1967), Octogesima adveniens (1971), Laborens exercens (1981), Centesimus annus (1991): tot atîtea documente pontificale care, după
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o manieră corporatistă, a fost reeditat în 1948 fără aceste teorii. Totuși, în funcție de teme și de țări, referința la magisteriul pontifical se face mai mult sau mai puțin amplu. În mod special democrația creștină din Italia a pus în aplicare preceptele Bisericii. Două exemple susțin această afirmație: angajamentul foarte ferm al creștin-democraților pentru a determina Adunarea Constituantă să voteze, în 1947, introducerea acordurilor de la Latran semnate în 1929 de Sfîntul Scaun și regimul lui Mussolini pentru constituirea Republicii. Principiul conform căruia
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Europene 6. În acest cadru, familia, libertatea învățămîntului, regionalizarea constituie pentru partidele creștin-democrate axe importante, ca și protejarea păturilor asociative, asociațiile fiind un mijloc de dezvoltare, de echilibru social și garanție a pluralismului. Familia, celula de bază a societății conform preceptelor Bisericii, ocupă un loc important în programe. MRP-ul se definea ca "partidul familiei". Datorită libertății învățămîntului, este dreptul părinților de a alege educația copiilor lor. Protejarea regiunii face parte din programul creștin- democrat. Ea însoțește accentuarea caracterului natural al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
creștine. Prin mesajele radiodifuzate de Crăciun (1942 și 1944) Papa vorbea de o "democrație adevărată și sănătoasă" și punea capăt perioadei deschise de Graves de communi 3. De acum înainte, democrația era acceptată, ea va fi creștină, adică inspirată din preceptele Evangheliei, și populară în sensul sturzian al termenului, adică fondată pe responsabilitatea și participarea cetățenilor. Acțiunea Catolică rămînea pentru Pius al XII-lea un element esențial al dispozitivului pentru a cuceri societatea în numele lui Christos, dar în cadrul societăților democratice ea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
un păhăruț că se va izbăvi de beție". După informațiile noastre, aceasta este cea mai veche metodă de condiționare repulsivă antialcoolică cunoscută până în prezent în Moldova. Într-un alt manuscris, al lui Ioan Holban, din Fundoaia-Fălticeni, din 1787, găsim interesante precepte contra durerilor de cap: felii de castraveți, chimion, tămâie albă, părți egale și sirop administrate concomitent cu un masaj ușor al pielii capului. Aceste precepte reflectă o manieră cultă. Chiar faptul că beția se tratează medical denotă un alt nivel
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Moldova. Într-un alt manuscris, al lui Ioan Holban, din Fundoaia-Fălticeni, din 1787, găsim interesante precepte contra durerilor de cap: felii de castraveți, chimion, tămâie albă, părți egale și sirop administrate concomitent cu un masaj ușor al pielii capului. Aceste precepte reflectă o manieră cultă. Chiar faptul că beția se tratează medical denotă un alt nivel de înțelegere a psihopatologiei, o interpretare mai aproape de spiritul materialist al medicinii culte. Ca anexă a capitolului reproducem un alt document de arhivă, de utilizare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se vrea pe sine, își vrea naționalitatea, dar aceasta o vrea pe deplin." În cei 200 de ani de dominație rusească (exceptând scurtele perioade), acesta a fost argumentul-cheie al rezistenței Basarabiei: "În limba sa numai i se lipesc de suflet preceptele bătrânești, istoria părinților săi, bucuriile și durerile semenilor săi." Cine a spus aceste cuvinte? Eminescu, desigur, dar nu seamănă ele izbitor cu ale lui Grigore Vieru din celebra lui poezie În limba ta? Și chiar în studiul din care citez
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
este calea potrivită. Unui cititor asiduu al Bibliei, cum a fost el, i-a atras probabil atenția faptul că Iisus încerca să modeleze sensibilitatea morală a celor care îl urmau mai mult prin istorisiri și parabole decât prin formularea unor precepte. Se poate de asemenea presupune că în dialogurile lui Platon, pe care spunea că le-a citit și recitit cu „mult folos“, l-a atras îndeosebi arta autorului de a influența modul de a gândi al cititorului, folosindu-se de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de reprezentare. Trăim o metamorfoză, o trecere spre un nou Weltanschauung, spre un nou tip de civilizație, care presupune o regenerare a Spiritului, inclusiv a spiritului uman, sub puterea jocului Absolutului. Căci "numai zeul poate recunoaște zeul", cum susține un precept vedic. Pentru aceasta avem nevoie și de metode noi, depășind parcelările și hiperspecializările actuale, acordînd egală pertinență individului și comunității, încercînd să integrăm Omul total într-o reprezentare coerentă a lumii, cu iubire, întru cunoaștere, pentru viață "din Domnul, în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
populare. În rest, crede în ONU, se preocupă și de ecologie, de globalizare, de proliferarea nucleară, de declinul Occidentului, pentru toate propunînd un iluminism reconstruit în acord cu noile realități etc. Problema este însă, cred, că tocmai iluminismul și toate preceptele sale sunt chiar cauza problemelor, astfel încît nu văd cum ar putea fi și soluția. Prin urmare, nu găsim răspunsuri satisfăcătoare nici la Habermas și la nici un alt filosof contemporan cunoscut, cum ar fi Rudolf Carnap, Alfred North Whitehead, Theodor
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
singur protagonist. Dar încă suntem confuzi, precum filosoful chinez Shuang-tzî, care a visat că era fluture și nu s-a putut decide dacă nu cumva fluturele a visat că era om... Atît Alfred North Witehead cît și Frithjof Schuon îmbrățișează preceptul budist potrivit căruia forma e goliciune, iar goliciunea e formă. Primul vorbește în acest sens despre "eroarea concreteții deplasate". La rîndul său, Einstein spunea că "nu tot ce contează poate fi numărat și nu tot ce poate fi numărat contează
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Cât despre sinuciderea colectivă de la Iotapata, survenită după eșecul revoltei iudeilor împotriva romanilor în 70 din care Flavius Josephus scapă printr-o viclenie, predându-se împăratului Vespasian, ceea ce a făcut să fie considerat trădător -, aceasta este prezentată ca fiind contrară preceptelor iudaismului. Ideologia sicarilor din Massada era fondată desigur, cel puțin în parte, pe aceea a preoților de la Templul din Ierusalim. Mai multe surse evreiești vechi relatează episoade de sinucideri ale preoților la distrugerea Sanctuaruluiggg. Flavius Josephus evocă această sinucidere chiar
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Cum altfel se pot justifica dezastrele care se abat asupra acestor evrei pioși și neprihăniți, ale căror suferințe nu pot fi interpretate ca o simplă pedeapsă? Neexplicate, aceste suferințe păreau intolerabile și riscau să ducă la subversiune sau la încălcarea preceptelor religioase, până la abjurare. Întrebarea cum de îngăduia Dumnezeu atâtea atrocități obseda gândirea epocii. Frazeologia tradițională a păcatului urmat de pedeapsă nu lipsește complet din scrierile cronicarilor, care încearcă să inculce această preocupare generațiilor viitoare, dând însă o explicație diferită de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
imediată a lui Mesia. Liderul lui carismatic, Menahem Mendel Schneerson, întruchipa el însuși această speranță în ochii multor adepți ai mișcării, întrucât Dumnezeu trebuia să-l trimită pe Izbăvitor curând după dezastru. Venirea lui depindea totuși de întoarcerea evreilor la preceptele religioase. Din acest motiv, M.M. Schneerson încearcă să popularizeze învățăturile Habad, presupuse a grăbi procesul. Genocidul ar fi salvat, pe de altă parte, poporul lui Israel, amputându-i un membru cangrenat. De asemenea, suferințele îndurate de ființele pure și sfinte
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
singur protagonist. Dar încă suntem confuzi, precum filosoful chinez Shuang-tzî, care a visat că era fluture și nu s-a putut decide dacă nu cumva fluturele a visat că era om... Atît Alfred North Whitehead cît și Frithjof Schuon îmbrățișează preceptul budist potrivit căruia forma e goliciune, iar goliciunea e formă. Primul vorbește în acest sens despre "eroarea concreteții deplasate". La rîndul său, Einstein spunea că "nu tot ce contează poate fi numărat și nu tot ce poate fi numărat contează
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]