1,191 matches
-
trebuie considerată ca un conglomerat de popoare. Veniți din spre (Caspica-Oxus), sciții au ocupat în secolul VIII î.Hr. stepele nord-pontice, din sudul Republicii Moldova de azi, întinzându-se spre câmpia Donului în Federația Rusă, luând locul cimerienilor așezați aici din timpuri preistorice. i considerați a fi cei adevărați, erau sciții regești de care vorbește Herodot, sau „socoloți” (scoloți) de rasă indo-iraniană, amestecați într-o oarecare măsură cu alte neamuri asiatice. “ În fața pământului scit, spre mare, se întinde Tracia. a începe acolo de unde
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
migrarea indo-europeană spre vest a fost citată de lingvistul Kortland ca argument pentru a conchide că evidențele arheologice sunt inutile dincolo de ceea ce poate fi motivat dintr-un punct de vedere lingvistic. Începând din 1990 noi evidențe arheologice provenind din culturile preistorice din nord-estul Europei au ridicat noi întrebări privind influența și expansiunea culturii gorganelor spre vest. Migrațiile paneuropene și procesul de „kurganizare”, în special a nu ar fi fost atât de importante pe cât le considera experta în preistorie Marija Gimbutas. Modelul
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
caracter bazic, care aveau acțiune fiziologică asupra organismelor animale. În grupa alcaloizilor se găseau astfel unele amine, amide, aminoalcooli, aminoacizi, purine etc. Acțiunea toxică sau curativă a plantelor medicinale a fost cunoscută din cele mai vechi timpuri, încă din vremurile preistorice, dupa cum consideră arheologii Arlette Leroi Gourhan și Ralph Salecki. Aceștia au descoperit într-o zonă situată la nord de Bagdad, alături de rămașițe umane, de tipul celor din Neanderthal, urme de plante cunoscute pentru proprietățile lor medicinale. Or, după cum se
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
exclusiv din ceramică și se afla în apropierea unei locuințe. Un lucru important care demonstrează continuitatea vieții în acese locuri este descoperirea unor fragmente ceramice din sec. IV - VI, respectiv din VIII- IX d. Hr. Cea de-a doua așezare preistorică, descoperită la Oarța de Jos în locul numit Alac, de același dr. Carol Kocso în anul 1977 nu a fost până în prezent însoțită de săpături și cercetări. De asemenea în hotarul Oarței de Jos s-a găsit un tezaur de monede
Oarța de Jos, Maramureș () [Corola-website/Science/301582_a_302911]
-
mai vechi urme ale culturii materiale(vase, topoare din piatră) aparțin perioadei neolitice și eneolitice, între anii 5660 - 1700 î.e.n. În lucrarea "Cercetări din preistoria județului Neamț" Constantin Mătasă afirmă că localitatea Cîndești face parte dintre cele mai bogate stațiuni preistorice din județ. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița a județului Neamț și era formată din satele Bărcănești, Bălcești, Cândești, Cotreanța, Frunzeni și Țârdeni, având în total 1988 de locuitori. În comuna existau opt mori
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
141, Pelișor - Moșna - Mediaș. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale existenței unei locuiri pe teritoriul satului încă din neolitic și eneolitic astfel, în locul numit "La Râpă" s-a descoperit o așezare Preistoria în România preistorică cu material aparținând culturii "Petrești". În hotarul satului, la "Via lui Rampelt" s-au găsit materiale aparținând culturii "Coțofeni", iar din alt loc provin seceri de bronz și fier medievale. Pe "Drumul Cetății" este semnalată o necropolă din a doua
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
exprimând ideea de sat mânăstire/chilie, sunt: "Apaczafalu", "", "Paczafalu" și "Tyilie". Este un sat situat în Țara Codrului. Satul este inclus în programul "Transilvania Magică". Pe tot întinsul comunei Homoroade (incluzând "Drumul Chiliei") s-au identificat urme de așezări omenești preistorice, din vechea Europă: neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș la Ograda Borzului din Homorodul de Sus) și eneoliticul timpuriu (cultura Tiszapolgaa la Lunca-Homorodul de Sus). De asemenea, există dovezi ale locuirii acestor zone în perioada daco-tracică, (spre exemplu, descoperindu-se la Chilia
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
Asociația Locală Tibor Cseres și Cercul Secuilor din Budapesta, în 1996. Placa a fost sculptată de pietrarul lăzărean Béla Barabás, cu inscripția: "„DR. REMETEI GÁBOR BALÁS, 1909 - 1995 istoric în științe juridice, scriitor, profesor universitar. Cercetător al culturii secuiești maghiare preistorice. Președinte de onoare etern al Cercului Secuiesc din Budapesta. Așezat de Cercului Secuiesc din Budapesta și Asociația de Cultură Generală Tibor Cseres, în 1996”". În 2000, la împlinirea a zece ani de colaborare între comuna Avully din Elveția și școlile
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
pietrificat au fost găsite pe: Valea Vâlsanului, Valea lui Topor și Valea Frumoasă. Aceste probe confirmă existența vegetației în zonă din neozoic - paleogen. Oase pietrificate adunate din albia Vâlsanului și de pe dealurile din jurul satului atestă prezența în zonă a animalelor preistorice și a omului. Au fost găsite până în prezent: un șold, un fragment de șold și o măsea de "Dinotherium giganteum". Măseaua de Dinotherium gigantisim găsită la Râpa Bâții se află în prezent la Muzeul Satului Stroești - Argeș. Din perioada terțiară
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
ne îndrituiesc să credem că istoria satului Livadia, ca și a celor din zonă, se pierde în negura veacurilor a existenței populațiilor din această parte a țării. Cercetările arheologice indică prezența așezărilor omenești din timpuri străvechi, chiar a vestigiilor omului preistoric. În secolul XIX în timpul evenimentelor de la 1848 din Transilvania satele de pe Valea Streiului și din Țara Hațegului s-au răsculat împotriva ingerințelor tot mai pronunțate ale ungurilor ( îndeosebi prin acțiunile nobilimii maghiare) în viața principatului, intrând în oastea tribunului (prefectul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mai era; include trupul de moșie Cotul lui Frunză (1837) și trupul de moșie Ciceiul (?) (1837, 1870); înglobat în satul Podurile (1846, 1856), unde nu mai apare moșie. Pe teritoriul satului Valea Șoșii au fost descoperite și cercetate arheologic așezări preistorice din eneolitic, din cultura Cucuteni (mil. V a.Chr.), amplasate în punctele: ""Dealul Păltiniș"", „"La Slatină"” - ""Grădina Iscu"" (așezare Cucuteni A, descoperită de dr. Ion Mareș de la Muzeul Bucovinei din Suceava)) și ""Dealul Bujoarei"" (așezare descoperită de dr. George Trohani
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
din epoca bronzului, respectiv din secolul al XIII-lea și prima jumătate a secolului al XII-lea î.Hr . Peșterile situate pe raza comunei Șuncuiuș, respectiv a satului Bălnaca cum sunt : Mișidului, Izbândiș, Igrița, Ungurului au oferit loc de refugiu comunităților preistorice sau din epoca prefeudală . În peștera de la Piatra Roșie din satul Bălnaca niște păstori de capre au descoperit mai multe obiecte de bronz, fragmente de bronz, și două seceri de bronz, trimise în 1853 la Muzeul Național din Budapesta . Se
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
așezări istorice - NODEX, de obicei a cetate în ruină) . Se presupune că existența așezării omenești a satului ar fi între secolul V și secolul VII, epocă în care în Dacia are loc migrarea slavilor. Nicolae Iorga citează Horodiștea ca stațiune preistorică în istoria românilor, vol. I. Tot vechimea Horodiștei o arată și Bâtca care a fost o întărire de pământ, construită cu scop de apărare și de unde se dădea alarma de pericol. În anul 1968, în satul Horodiștea a fost înglobat
Horodiștea, Botoșani () [Corola-website/Science/300912_a_302241]
-
adăpostire, a terenurilor prielnice pentru extinderea vetrelor, etc. Dovezile identificate pe teritoriul comunei Todireni atestă vechimea acestei așezări. În urma săpăturilor arheologice efectuate pe teritoriul comunei s-au descoperit urme ale culturii materiale din cele mai vechi timpuri, adică din perioada preistorică: de pildă, în punctul "LA POD" - situat în apropierea podului de pe Sitna, lângă mira de nivel au fost scoase la iveală câteva piese de silex, lame, etc. atribuite paleoliticului superior. În punctul " Curtea Veche", "La Curte" sau "Lutăria De La Școală
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
voi știu că Sacelele de astăzi este format din cele 7 săticele: Satulung, Cernatu, Turches, Baciu, Tarlungeni, Zizin și Purcareni. Locul fosilifer Purcăreni este un monument al naturii, o rezervație naturală paleontologica și geologică, care a rămas mărturie a perioadei preistorice prin speciile fosile ce s-au păstrat în scoarță terestră. Rezervatia naturală este în partea sud-estică a satului Purcăreni, în locul numit "Uluci" și are o suprafață de 0,20 ha. Aici există un bloc mare de calcar, de aproximativ 200
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
mic dar permanent, solul fertil al regiunii și terasele cu numeroase izvoare, favorabile cultivării viței de vie, pomilor fructiferi și grădinilor de legume. În sedimentele care formează Piemontul Getic se găsește silex (cremene), materia primă pentru confecționarea uneltelor și armelor preistorice. Comunitățile neolitice (Vinca, Vădastra) și cele din epoca bronzului (Glina, Verbicioara) s-au stabilit în această regiune, mai ales că în apropiere se afla și râul Olt, unul dintre cele mai importante râuri de la noi. Așezarea s-a format de-
Runcu Mare, Olt () [Corola-website/Science/302012_a_303341]
-
indicat că Peninsula Iberică fusese locuită de mai bine de un milion de ani. Popoarele moderne (așa-numiți cro-magnoni) au început să vină în teritoriul Spaniei contemporane acum aproape 35.000 de ani. Cele mai cunoscute artifacte ale acelor oameni preistorici sunt picturi renumite din grota Altamira din Cantabria, care au fost create în jurul anulul 15.000 î.Hr.. În afară de aceasta, dovezi arheologice din Los Millares (Almería) și din El Argar (Regiunea Murcia) sugerează că acele culturi dezvoltate au locuit și în
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea: Satul Petreștii de Jos a fost locuit din cele mai vechi timpuri, dovezi fiind fragmentele ceramice preistorice descoperite lângă "Izvorul lui Alexandru Macedon". De asemenea, o așezare din epoca bronzului a fost identificată la "Crucea Cheii", pe malul drept al văii Hășdate. Zona Petrești avea o însemnătate pentru romani, pentru că din preajma Cheilor Turzii se extrăgea piatra de
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
Ocna Dejului, colocvial "Ocna Dej", mai demult "Ocne" (în dialectul săsesc "Okne", în , în ) este o localitate componentă a municipiului Dej din județul Cluj, Transilvania, România. Așezarea fortificată preistorică din punctul „Huhui” este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Ambele biserici sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010). Zăcământul de sare gemă
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
Pentru 4,78% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: În apropierea satului Săndulești, în zona carierei de calcar, arheologii care au cercetat traseul autostrăzii "Transilvania" au găsit o mare așezare preistorică. În zonă existau cel putin 100 de locuințe de acum 4.000 de ani, plus cimitire și locuri de cult. Locuințele din epoca bronzului erau folosite de o populație a cărei origine nu a fost deocamdată stabilită, deși în zonă
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
de arheologie, Dosarul 1/1865, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, 2003). Craiova: un inel de argint cu bronz, fragmente dintr-o brățară de bronz, perle de sticlă, un colier cu piatră gravată. (cf. Gherghe Marin, op.cit., 21). D. Berciu ("Arheologia preistorică a Olteniei", 1939, 66-67, 80-85) menționează descoperiri similare la Hinova, Cloșani, Salcia, Vela, Cornu, Maglavit, Terpezița, Coțofeni, Corabia, Frăsinetul de Pădure, Orlea, Celei, Severin (,castrul Drobeta” din vestul orașului), Cârna, Moțăței, Craiova, Orodel. De asemenea: topoare de cupru cu brațe
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
lungul timpului pe teritoriul satului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe pârâul "Lodor" s-au găsit fragmente ceramice, fragmente de topoare de piatră și vârful unui pumnal de gresie din epoca preistorică, precum și fragmente de vase de tip "Noua". De pe teritoriul satului mai provin topoare de piatră aparținând culturii "Coțofeni", un târnacop și un pumnal de bronz din epoca bronzului, monede antice grecești și monede romane republicane. La vest de sat, în
Mărtiniș, Harghita () [Corola-website/Science/300480_a_301809]
-
Szilas și Gyulai, s-au descoperit fragmente ceramice, așchii de piatră și fusoială fragmentară, unele aparținând neoliticului timpuriu (culturilor "Coțofeni" și "Criș") iar cele mai multe neoliticului târziu. În apropierea drumului ce leagă satul Vânători de Secuieni s-au descoperit fragmente ceramice preistorice din epoca bronzului, cultura "Wietenberg" și fragmente de ceramică neagră cu caneluri din prima epocă a fierului. În locul numit "Császlod" s-au găsit fragmente ceramice preistorice și din evul mediu, fragmente aparținând culturii "Coțofeni", o toartă din epoca bronzului și
Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/300487_a_301816]
-
În apropierea drumului ce leagă satul Vânători de Secuieni s-au descoperit fragmente ceramice preistorice din epoca bronzului, cultura "Wietenberg" și fragmente de ceramică neagră cu caneluri din prima epocă a fierului. În locul numit "Császlod" s-au găsit fragmente ceramice preistorice și din evul mediu, fragmente aparținând culturii "Coțofeni", o toartă din epoca bronzului și fragmente ceramice aparținând evului mediu dezvoltat și epoca arpediană. Pe teritoriul satului s-a mai descoperit o monedă de bronz din epoca imperiala romană. Prima atestare
Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/300487_a_301816]
-
este un strat de roci dure care includ scoici ale unei plaje de acum 11 milioane de ani a mării preistorice Paratethys, sub forma unui zid aflat spre izvoarele râului Câlnău, în comuna Valea Salciei din județul Buzău. Zidul Uriasilor are un aproximativ un metru lățime, înălțimea generală fiind cam de 6-7 m, dar cu maxime prin unele porțiuni de 20
Zidul Uriașilor () [Corola-website/Science/298648_a_299977]