1,978 matches
-
că trebuie să facă mult exercițiu fizic, așa Încât și‑a cumpărat un costum scump pentru transpirat și niște pantofi șic de gimnastică. Câteva zile și‑a târât picioarele pe ruta aleasă, pe urmă a renunțat. Forma fizică nu figura printre predilecțiile lui. Își trata corpul ca pe un vehicul - o motocicletă care gonea În viteză pe muchea Marelui Canyon. - Lloyd George nu‑i o surpriză pentru mine, a adăugat Ravelstein. Un pezevenghi cârcotaș. În anii ’30 l‑a vizitat pe Hitler
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
peste cap, sticlind de atenție concentrată, gura ușor căscată - iar picioarele Încălțate În mocasini, alăturate talpă la talpă. La orice oră din zi și din noapte asculta CD‑uri cu muzică de Rossini, pusă la volum maxim. Avea o extraordinară predilecție pentru Rossini, ca și pentru operele secolului al optsprezecelea. Muzică barocă italiană, executată Însă la instrumentele antice originale. Plătea prețuri exorbitante pentru echipamentul său hi‑fi. Difuzoare stereo În valoare de 10.000 de dolari bucata nu i se păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
scrisese o carte despre Afinitățile elective, dar partea curioasă era - și Întotdeauna există o parte curioasă - că avea o slăbiciune și pentru cărțile de joc și jocurile de noroc, așa Încât Îl găseai frecvent la Las Vegas. Ravelstein avea o extra‑predilecție și pentru imprudenții nesăbuiți. Și mie Îmi plăcea Herbst. N‑aș putea spune de ce. Era cartofor, Își pierdea capul când juca douăzeci și unu și, cu toate că suferea din cauza pierderii soției lui, alerga cu limba scoasă după femei; dar niciodată nu pretindea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
importante surse ale unei vieți mai Înalte, ar fi ales Atena, cu tot respectul pentru Ierusalim. Dar În ultimele lui zile de viață voia să vorbească despre evrei, nu despre greci. Când i‑am atras atenția asupra acestei modificări de predilecții, mi‑a răspuns iritat: - De ce să nu vorbim despre evrei? În Sud, oamenii discută despre Războiul Civil mult mai mult decât o făceau acum o sută de ani; or, În zilele noastre au fost stârpiți milioane de oameni, cei mai mulți dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
băștinași). Autohtonii evitau spațiile vulnerabile, care nu permiteau stabilirea locuitorilor și practicarea în siguranță a ocupațiilor, dar și din alte cauze, nu doar exclusiv naturale, cum ar fi pericolul triburilor migratoare (slavii, pecenegii, uzii). Dacă, în privința așezărilor, remarcăm o anumită predilecție a populației pentru unele zone, care ofereau protecție, în cazul necropolelor aceste reguli dispar, întrucât descoperirile funerare au infirmat existența vreunei preferințe, mormintele fiind găsite în mai toate formele de relief. În altă ordine de idei, cercetarea arheologică din spațiul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pentru modelarea vaselor ceramice. Acestor factori pozitivi li se adaugă existența unui sol din categoria cernoziomurilor (prielnic agriculturii), cu ușoare porțiuni nisipoase și un climat temperat, care a permis sistemul rotațiilor și bogăția culturilor. Pornind de la aceste considerente, se observă predilecția stabilirii populațiilor în multe din văile și microregiunile bazinului bârlădean, cum este cazul așezărilor de la Podu Turcului - Bacău, Gohor - Galați, pe valea Zeletinului, Rădăcinești - Vrancea, pe valea Berheciului, Bogdana, Tunsești, pe valea Bogdanei, Alexandru Vlahuță, în valea Similișoarei, Coroiești, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
autohtonii au preferat să rămână în vechile vetre strămoșești, menținând astfel o continuitate teritorială, observată în multe situri, precum la Gura Idrici, Dodești, Drăgești și Negrești. 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În privința siturilor bazinului bârlădean se remarcă predilecția pentru așezările deschise, de tipul siliște/seliște (un exemplu, aleatoriu, la Cucorăni - Botoșani), nefiind atestată vreo stațiune fortificată pentru acest timp și spațiu. Anterior, specificam că din totalul așezărilor din secolele V/VI-VII (98), doar în opt au fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
existența ei. În cazul vetrelor-cuptor de la Dodești majoritatea nu au avut boltă. În interiorul caselor, alături de cuptoare s-au descoperit și gropi de provizii sau menajere, uneori situate și în afara complexelor de locuire. Analiza resturilor de cărbuni au indicat folosirea cu predilecție a lemnului de esență moale (arin, plop ori salcie), mai rar a celui de stejar, la construirea adăposturilor. De altfel, lemnul și lutul erau materialele de bază la construirea caselor, fapt ce s-a perpetuat, în unele cazuri, până în prezent
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
La categoriile ceramice descrise, predomină decorul de striuri dese, asociat deseori cu benzi de linii în val, precum și benzile de linii scurte verticale situate peste striuri orizontale, ca și împunsăturile cu dinții pieptenului, în inventarele stațiunilor din secolele VIII-IX, cu predilecție în ultimul veac menționat. În privința asemănărilor și deosebirilor, de-a lungul celor două faze, specifice preliminariilor culturii Dridu, nu s-au observat pentru tipul de așezare, locuință, anexă diferențe perceptibile, însă în cazul ceramicii, a tipologiei vaselor, a compoziției pastei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
numărului mai mare de locuințe dintr-o stațiune și nu potrivit totalului așezărilor: Din punct de vedere al dispunerii siturilor, pentru ambele etape istorice (Anexa 2, hărțile I- II) se observă o locuire generalizată, pe întreg spațiul bazinului, cu unele predilecții pentru văile și terasele ce au preluat denumirea râurilor din apropiere (văile Bârladului, Berheciului, Zeletinului, Coroieștilor, Similișoarei, Bogdanei, Stemnicului, Rebricii, Tutovei și Vasluiului). Inventarul prezintă diferențe, locul preponderent al ceramicii modelată la mână, din intervalul secolelor VI-VII, este luat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ale aceluiași sat (vetre de sat succesive), folosite de aceiași membri ai comunității. Numărul mare al stațiunilor identificate prin cercetările de suprafață (135), care acoperă aproape jumătate din totalul vestigiilor spațiului est-carpatic, indică o intensă locuire a zonei respective, cu predilecție pentru anumite puncte geografice, de regulă aflate pe terasele sau văile unor râuri: Bârlad, Lohan, Idrici, Tutova, Berheci, Zeletin, Stavnic, Racova. Comparativ cu perioada secolelor VI-VII, se remarcă o creștere a numărului stațiunilor și implicit a membrilor comunităților locale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau la reverul hainei o floare imensă, roșie, care varia după sezon. Elena Tudor, fiică de sculptor, licențiată În filosofie, era, pe lângă director de Închisoare, căpitan În M.A.I. și deputat În Marea Adunare Națională. Era cultivată, fără Îndoială, avea predilecție pentru lucruri frumoase, rafinate, dar nu știu din ce spirit de frondă folosea cu voluptate expresii vulgare și se purta În cea mai autentică manieră proletară. Când nu purta uniforma, se Îmbrăca Într-un fel care-i menținea alura cazonă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
are și vocație psihologică, este unul al spațiului, este un roman fascinat de spațiu, spre deosebire de romanul european care este fascinat de timp. Cele două lumi romanești și-au dezvoltat instrumente de investigație diferite. E ca și cum unii ar fi fabricat cu predilecție binocluri, iar alții monocluri. Nimic mai tipic pentru romanul european decît Proust și în căutarea timpului pierdut. Nimic mai tipic pentru romanul american decît on the road de Jack Kerouac. Ar fi foarte bine ca personajele dumneavoastră, Ken și Betty
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
într-o zi chiar pe Felix, singur acasă. - Nu-i nimeni? întrebă el, simulând desperarea. - Nimeni! - Ce ghinion! Soția mea e grav bolnavă, și n-am un ban încasă. Mă-mpușc. N-ai dumneata măcar cinci lei? Însă victima de predilecție a lui Stănică era Aurica (în onoarea ei își numise copilul Aurel), admiratoare în general a G. Călinescu oricărui bărbat și îndeosebi a acestuia, pentru vigoarea și îndrăzneala lui. Stănică, în numele unei rudenii pe care n-o legalizase, lua pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
bătrân legase un leagăn în care se dădea în picioare, fluturîndu-și fusta și părul. Intra în toate șurile și dormea în fin. Nu se lăsase până ce nu se scăldase în heleșteu, gonind pe Felix ceva mai departe. Dar petrecerea de predilecție o constituia un soi de cavalcadă specială. Argatul de la grajduri le dăduse doi cai mai ciolănoși, pentru tracțiune grea, un fel de cai normanzi mai zvelți, care se lăsau încălecați cu blândețe și fără șa, ducând pe călăreți încet, la
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de a muri ascunde prea multe garanții de absolut și de perfecțiune, prea multă insensibilitate la eroare, încît setea de-a trăi câștigă în farmec prin prestigiul nedesăvârșirii și prin atracția greșelilor aromate. Nu e mai ciudat să îndrăgești imperfecțiunea? Predilecția straniului salvează viața; moartea se scufundă în evidență. Nu există măreție în viață și nici chiar în moarte, ci într-un Nimic ce se ridică neutru și etern spre cer, asemenea Mont-Blanc-ului. Privind piscurile schizofrenice: curios că nu există singurătate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
schimbată, din aproape în aproape, într-o direcție puțin specificată structural, dar caracterizată prin modernizare, infuzie de raționalitate și știință, asimilare a tehnologiei moderne și a inovațiilor sociale ale Occidentului, democratizare și centrare pe nevoile populației. S-a manifestat o predilecție specială pentru asimilarea acelor teme occidentale care ofereau deschideri de promovare a unor orientări reformiste, cu intenția de a forța schimbarea treptată: sociologia organizațiilor, a comunităților umane, a calității vieții, psihologia socială, în special cea umanistă. Reușind să ofere produse
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cunoaștere. Dar pentru ei, toate acestea au fost subordonate unei preocupări de ordin vital, unei realități care I-a obsedat. Citindu-i, simțim că unica istorie pe care au considerat că merită să o înțeleagă, imaginile ce le apar cu predilecție dinaintea ochilor, personajele familiare care îi inspiră sînt cele ale țării noastre mai exact, istoria, imaginile și personajele care nu dau pace gîndului poporului francez de la Revoluția din 1789 încoace. Restul lumii reprezintă pentru ei un rezervor imens de exemple
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
constituite ca o gardă a familiei Ceaușescu. Nu sunt o trupă uniformă, nici ca vârstă, nici ca pregătire militară. Sunt organizați pe corpuri, grupați oarecum, având după toate aparențele semne distinctive diferite. Au fost deosebiți până acum datorită hainelor cu predilecție negre, efigiei tiranului tatuată pe piept, sau prinderea stemei ceaușiste pe chilot. Unii purtau o eșarfă vișinie cu dungă neagră în buzunar sau la gât, alții ascundeau în buzunare cartea de vizită a lui Ceaușescu cu caractere aurite. Toți sunt
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fi definită<footnote Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 363. footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând faptul că un individ va observa cu predilecție stimulii legați de nevoile sale cele mai presante. b) Distorsiunea selectivă exprimă procesul perceptual prin care oamenii încearcă să asigure o concordanță între informația primită și imaginea preexistentă în mintea lor<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 56. footnote>, altfel spus
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
fi definită<footnote Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 363. footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând faptul că un individ va observa cu predilecție stimulii legați de nevoile sale cele mai presante. b) Distorsiunea selectivă exprimă procesul perceptual prin care oamenii încearcă să asigure o concordanță între informația primită și imaginea preexistentă în mintea lor<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 56. footnote>, altfel spus
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
mentalitate axată pe adaptabilitate, de abilitatea de Învățare, pasiunea pentru servicii, capacitatea de reinventare În funcție de necesități și de preocuparea pentru stimularea angajaților. Mai târziu, când m-am gândit la aceste atribute, mi-am dat seama că aveau un element comun: predilecția unei companii pentru asumarea anumitor riscuri. Fără o echipă solidă de manageri care să nu se teamă de asumarea riscurilor rezonabile, o companie nu are cum să-și dezvolte viteza, capacitatea de reacție și flexibilitatea necesare pentru a face față
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
părea pur impresionistă (de „impresionismul” lui Voronca vorbea, de exemplu, G. Călinescu, În Istoria... sa, iar Perpessicius găsea formula „pointilismului poetic”); „notația” propriu-zisă este de fapt deviată metaforic (metonimic) spre un spațiu asociativ insolit În context, cu elemente Împrumutate de predilecție din sfera modernității mașiniste și trimițînd, ca modalitate de plasticizare, la ceea ce teoreticianul Voronca numește „o analogie de corpuri geometrice”, Într-un paralelism cu constructivismul pictural. Oricum, deschiderea spre „realul” astfel conceput e una de tip panoramic și caleidoscopic, interesată
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
al plantelor” (Brățara nopților, V). Oriunde am deschide cărțile lui Voronca, eul poetic se definește ca fiind prin excelență spectatorul, În Înțelesul cel mai general al cuvîntului. Organul său de simț cel mai solicitat rămîne ochiul, iar lumea surprinsă cu predilecție de privire se coagulează frecvent În unități și ansambluri spațiale care sugerează etalarea, prezentarea, desfășurarea, cuprinderea, Înregistrarea unui cît mai mare număr de obiecte (imagini): perspectivă cumulativă, totalizantă, pe care o concretizează o Întreagă constelație de imagini, de la aceea a
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
științele socio-umane, conceptul de implicare socială are o existență de dată relativ recentă, dar este deosebit de bogat în semnificații pentru înțelegerea acțiunilor umane și de cea mai mare actualitate pentru practica educațională. Până în prezent, sociologii și psihologii au abordat cu predilecție problema „implicării în sarcină”; filosofii au dezvoltat teoria „alienării muncii”. Perspectivele ni se par complementare: cercetarea empirică se îngemănează cu reflecția teoretică, aspectele generale cu cele particulare. Imaginea rămâne totuși parțială: implicarea în sarcina de muncă (a se citi sarcina
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]