901 matches
-
misterului, impresionării celor din jur și, în mod special a pacientului, caută să fie și conducător și preot și medic, un adevărat sincretism funcționând cu nuanțări, în funcție de ideologii, epocă și spațiu. Ritualuri, tabuuri, practici impresive, caracterizează vremurile obscure în care preistoria medicinii își află primii pași. Desigur că printre tămăduitori cu plante, argilă, piei de animal proaspăt tăiat, masaj, sugestie, nu au lipsit și impostorii, practicienii magiei negre, fermecătorii, dezlegătorii de farmece. La caldeeni, magicienii erau considerați o categorie socială deosebită
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
defensivă și curativă. Odată cu scrisul, omul intră victorios în istorie, eliberat de amnezia lungii nopți prin care a trecut. După unii începutul a fost cu 500.000 de ani în urmă, după alții cu 250.000 de ani. Cu cât preistoria își va distanța începuturile, cu atât omul se va încorona merituos de mai multă glorie, adeverind superioritate față de întreaga existentă planetară. Creator de idoli și zei, el s-a afirmat trup și suflet, spirit recuperator al relației cu Dumnezeu, indiferent
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
apar și alte preocupări estetice, reclamate superior de spirit și concretizate în picturi, sculpturi și în arta olăritului. Astfel la orizontul lumii de acum 7 - 5 mii de ani î.Chr. răsărea un alt soare, destinat să scoată lumea din preistorie și medicina din tatonări și obscurantism. MEDICINA ASIRO-BABILONIANĂ SAU MESOPOTAMIANĂ În Orientul Apropiat și Mijlociu, în această răspântie de drumuri, continente și lumi, se făcuse deja cunoscută, în mileniul al V-lea, civilizația și cultura sumeriană, capabilă să-i îmbogățească
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Domnitorului Academia“ (din cuvântul rectorului dl. prof. dr. Carol Stanciu la festivitatea de absolvire a Promoției Mileniului III de la facultatea de bioinginerie din Iași). <contents> CUVÂNT ÎNAINTE 5 PREFAȚĂ 7 ISTORIA MEDICINEI 9 Preliminarii 9 Medicina - filosofie, știință artă 10 Preistoria medicinei 12 Medicina asiro-babiloniană sau mesopotamiană 15 Medicina Egiptului antic 17 Medicina în Grecia prehipocratică 23 Prezența luminii — prioritatea spiritului 24 Filosofii sunt zei tereștri 27 Unii medici sunt filosofi 27 Hippocrate 29 Jurământul Hipocratic 31 Metodologia hippocratică 33 Alexandria
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Occident. În timp ce arta orientală nu cunoaște decât puțină evoluție, scena occidentală a trecut printr-o serie de metamorfoze, de la stilizare la realism. Este o caracteristică a artelor spațiului: cele mai vechi reprezentări vizuale pe care le-a produs omul, în preistorie, cele pe care le-a pictat în grote ca Lascaux sau Altamira, cele pe care le-a gravat pe stâncă, precum în valea Minunilor, sunt stilizate. De-abia târziu în istoria umanității reprezentațiile plastice devin figurative. Dacă stilizarea caracterizează teatrul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
tratarea originilor a constituit o etapă inițială inseparabilă de profilul general complex. În sfârșit, În ceea ce privește firul roșu care leagă prezentarea diferitelor tradiții, ne-am decis să recurgem la ordinea tradițională, care pornește de la prezentarea datelor pe care le deținem privind preistoria, trecând prin Întregul tablou al religiilor lumii antice (volumul I), abordând În cel de-al doilea și de-al treilea volum prezentarea celor trei religii abrahamice (iudaismul, creștinismul, islamul), pentru a trece apoi la tratarea, mai Întâi, a religiilor Extremului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
criteriu tipologic, având În vedere importanța lor deosebită (ele se găsesc În volumul al III-lea doar din motive editoriale), și religiile din America precolumbiană, plasate din motive similare În volumul al IV-lea, și nu În cel dintâi. PREISTORIATC "PREISTORIA" tc "" RELIGIILE DIN PREISTORIETC "RELIGIILE DIN PREISTORIE" Francesco Fedeletc "Francesco Fedele" Asemenea credincioșilor săi, religia preistorică nu mai e decât un schelet. (A. Leroi-Gourhan, 1964) 1. PROBLEMELE GENERALE ALE CERCETĂRIITC "1. PROBLEMELE GENERALE ALE CERCETĂRII" Religia și preistoria: este greu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
deosebită (ele se găsesc În volumul al III-lea doar din motive editoriale), și religiile din America precolumbiană, plasate din motive similare În volumul al IV-lea, și nu În cel dintâi. PREISTORIATC "PREISTORIA" tc "" RELIGIILE DIN PREISTORIETC "RELIGIILE DIN PREISTORIE" Francesco Fedeletc "Francesco Fedele" Asemenea credincioșilor săi, religia preistorică nu mai e decât un schelet. (A. Leroi-Gourhan, 1964) 1. PROBLEMELE GENERALE ALE CERCETĂRIITC "1. PROBLEMELE GENERALE ALE CERCETĂRII" Religia și preistoria: este greu să ne gândim la doi termeni mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dintâi. PREISTORIATC "PREISTORIA" tc "" RELIGIILE DIN PREISTORIETC "RELIGIILE DIN PREISTORIE" Francesco Fedeletc "Francesco Fedele" Asemenea credincioșilor săi, religia preistorică nu mai e decât un schelet. (A. Leroi-Gourhan, 1964) 1. PROBLEMELE GENERALE ALE CERCETĂRIITC "1. PROBLEMELE GENERALE ALE CERCETĂRII" Religia și preistoria: este greu să ne gândim la doi termeni mai ireconciliabili și mai dificil de integrat. În momentul În care se intră În istorie, adică Începe să apară mărturia scrisă a propriilor fapte, pretutindeni omenirea are deja religii: astfel, intuitiv, se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mult sau mai puțin explicite ne vorbesc despre ele pentru prima dată. Pe de altă parte, căutarea unor mărturii sigure și tangibile asupra existenței religiilor În epoca preistorică se lovește de dificultăți la prima vedere insurmontabile. Aceasta depinde de identitatea preistoriei și a religiei. Termenii problemei sunt religie, religii, preistorie și arheologie. Prin definiție, preistoria nu are texte, În timp ce religia are nevoie de ele. Sau, mai bine zis, cercetătorul are nevoie de texte: oricum ar fi definită, religia este o activitate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pentru prima dată. Pe de altă parte, căutarea unor mărturii sigure și tangibile asupra existenței religiilor În epoca preistorică se lovește de dificultăți la prima vedere insurmontabile. Aceasta depinde de identitatea preistoriei și a religiei. Termenii problemei sunt religie, religii, preistorie și arheologie. Prin definiție, preistoria nu are texte, În timp ce religia are nevoie de ele. Sau, mai bine zis, cercetătorul are nevoie de texte: oricum ar fi definită, religia este o activitate umană cu o importantă componentă mentală și orală, care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
altă parte, căutarea unor mărturii sigure și tangibile asupra existenței religiilor În epoca preistorică se lovește de dificultăți la prima vedere insurmontabile. Aceasta depinde de identitatea preistoriei și a religiei. Termenii problemei sunt religie, religii, preistorie și arheologie. Prin definiție, preistoria nu are texte, În timp ce religia are nevoie de ele. Sau, mai bine zis, cercetătorul are nevoie de texte: oricum ar fi definită, religia este o activitate umană cu o importantă componentă mentală și orală, care, prin forța Împrejurărilor, devine manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Împrejurărilor, devine manifestă În documentele trecutului doar atunci când omul Însuși scrie despre ea. Înainte de aceasta, fenomenul este obscur, ambiguu, sau se sustrage În totalitate cercetării. Posibilitatea de a cunoaște trecutul are regulile și constrângerile sale, mult mai dure În cazul preistoriei. De altfel, În stadiul actual al tehnicii și cercetării, ceea ce nu a lăsat urme materiale sau efecte perceptibile tinde să nu existe, mai ales În cazul unei arheologii care nu se poate baza pe mărturii scrise. Primele vizate aici sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ciclurilor culturale”. Cât despre comparația etnografică, se știe astăzi cât este de imprudentă Încercarea de a deduce trăsăturile socioculturale ale trecutului, plecând de la observarea societății și a culturilor actuale. Trecutul preistoric și populațiile analfabete ale prezentului nu sunt neapărat identice, preistoria care Încă mai trăiește nu este preistoria Îndepărtată, chiar dacă Între acestea există legături. În același fel, trebuie considerată imprudentă deducerea unor tipuri și etape ale religiilor preistorice din obiceiurile religioase actuale. Religiile care pot fi studiate astăzi, chiar și cele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
știe astăzi cât este de imprudentă Încercarea de a deduce trăsăturile socioculturale ale trecutului, plecând de la observarea societății și a culturilor actuale. Trecutul preistoric și populațiile analfabete ale prezentului nu sunt neapărat identice, preistoria care Încă mai trăiește nu este preistoria Îndepărtată, chiar dacă Între acestea există legături. În același fel, trebuie considerată imprudentă deducerea unor tipuri și etape ale religiilor preistorice din obiceiurile religioase actuale. Religiile care pot fi studiate astăzi, chiar și cele mai elementare În aparență, nu spun nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
la fel și tehnicile capabile să aducă la lumină și să indice acțiunile „fosilizate” ale omului, În contextul lor natural și social complex. Din acest punct de vedere, arheologia modernă a fost integrată În cadrul științelor antropologice. Să ne Întoarcem la preistorie. Un alt aspect al identității sale este durata extraordinară. Inventarea comunicării prin simboluri grafice, apoi a scrierii a venit foarte târziu În evoluția omenirii și doar În câteva societăți, cu toate că s-a răspândit asemenea unei pete de ulei și a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și a făcut progrese uluitoare În câteva milenii. Dacă omenirea a trăit În analfabetism aproape Întreaga sa existență, trebuie să ne obișnuim cu ideea că și religia ar fi putut avea un itinerar lung și fluctuant În interiorul perioadei Îndelungate a preistoriei. Un itinerar poate destul de Îndelungat Încât să implice și etape cărora, cel puțin teoretic, ar trebui să le recunoaștem trăsăturile specifice, pentru a Îndepărta riscul de a amesteca Într-un Întreg manifestări diferite. Cele expuse până acum delimitează un prim
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
religiilor atestate de texte. Teoretic, acesta ar trebui să fie rolul cel mai ambițios al arheologiei În domeniul despre care vorbim. 2. CERCETAREA RĂDĂCINILOR: RELIGIA CA ȘI COMPORTAMENTTC "2. CERCETAREA RĂDĂCINILOR \: RELIGIA CA ȘI COMPORTAMENT" Dificultatea cercetării antecedentelor religioase În preistorie nu este o noutate. Dar tocmai experiența multor cercetători cu autoritate 1 care s-au angajat la această muncă permite eliminarea iluziilor, prejudecăților și neînțelegerilor. Criteriul fundamental care se propune aici constă În plasarea categorică a religiilor În cadrul unei evoluții
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Rezultatele acestei cercetări ne interesează În măsura În care permit identificarea În expresiile religioase a unor elemente comune, care pot servi ca noțiune de bază pentru purcederea la investigarea datelor preistorice, fără a privi, de altfel, cu prejudecăți posibilitatea de a aduna În cadrul preistoriei elemente noi și neașteptate. În esență, multe comportamente religioase par unite de Întrebări și preocupări legate de realitate sau de forțe pe care omul nu reușește să le Înțeleagă cu ușurință. În afara individului și a societății par a exista forțe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
e) semne, reprezentări, compoziții și proto-texte. Desigur, trebuie să fim precauți: nu orice comportament ritual este religios și nu orice act neobișnuit și „non-utilitar” este ritual. C. Perlès (În LeroiGourhan, 1988, p. 907) avertizează pe bună dreptate că, În cazul preistoriei, se tinde prea des să se considere ritual orice fenomen care nu poate fi Încadrat În gesturile vieții cotidiene: prezența argilei sau a vetrelor În preajma unui mormânt, lespezi scrijelite sau arse, asocieri neobișnuite de resturi etc.; sau este considerat „ritual
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și care ar fi putut fi impregnate cu legături religioase doar indirect sau Într-o etapă secundară. Acesta este cazul antropofagiei, a retezării scalpului sau a trofeelor sau a altor prevederi limitative ori tabu. Încercarea de demonstra practicarea canibalismului În preistorie este foarte dificilă și este imposibil să Îi dovedim finalitatea religioasă Înaintea celei alimentare. Astfel, scalpuri și trofee, bine atestate la sfârșitul paleoliticului superior În zona mediteraneană, nu denotă prin ele Însele nimic dincolo de sfera ideologiei sociale. Un alt exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mediteraneană, nu denotă prin ele Însele nimic dincolo de sfera ideologiei sociale. Un alt exemplu de prudență este oferit de Înșirarea de „culte” pe care, din când În când, cercetători cu diferite formări au crezut că le pot descifra În datele preistoriei. Culte ale oaselor, ale craniilor, ale mandibulelor de urs sau de câine, ale „potirelor” și așa mai departe: În realitate pseudoculte, „fabricate” de defectele tehnice din timpul săpăturilor și ale culegerii de date (defecte care, astăzi, sunt În general ușor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
religiile, nu indică nici o evoluție unilineară, nici una cumulativă. Spre deosebire de economie și tehnologie, religiile nu evoluează prin selecție naturală sau culturală, ba chiar sunt supuse unor variații, hibridizări sau sincretisme. Nici un studiu nu demonstrează această realitate mai bine decât cel al preistoriei, cu posibilitatea sa exclusivă de a oferi o perspectivă temporală amplă. Până aproape de sfârșitul paleoliticului, se poate spune că religia a cuprins totul, că viața și religia au ajuns să coincidă. Din acest punct de vedere, este mai potrivit să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
les humanités quaternaires”, Scienza e Civiltà, nr. 3, pp. 45-75. Clarke, D.L. (1978), Analytical archaeology, Londra (ed. I, 1968). Evans-Pritchard, E.E. (1965), Theories of primitive religion, Oxford (trad. it., (Florența, 1971). Fedele, F. (1991), „L’evidenza impalpabile: il bere nella preistoria europea”, În Scarpi, P. (coord.), Storie del vino, Milano, pp. 35-68. Fedele, F. (1993), „Zooarchéologie sans les os: hypothèses sur la chasse épipaléolithique d’altitude dans les Alpes”, În Desse, J. și Audoin-Rouzeau, F. (coord.), Exploitation des animaux sauvages à
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sans les os: hypothèses sur la chasse épipaléolithique d’altitude dans les Alpes”, În Desse, J. și Audoin-Rouzeau, F. (coord.), Exploitation des animaux sauvages à travers le temps, Juan-les-Pins, pp. 183-199. Fedele, F. (coord.) (1990), L’altopiano di Ossimo-Borno nella preistoria. Ricerche 1988-1990, Capo di Ponte. Finegan, J. (1952), The archaeology of world religions, Princeton. Flannery, K.V. (coord.) (1976), The early Mesoamerican village, Orlando, New York, Londra. Freeman, L. și Gonzalez Echegaray, J. (1981), „Eljuyo: a 14 000 year-old sanctuary from northern
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]