2,149 matches
-
Ibrăileanu, op. cit.,vol. IX, Editura Minerva, București, 1980, p. 470 ș. u. 347 Vezi Artă și valoare, în Lucian Blaga, Opere, vol. X, Editura Minerva, București, 1987, p. 546 ș. u. 348 Paul Ricoeur, Metafora vie, p.397-487. 349 Această predispoziție este caracteristică și spiritului științific, de altfel, deoarece și cunoașterea științifică realizează un asemenea paralelism, recunoscut ca atare. 350 Asupra relației dintre literatură și arta literară, vezi G. Ibrăileanu, op. cit., vol. VII, p. 20 ș.u. 351 Op. cit., vol. VII
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
spunem mai întîi că, spre deosebire de ce spuneau Marx și autorii Constituției americane, inspirați de același fior iluminist generat de revoluția franceză și de cei care au pus-o la cale, omul nu se naște liber. El vine deja cu niște predispoziții, cu niște apriorisme, se naște într-o familie, într-o comunitate unde întîlnește imediat tot felul de condiționări și constrîngeri, tradiții și obișnuințe, reguli care-și pun amprenta pe personalitatea sa în formare și o orientează pe un anumit făgaș
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
suprasolicitare) când medicul sportiv poate interveni eficient și stopa evoluția spre sindromul de supraantrenament [2]. Dureri musculare și articulare apar și în sindromul oboselii cronice, sindrom de etiologie necunoscută (sunt bănuite infecțiile virale, stresul, toxinele, hipotensiunea arterială de origine neurologică, predispoziția genetică). Alte manifestări clinice ale acestui sindrom sunt tulburări de memorie și dificultăți de concentrare, senzație de epuizare ce durează mai mult de 24 de ore, apărută după exerciții fizice sau mentale, insomnie sau somn neodihnitor, cefalee, dureri în gât
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
producere excesivă de dioxid de carbon) la gaze anestezice puternice cum sunt halotanul, sevofluranul sau desfluranul, la sucinilcolină (blocant neuromuscular) și, mai rar, ca urmare a eforturilor fizice intense efectuate în mediu cald [24]. Această reacție apare la indivizii susceptibili, predispoziția fiind de cele mai multe ori genetică și asociată cu miopatia. Diagnosticul de susceptibilitate la hipertermie malignă poate fi pus prin teste genetice de identificare a mutațiilor receptorului de tip 1 de ryanodină sau prin teste pozitive de contractură musculară la cofeină-halotan
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
a treia are loc o diminuare a parametrilor funcționali renali. Scad filtratul glomerular, fluxul plasmatic renal eficace, fracțiunea filtrată, capacitatea maximă de excreție tubulară (se reduce progresiv excreția ionilor de Ca, Na, K, Mg), capacitatea de concentrare a rinichiului [1]. Predispoziția spre dezechilibre hidroelectrolitice a vârstnicului impune o limitare a intensității efortului fizic. 6.2. INFLUENȚE ALE TRATAMENTELOR CU DIURETICE ASUPRA MOTRICITĂȚII Diureticele stimulează eliminările urinare acționând la nivel renal (prin inhibiția reaborbției de sodiu sau schimbului de protoni, prin economisirea
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
insulină pentru a- și menține glicemia în limite fiziologice. În cazul diabetului noninsulinodependent se deosebește forma cu predominanța rezistenței la insulină și forma cu predominanța deficitului de insulină. Mecanismele fiziopatologice de instalare a diabetului nu sunt complet elucidate, fiind implicate predispoziția genetică, distrugerea celulelor betapancreatice (stări autoimune, pancreatectomie, factori infecțioși, boli hepatice), alimentația hiperglucidică și hiperlipidică. Printre simptomele diabetului se număra polidipsia și poliuria, ce pot duce la dezechilibre hidroelectrolitice, polifagia, astenia, infecțiile, iar dacă afecțiunea nu este tratată apar polinevrite
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
cu aspect segmentar. Obezitatea segmentară se subâmparte în două subtipuri, android, în care țesutul adipos se acumulează preponderent la nivelul trunchiului, și ginoid, în care surplusul de grăsime se acumulează mai mult pe coapse, fese, abdomen. Cauzele obezității pot fi predispoziția genetică, alimentația hipercalorică, factori psihosociali sau endocrini (hiperinsulinism, hipercorticism, hipotiroidism). Obezitatea evoluează cu dereglări metabolice complexe, dat fiind faptul că țesutul adipos poate fi considerat ca o imensă glanda endocrină. Activitatea endocrină a țesutului adipos se manifestă prin secreția de
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
palpitații, edeme maleolare, dureri articulare (mai ales în articulațiile solicitate glezne, genunchi). Hipertensiunea arterială indusă de secreția enzimelor sistemului renină-angiotensină de către țesutul adipos și ateroscleroza provocată de citokinele proinflamatorii având aceeași origine pot duce la angină, insuficiență cardiacă, infarct miocardic. Predispoziția spre inflamație se poate exprima și prin afecțiuni ale căilor respiratorii (emfizem pulmonar, bronșite cronice) care pot evolua spre cord pulmonar cronic sau insuficiență respiratorie. Modificările morfofuncționale ale aparatelor cardiovascular și respirator duc la scăderea capacității de efort. Un semnal
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Charcot Marie Tooth. Aceasta polineuropatie se manifestă clinic prin amiotrofii distale, mai ales la nivelul membrelor inferioare, tulburări trofice cutanate, anomalii pupilare, aritmii cardiace, câteodată areflexie osteotendinoasă [55]. La vârstnic au loc atrofia emisferelor cerebrale și a cerebelului, cauzele fiind predispoziția genetică și scăderea fluxului sangvin cerebral. Depopularea neuronală și gliala are loc în cortexul cerebral (în special ariile asociative) și hipocamp. Depopularea neuronală și glială are loc în cortexul cerebral (în special ariile asociative) și hipocamp. Rezultatul este instalarea demenței
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
care apar dureri cronice musculoscheletale este fibromialgia. Fibromialgia este denumită și sindromul sensibilității centrale, deoarece mecanismul producerii este o anomalie în procesarea durerii. Această sensibilitate crescută la durere este principalul criteriu ce diferențiază fibromialgia de sindromul oboselii cronice. Pe lângă o predispoziție genetică, la apariția fibromialgiei contribuie diferite afecțiuni ale sistemului nervos central și mai ales stresul. Manifestările clinice sunt polimorfe, cu accent pe sistemul musculoscheletal: dureri musculare, în tendoane și ligamente, parestezii, redoare matinală, puncte sensibile localizate, oboseală cronică și tulburări
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
de către experții în comunicare. A asimila hiperconsumatorul cu un individ „hipnotizat”, pasiv, maleabil la extrem este o profundă eroare. Oricare ar fi puterea mijloacelor de convingere, homo consumericus rămâne un actor, un subiect ale cărui gusturi și interese, valori și predispoziții filtrează mesajele la care este expus. Dacă putem totuși respinge ideea unei puteri demiurgice a publicității, acest fapt se datorează consumatorului care triază și selecționează solicitările ce-l asaltează, neacordând atenție decât acelor elemente care sunt în rezonanță cu interesele
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Portofoliul digitaltc " 4.3.5. Portofoliul digital" În mod tradițional, prin portofoliu înțelegem un cumul de produse realizate de elev după un consemn dat de profesor sau după criterii personale. Portofoliul poate da seama de o serie de competențe sau predispoziții ale educaților ce nu se pot radiografia întotdeauna prin intermediul instrumentelor clasice. De multe ori, putem „descoperi” prin intermediul portofoliului „fețe” ascunse ale personalității lor, potențialități care altfel ar rămâne în stare latentă. Mai mult, acesta poate fi un „detonator” pentru performanțe
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
tocmai de aceste așteptări. În fond, se acreditează ideea că felul cum este tratat un subiect este foarte important pentru evoluția sa. Simpla credință că o persoană este capabilă de lucruri mărețe are darul de a instaura la acea persoană predispoziții în acord cu încrederea avansată. Intuițiile evocate de mit și literatură trebuiau demonstrate și științific (cum se întâmplă de vreun secol încoace!). Este ceea ce fac Rosenthal și Jacobson într-o lucrare de psihologie școlară devenită celebră. Aceștia demonstrează, cu probe
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
decât în sensul sublimării fordiste a materialismului, adică în situații de extremă, în sensul de centrifugare a elementului conștient creator de piață. Ea „organizează” ritmul și cadența transformării de materie prin intervenția factorului viu dintr-un proces complex și dimensionează predispoziția consumatorilor de a accepta calitatea ofertei. Consumatorii nu sunt elemente materiale ale procesului, deși piața pune preț pe apetitul lor pentru cantitate, greutate, număr, preț, stocare etc. Mai există o variantă, de factură empirică, prin care putem testa validitatea enunțurilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
repede la episodul cu mărul. Grila kuhniană de epistemologie cade perfect peste așteptările oamenilor de a mai fi copii, o împlinire a obsedantei amintiri a stării placentare și a comuniunii cu naturamamă. Paradigma ca metaforă ne tutelează și ne întreține predispoziția irepresibilă și spre nevoia de paternalism. Căderea conceptului de sistem în păcatul metaforelor paradigmatice este posibilă. Ba chiar s-a întâmplat, dacă ne referim doar la tendința sistemului de a-și asuma explicarea proceselor istorice. Înțelegerea sistemelor ca fapte istorice
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ce a făcut posibilă „producția de masă” a respectivelor caracteristici. Prezenta analiză (care nu se dorește exhaustivă) ia în considerație următoarele categorii de componente ale capitalului uman: aptitudinile; abilitățile; atitudinile. 5.1. Aptitudinile Cel mai frecvent, aptitudinile sunt definite ca predispoziții pentru achiziționarea rapidă și eficientă a unor competențe și/sau pentru rezolvarea cu succes a unor sarcini sau efectuarea unor activități specifice. Cu toate că aptitudinile nu sunt deocamdată considerate și unanim acceptate ca o componentă a capitalului uman și nici nu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la dimensiunea de influență personală (se percep ca fiind capabili să-și exercite libertatea de decizie în activitatea socioprofesională) și scoruri medii la pulsiunea de tip A (dorință moderată de a avea success și a obține rezultatele dorite), la nerăbdare (predispoziția de a rezolva problemele „de urgență”) și control (se percep ca fiind capabili într-o oarecare măsură de a influența și controla evenimentele din organizație sau din afară); în ceea ce privește efectele percepute ale stresului, managerii obțin scoruri înalte la satisfacția muncii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
diferite cu anxietatea: Copilul adaptat se vădește a fi puternic influențat de toate cele trei variabile ale anxietății (totală, latentă și manifestă), spre deosebire de Copilul liber imun la orice influență. Mai mult, toate corelațiile sunt înalt semnificative, ceea ce indică faptul că predispoziția pentru manifestările Infantile la vârsta adultă este diferită în funcție de tipul de tranzacție adoptat (Copil liber sau adaptat). • Exemple de itemi pentru identificarea stării de Copil adaptat: Copilul model: Îmi place să mă înțeleg bine cu toată lumea. Copilul supus: Accept ușor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
mare de control asupra situațiilor, vor să evite orice risc legat de lucrul colectiv (să muncească mai mult, să suporte neînțelegerile cu alți colegi sau chiar părăsirea grupului de către cineva atunci când timpul presează). O întrebare firească ar fi aceea dacă predispoziția de a lucra în echipă în spațiul informal se manifestă și în spațiul formal, dacă studenții care obișnuiesc să colaboreze în afara orelor sunt protagoniștii activismului seminarial, de laborator sau atelier. La prima vedere se pare că răspunsul ar fi pozitiv
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
abilități tehnice, abilități intelectuale, competențe de susținere a sarcinilor de grup; categorii privitoare la relația liderului cu grupul său: menținerea coeziunii, a standardelor de performanță, controlul informal al grupului, comportamentul de susținere, relații armonioase cu grupul; categorii strict caracteristicile liderului: predispoziție spre asumarea responsabilității, control emotiv, integritate personală, comunicativitate, ascendență, trăsături pozitive de caracter, experiență și activitate, maturitate, creativitate și independență etc. (Petrullo, Bass, 1961; Stogdill, 1974; Radu, Iluț, Matei, 1994 ș.a.). Reconsiderarea factorilor de personalitate în ecuația conducerii a implicat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
faptul că sunt capabile să tulbure echilibrul interior de moment și să asigure dezvoltarea - A.H. Murray construiește o teorie prin excelență motivațională asupra personalității, centrată pe ideea de direcționalitate. Deci încearcă să acorde o importanță egală, în edificarea personalității, predispozițiilor ereditare, influențelor suferite de-a lungul evoluției ontogenetice, și contextului psihosocial prezent, A.H. Murray leagă și el fenomenul de frustrație, în primul rând, de conflictele intrapersonale, de jocul dintre elementele și forțele intrapsihice (cum ar fi: „pulsiunile”, „procesele dominante
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
este tendința lor de a considera fenomenul „reducerii trebuinței” (tensiunii) ca factor esențial în cadrul mecanismelor motivației, considerat drept principala condiție de progres psihologic. În concepțiile altor psihologi asupra „personalității”, aceasta apare nu atât ca o realizare, din interior, a unei predispoziții ereditare, a unor forțe intrapsihice, ci, în primul rând, ca un sistem, structurat progresiv de-a lungul existenței sociale a individului, în funcție de condițiile sale sociale, de poziția și rolurile îndeplinite de el în societate, de posibilitățile lui de orientare și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care așază pe un prim plan motivația inconștientă, subestimând rolul „conștiinței” și al condițiilor social-istorice în edificarea „personalității”, în detreminarea fenomenelor psihice; Linia „psihologistă”, carae pune accentul mai mult pe rolul factorilor psihologici individuali (pe realizarea „personalității” din interior, prin predispoziții ereditare și prin acțiunea unor forțe intrapsihice), minimalizând importanța sistemului normelor socio-culturale și morale; Opusă acestor trei direcții de interpretare, cu caracter reductivist, este concepția „bio-psiho-socială și culturală”, care reprezintă o viziune sintactică asupra „personalității”. În perspectiva acestei ultime concepții
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
American Journal of Psychiatry”, 1952, nr. l09, p. 128-130. Deși conținutul acestei stări psihice nu este încă suficient clarificat, fiind definită în diverse modalități (ex. ca așteptare activă, ca orientare internă anticipativă, ca tensiune sau atitudine, ca tendință determinantă, ca predispoziție etc.), ea este prezentă și influențează desfășurarea tuturor proceselor psihice și a actelor de comportament. Indiferent de natura cauzelor care generează această stare - căreia psihologii îi mai dau și denumirea de „set” - ea vizează întotdeauna orientarea de ansamblu a personalității
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
amânării” vorbesc, printre alții, P. Janet, M. Ralea, V. Pavelcu. D. Origlia, H. Onilion, L’ade escent, 1964, P.H.F., Paris, p. 70. Însușire legată de intensitatea reacțiilor interioare și exterioare, provocate de o anume impresie. Tendința spontană de a acționa, predispoziția spre acțiune. Tendința impresiilor de a persista multă vreme, răsunetul lor, infuența mare a reprezentărilor asupra percepției prezente. Tendința de a fi mereu vesel, optimist, sau invers; după cum unii tind mereu să aibă aceeași dispoziție, pe cănd alții și-o
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]