2,251 matches
-
latin : „non multa, sed multum”, „nu multe, ci mult”. Optimizarea procesului învățării la nivel de lecție presupune astăzi : trezirea interesului, sensibilizarea pentru activități; comunicarea obiectivelor urmărite ; reactualizarea elementelor învățate anterior ; prezentarea materialului faptic ; generalizarea (formarea noțiunilor/operațiilor), adică obținerea performanțelor prefigurate în obiective ; fixarea și stabilizarea performanței; aplicarea în practică ; asigurarea conexiunii inverse. Optimizarea se împlinește când predarea, învățarea și evaluarea se corelează și condiționează reciproc. În accepțiunea învățământului contemporan, este modern tot ceea ce-l pune pe elev în situația de
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
primul rând selectarea celor mai potrivite metode centrate pe elev pentru abordarea activității instructiveducative. Plasarea elevului într-o situație de învățare presupune o anumită modalitate de a proceda la realizarea sarcinii, o metodă prin care să se dobândească ceea ce este prefigurat în mod obiective. Ca modalități de acțiune, unele metode îl solicită mai mult pe profesor (prelegerea, expunerea), altele mai mult pe elev (exercițiul, lectura individuală sau colectivă),iar altele presupun acțiuni didactice care antrenează deopotrivă profesorul și elevii (problematizarea, abordarea
STRATEGII EDUCAŢIONALE CENTRATE PE ELEV- METODE, PROCEDEE, MIJLOCE DIDACTICE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Matei Maricica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_898]
-
specifică însușirii unui cântec în prenotație; v Limba română - analiza conținutului de idei; explicarea cuvintelor necunoscute; introducerea cuvintelor și expresiilor în enunțuri proprii: bârlog, brânci, vifor, promoroacă, Zăpadă-Împărat, Moșul-Promoroacă etc.; identificarea trăsăturilor omenești atribuite unor animale sau fenomene ale naturii (prefigurând înțelegerea de mai târziu a personificării), formularea de întrebări și răspunsuri pe marginea textului; povestirea unor întâmplări personale, prin analogie cu conținutul de idei al textului etc.; Cunoașterea mediului - vehicularea unor cunoștințe referitoare la animale și modul lor de viață
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
Cu două decenii în urmă, J.F.Lyotard, încerca să prefigureze principalele consecințe ale informatizării societății, mai ales în planul educației. „Vor fi afectate-nota el-căutarea și transmiterea cunoștiințelor.Realitatea le-a confirmat, le-a depășit iar societatea contemporană a marcat un ritm accelerat al dezvoltării tehnologice. În toate țările sistemele
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
circumstanțelor și a cauzelor accidentelor industriale arată că dacă 85% dintre ele survin în perioada normală de exploatare, un procent notabil (6%) se produc în timpul lucrărilor de întreținere și altul și mai mare (9%) în perioadele de activitate redusă, care prefigurează abandonarea activității respective, sau chiar în timpul demontării instalațiilor deja abandonate. 4. O scară de gravitate a accidentelor industriale Pericolul permanent întreținut de prezența obiectivelor industriale în cadrul aglomerațiilor de populație sau în periferia lor apropiată a condus la stabilirea unei scări
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
au dobândit o altă perspectivă asupra vieții și că privesc lucrurile cu o nouă claritate. Și totuși, teama că s-ar putea reîntoarce cancerul aruncă o umbră în viața dumneavoastră. Fiecare durere sau suferință vor ridica mereu întrebarea dacă se prefigurează recidiva cancerului. Discutați cu medicii asupra a ce anume va trebui să sesizați dacă boala canceroasă pare să se reinstaleze. Perioada acestor întrebări este foarte dificilă și necesită timp să vă readaptați. Cereți ajutorul medicilor dacă continuați să fiți pesimiști
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
a ceda În fața condițiilor germane. Fugitiv, Bülow se angajează să vorbească cu Bismarck despre urgentarea trimisului, dar „există mulți germani care amintesc cancelarului despre condițiile de la Berlin” <ref id="56">56 Ibidem, f. 33v. și urm. </ref>. În 1879, se prefigurează tot mai clar faptul că acceptul Germaniei, În primul și cel mai important rând, dar și al celorlalte puteri depindea de soluționarea „problemei evreiești” și a „afacerii Strousberg”. În acest sens, din Berlin, Liteanu comunica lui Carol că Bülow este
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
foarte dur Împotriva unui „fapt Împlinit” <ref id=94""> 94 White c. Grandville, București, 1 aprilie 1881, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 22, f. 113, la ANIC, colecția Microfilme Anglia, rola 131. </ref>. Dar, tocmai aceasta se prefigura a fi soluția. Contextul general era favorabil, deoarece celelalte puteri nu formulaseră obiecții. Pe de altă parte, „problema Dunării” devenea din ce În ce mai acută, crescând opoziția critică față de „vânzarea”, cedarea intereselor dunărene ale românilor doar pentru satisfacția În „chestiunea titlului” <ref id
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
despre prima conflagrație mondială, constituie axa epică a romanului. Conceput în 1923, la un an după Pădurea spânzuraților și înaintea romanelor Întunecare de Cezar Petrescu și Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Hârdăul lui Satan prefigurează o serie de modalități ale tratării temei. Realitatea coșmarescă dobândește dimensiunile unei viziuni apocaliptice. Marin Oprea, ordonanța lui Dinu Bordea, un „pocăit” (adventist), profetizează venirea lumii celor drepți. Așa cum Marin Oprea prefigurează personajele lui Cezar Petrescu, Dinu Bordea traversează stări
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
de război de Camil Petrescu, Hârdăul lui Satan prefigurează o serie de modalități ale tratării temei. Realitatea coșmarescă dobândește dimensiunile unei viziuni apocaliptice. Marin Oprea, ordonanța lui Dinu Bordea, un „pocăit” (adventist), profetizează venirea lumii celor drepți. Așa cum Marin Oprea prefigurează personajele lui Cezar Petrescu, Dinu Bordea traversează stări de îndoială și gelozie asemănătoare celor ale lui Ștefan Gheorghidiu, eroul lui Camil Petrescu. Dintre scenele de front câteva sunt memorabile. Una din ele, remarcată pentru „oarecare realism dinamic capabil de simbol
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
patriarhalitate, ea se înscrie pe coordonatele orientării sămănătorist-poporaniste. Dar detașarea, prezentă într-un compartiment al scrisului prozastic, moderația notei sentimentale în piesele de teatru, natura temperamentală a personajelor, vizibilă în ambele compartimente, ies parțial din parametrii tendințelor dominante în epocă, prefigurând, embrionar, literatura obiectivă din perioada interbelică. Calitatea individualizantă a povestirilor din Prima durere (1906), Calea sufletului (1909), La masa calicului (1911), mai toate menținute în marginile anecdoticului, este cursivitatea, exprimată în relatarea fără artificii, în coeziunea articulației epice, în simplitatea
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
Nicolae Iorga, Gh. Pădure, Ioan Stătescu, Vasile Mangra, Atanasie Popovici, G. Bogdan-Duică, Pamfil Șeicaru (un articol polemic despre Tudor Arghezi), G. Opran. Redactată la Arad și tipărită la București și Craiova, Ț. este pusă în totalitate în slujba cauzei ardelenilor, prefigurând Unirea de la 1 Decembrie 1918. Articolele politice sunt tranșante în ceea ce privește realitățile cu Austro-Ungaria. În numărul 26-27/1916 se anunță că revista intra într-o vacanță de șase săptămâni și că va reapărea la 15 august, ceea ce nu s-a mai
TRIBUNA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290265_a_291594]
-
Galateea ș.a.) și inventează altele, legate de tema răsăritului și a luminii, a zborului, a privirii, a timpului suspendat și a aerului, care se populează, sub influența unei imaginații euforice, de fantasme neînchipuite până atunci. Toate pătrund în poem și prefigurează o poetică a transparenței și a zborului. Nu scapă neobservată extraordinara notă ludică, plăcerea de a combina vorbele, de a suci limbajul și a obține efecte neașteptate, în fine - bucuria de a inventa, esențială și la Arghezi. S. are o
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
revista școlară „Vlăstarul”: versuri, proză, cronică de artă plastică și de teatru. Se va afirma cu cronici de întâmpinare și eseuri, unde comentează de preferință cărțile de poezie, în cadrul rubricilor permanente pe care le girează. În subtextul acestor comentarii se prefigurează o lectură consecventă și sistematică, îndeosebi a poeților din „generația Hyperion”, cum li s-a spus după numele colecției de la Editura Cartea Românească, unde le-au fost publicate antologiile de autor. Volumul Cetățile poeziei conține comentarii („construcții eseistice”) aplicate la
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
Dragomirescu, teoretician al literaturii, apărută în 1981, la origine teză de doctorat, pleacă de la prezentarea unor concepte estetice de bază, spre a întocmi apoi, într-o primă secțiune, o succintă „biografie” a operei lui Mihail Dragomirescu, jalonată de lucrări ce prefigurează sistemul teoretico-literar cristalizat în Teoria poeziei, Știința literaturii și în Integralismul. Voința de sistem - se specifică în monografie - exprimă opțiunea pentru rigoare, oroarea de superficial și improvizație, refuzul de a formula judecăți pe temeiul simplei impresii. Aplicând principii în loc de a
TUDORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
Aproape ca restul literaturii lui T., romanul e de citit doar ca mostră extinsă de rizibil involuntar. Piesele de teatru (Crucea de argint, 1996, Alergătorul fatal, 1998), scrise, după mărturia autorului, ca antrenament pentru romane, nu fac decât să le prefigureze pe acestea în regimul mediocrului. SCRIERI: Mezareea, București, 1974; Crisalide, București, 1977; Noaptea muzicanților, București, 1978; Coroana Izabelei, București, 1982; Marmură neagră, București, 1989; Vitrina cu păsări împăiate, București, 1994; Rezervația de lux, București, 1995; Crucea de argint, București, 1996
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
dimensiuni, T. comentează convingător viața și opera compozitorului, utilizând o variată gamă de mijloace analitice și de contextualizare. Deși accentele proletcultiste ale vremii nu lipsesc, cercetarea e riguroasă, echilibrată și nu alunecă în encomiastic. O bine aleasă iconografie însoțește textul, prefigurând cealaltă lucrare despre Enescu, editată postum, care vine să rotunjească o tentativă sub anumite aspecte temerară în raport cu linia generală din epocă. SCRIERI: Amor 1926, București, 1937; Moscova (Reportaj despre metropola lumii noui), București, 1948; Enescu, București, 1956; George Enescu. Viața
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
plin cu biograficul și cu documentarul. În realitate, e doar o repliere strategică, dat fiind că cele trei „cartograme” care încheie cartea (ultima, dedicată lui Nicolae Breban, e în egală măsură un tur de forță și o lecție de subtilitate) prefigurează deja proiectul „geografic” al criticului. Dar efectele acestuia nu se vor observa prea clar în Proza românească de azi, I (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor), poate cel mai bun volum al lui U. Miza cărții, care se dorește „un studiu al
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
A. Goncearov, Jules Verne, Lev Tolstoi, A. N. Tolstoi, A. A. Fadeev, N. N. Nikitin, A. N. Râbakov, T. Z. Semușkin, Boleslaw Prus ș.a. I s-a acordat Premiul special al Uniunii Scriitorilor pe 1980. Narațiunile din Orașul cu fete sărace prefigurează unele scrieri ale lui T. consacrate spațiului închis. Nuvela titulară conține în schiță cadrul romanului Un port la Răsărit: un oraș „strâns între stepă și limanul Nistrului”, fără păduri în jur, cu ierni cumplite și suprapopulat de fete: Cetatea Albă
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
în presa literară de cel editorial. Întârzierea se explică în primul rând prin biografia accidentată a poetului, obligat de împrejurări să-și amâne sine die debutul. Câteva poeme (Fii risipitori, Hamlet ș.a.), publicate în anii care precedă plecarea în Germania, prefigurează însă linii tematice developate în cărțile tipărite după revenirea în viața literară românească. Volumele lui de versuri alcătuiesc un „jurnal de aventuri cotidiene ale emigrantului” (Barbu Cioculescu), iar „personajul” liricii se declară „produsul steril al mai multor limbi și culturi
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
degrabă unor îndatoriri și nevoi formative. În schimb, cărțile Spiritualități românești (1941), Orizonturi filosofice. Idei, oameni, probleme de cultură (1942) și Destinul personalității. Contribuții la cunoașterea omului și culturii contemporane (1942) sunt rodul unor strădanii născute din pasiune și vocație, prefigurând posibile sinteze. Poate să surprindă, de aceea, dar e explicabilă în contextul politic al timpului, orientarea după 1950 spre literatura universală, mai exact spre istoria dramaturgiei. Doar până la un punct, fiindcă în studiile de filosofia culturii autorul mai prospectase acest
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
milenii. În 1993 Academia Română îl va desemna pe scriitor membru post-mortem. Cele dintâi volume ale lui V. - Poezii și Din Țara Zimbrului și alte poezii -, îndatorate profund lui Al. Vlahuță și lui George Coșbuc, sintetizează caracterele liricii sămănătoriste și totodată prefigurează tradiționalismul promovat de revista „Gândirea”. Casa noastră, o piesă rezumativă a cărții de debut, opune tabloul convențional idilic al satului patriarhal („Ce pașnic era satul... Pitit la poala culmii / Ca ostrovul de mituri sub strașina-nvechită...”) degradării lui ulterioare. Asemuirea
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
încheie brusc, inexplicabil, altă poveste de dragoste are un final similar și colorit exotic (Noapte bună), iar Alessio e de asemenea o scriere cu ambianță exotică și tramă melodramatică. În două nuvele realiste, Conu Alecu Zăgănescu și Subprefectul, evoluează siluete prefigurând personaje din romanul Comăneștenilor: Alecu Zăgănescu, naiv, „milos până la risipă”, e înrudit nu numai cu Dinu Murguleț, ci și cu viitorul Pană Trăznea Sfântul al lui I. Al. Brătescu-Voinești; un dregător cu vederi generoase se confruntă cu un ciocoi nemernic
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
realismul socialist, dar neconvingător în perspectivă. Defectul principal al poemelor din 1957 constă în metaforismul lor decorativ și facil („Vântul, flăcău viclean / coboară ușor lângă garduri”, „Curcubeul, / Făt-Frumos veșnic tânăr, / veșnic îmbujorat”), în timp ce calitatea de bază este că unele texte prefigurează totuși tranzitivitatea pe care poetul o va rafina ulterior: „Vântul trântește poarta, ferestrele, / copacii se închină în fața omului / noaptea ieșit în bătătură. / Cu palmele întinse numără primii stropi de ploaie / și inima arde: Ieri a făcut arătură, / azi a pus
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
astă dată, pe adversarii regimului, exponenții capitalismului internațional și pe toți cei care, în opinia oficială, serveau scopuri ostile regimului. Prin reminiscențele din copilărie incluse în text, prin referirile la existența amară a țărănimii sărace, a dezmoșteniților în general, publicistica prefigurează proza narativă a lui S. Un articol din „Lumea românească” se intitulează Desculții. Trecând peste romanele Taifunul (1937)și Oameni cu joben (1941), narațiuni comerciale, renegate mai târziu de autor, întreaga proză explicit literară e de caracter autobiografic asumat: „Biografia
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]