1,078 matches
-
sud în Ungaria. Altă coloană sun comanda lui Kadan, Bőcek și Büri au operat pe trei linii în afara Carpaților pînă s-au unit cu cele din nord în pus-ta Panoniei. Prima linie a trecut Carpații la Rodna după cum amintește prelatul catolic Rogerius. O altă parte a armatei mongole condusă de Büri ar fi intrat în Ar-deal prin pasul Oituz iar ultima oaste condusă de Bőcek ar fi venit pe malul Mării Negre a trecut în țara Aluta în Dobrogea, a nimicit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
timpului: disputele teologice sterile sunt puse față în față cu necesitatea armoniei între popoare (Șoarecii și clopotele), unirea provinciilor românești într-o „măreață nație daco-română” este întrevăzută ca rezultat al luminării păturii de jos (Muierea și găina); portrete satirice de prelați obtuzi ori de renegați intră în Șarpele și pila, Privighetoarea și vulturele. Limba este populară, totuși fraza se mișcă greoi, discursiv, căci ținta rămâne învățătura, trezirea minții și disciplina morală. Marin Sorescu aprecia că formula „gură de aur”, prin care
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
terminarea programului de muncă eram aduși Înapoi În lagăr și adunați Într-un cerc mare. Și acolo Îi luau și-i băteau pe cei care nu-și făceau norma... Mi-aduc aminte că Îi scoteau aproape În fiecare zi pă prelații catolici, care erau vreo 20-30 În total... Îi scoteau și acolo, În fața noastră, În fața lagărului Întreg, Îi batjocoreau, Îi Înjurau și le adresau fel de fel de cuvinte urâte... Nici unul dintre acești prelați nu scotea o vorbă. Știu că unii
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Îi scoteau aproape În fiecare zi pă prelații catolici, care erau vreo 20-30 În total... Îi scoteau și acolo, În fața noastră, În fața lagărului Întreg, Îi batjocoreau, Îi Înjurau și le adresau fel de fel de cuvinte urâte... Nici unul dintre acești prelați nu scotea o vorbă. Știu că unii dintre ei au murit după aceea În pușcărie. Îi mai scotea și Îi bătea iarăși pă adventiști, care nu voiau să lucreze sâmbăta, pentru că așa era religia lor... Aceștia erau foarte Încăpățânați, motiv
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a cizmelor soldaților. Interpelatorul a venit cu o cizmă în ședință și i-a tăiat tocul cu un briceag, spre a dovedi domnilor senatori că este de mucava. Și, în adevăr, tocul era de mucava. Deșliu stătea în capul băncii prelaților, față cu banca ministerială. Când Deșliu anunța o interpelare, tribunele gemeau de lume. Bineînțeles, nimenea nu ieșea mai învățat de la aceste ședințe, dar agitația era întreținută. Peste un an sau doi, ziaristul Valentineanu i-a cumpărat o țigaretă de chihlibar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de știut altminteri), despre creșterea ulterioară a dorinței de cunoaștere și autocunoaștere, despre nevoia de a-și schimba în bine viața (devin, fără excepție, caritabili). Explicațiile ce s-au dat diferă foarte mult între ele (la dezbatere au participat doctori prelați, călugări budiști ș.a.), dar nici una nu neagă existența fenomenului. Ciudat „personaj” mai e și Nanianu! Mereu cu ambiția de a fi isteț, mereu Cănuță om sucit. În tot ce povestește introduce o notă de ficțiune prin care se autoevidențiază. Ascultătorul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Și acestea sunt arme și le este frică de ele! Deci nu-i voie să ai Biblii. Atunci, cum este cu mințirea Occidentului, că miile de Biblii nu au fost arse, ci distribuite, explicație pentru care au și trimis un prelat în America? Cum continuă să ducă cu preșul Occidentul acești șmecheri, cum i-a denunțat fostul ambasador american la București, retrăgându-se din postul de ambasador din cauza politicii duse de administrațiile americane față de cea mai aspră dictatură din Răsărit. Oare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
române, „e nevoie de o lungă pregătire sud-est europeană”, cu toate că pe toată întinderea discursului nu se dă nici un nume de scriitor din această zonă a continentului. Textul primei versiuni, apărută în „Viața românească” (1914), este plin de inutile referiri la prelați bizantini, la teologi răsăriteni și apuseni, la universitari germani și de menționarea unor autori occidentali ca Lope de Vega, Calderón, Grillparzer, Ibsen, în materie de exegeză contribuția rămânând modestă. O replică la studiul lui Ibrăileanu din 1916 se vrea Poetul
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
a școalelor care, și ele erau constituite de conducerea acestora și își desfășurau activitatea pentru a servi interesele statului, sub supravegherea și controlul statului. Trecutul istoriei noastre bisericești, ca al întregii noastre istorii în genere, e bogat în nume de prelați mari, bogați, darnici și învățați. Prin activitatea lor, ei aparțin nu numai bisericii din trecut, dar și politicii și culturii - între aceștia numărându-se și mitropolitul Dositei Filitti care a trăit între anii 1784 și 1826, urcându-se în scaunul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Scaun vedea, la rândul său, în acest tratat un instrument util pentru păstrarea și consolidarea drepturilor și libertăților Bisericii Catolice într-un ambient ortodox destul de ostil 288. Tratativele îndelungate s-au datorat complexității problemelor ce trebuiau soluționate, deselor ingerințe ale prelaților catolici maghiari pe lângă Sfântul Scaun, precum și schimbărilor guvernamentale dese care au avut loc în România 289. Considerăm nefondate părerile unor autori care susțin că interesul național a fost trădat prin semnarea Concordatului; în ceea ce privește chestiunea "Patronajului suprem"290, aceasta a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fragment din discursul adresat de Papă participanților la Congres)816. Practic, prin aceste evenimente s-a încercat unificarea prin presă și modernizarea, profesionalizarea și dezvoltarea acesteia, care devenea o "armă" extrem de utilă pentru catolicism. La manifestare au participat și înalți prelați, tocmai pentru a oferi o legitimare și o importanță sporită evenimentului în sine și hotărârilor și măsurilor adoptate în cadrul acestor dezbateri și întâlniri. Menționăm participarea cardinalului Van Roey, a nunțiului apostolic Micara și a mons. Hilen, episcop de Namur 817
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
întârzierea pregătirilor necesare în vederea participării la marele eveniment al presei catolice mondiale; de aceea a fost necesară implicarea Comitetului organizator, care a indicat unele soluții și a transmis îndemnul la o mai bună organizare și o implicare mai energică a prelaților din România. Antrenarea episcopilor din România în pregătirea participării la Expoziția presei catolice nu s-a ridicat însă la nivelul așteptărilor, pentru că s-a lovit de vechile probleme ale catolicismului românesc: lipsa de unitate și colaborarea superficială între cele două
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în primii trei ani de apariție (singurii de altfel fapt ce demonstrează că în momentul sistării finanțării de la Vatican, publicația a încetat să mai apară), existența a numeroase numere din Abina în Arhiva Secretă a Vaticanului, împreună cu unele rapoarte ale prelaților din România, au dovedit că acest cotidian a fost o sursă importantă și constantă de informare a Statului Papal asupra realităților din societatea românească. Totodată, și o portavoce a Bisericii Catolice în România (trata în paginile sale unele teme și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
activitățile Vaticanului ori ale unor ierarhi catolici din țară sau din străinătate s-au înmulțit și s-au diversificat. Se explicau acum actele normative din Constituție privitoare la culte ori la situația învățământului confesional. Au fost publicate și explicate intervențiile prelaților catolici din Parlamentul României, documentele papale etc. Albina a reprezentat un organ de informare cu dublu impact (sau sens): pe de o parte, conținea numeroase informații despre realitățile din România care erau transmise la Vatican și puteau astfel să ajungă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
alți preoți catolici), în ziua intrării României în război. 479 D. Doboș, A. Despinescu, Episcopul Anton Durcovici. O viață închinată lui Dumnezeu și Bisericii, Editura Sapietia, Iași, 2002, p. 44. 480 Unul dintre evenimentele prezentate a fost cel al execuției prelatului papal, monseniorul Constantin Budkiewicz în Rusia, de către bolșevici la 1 aprilie 1923, chiar în ziua de Paște. Execuția sa a fost cerută insistent de ziarele bolșevice pe întreaga durată a prizonieratului lui Budkiewicz și s-a realizat prin împușcarea în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Constantin Budkiewicz în Rusia, de către bolșevici la 1 aprilie 1923, chiar în ziua de Paște. Execuția sa a fost cerută insistent de ziarele bolșevice pe întreaga durată a prizonieratului lui Budkiewicz și s-a realizat prin împușcarea în cap a prelatului în ziua de Paște a anului 1923 (Jugendfreund, nr. 6, 1923, pp. 138-140). 481 Farul nou, anul 5, nr. 15-16, 1938. 482 Jugendfreund a consemnat mereu la rubrica "Știri diverse", majoritatea aparițiilor publice ale lui Durcovici din perioada 1921-1924. 483
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
înregistrate de presă. Or, această Ambasadă, căreia Majestatea Sa Regele a binevoit a-i atribui o importanță deosebită, poate fi cu folos utilizată întru răspândirea tezelor noastre nu numai prin presa catolică universală, dar și prin relațiunile noastre cu înalții prelați și înalții demnitari străini ce vin în pelerinaj la Roma, cu personalitățile italiene cu care avem cele mai strânse relațiuni, precum și cele două Corpuri diplomatice acreditate pe lângă Sfântul Scaun și Quirinal, cu care suntem în contact permanent și prin mijlocirea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
însă că Petru Pleșca nu fusese consacrat episcop de Iași, ci de Voli.) Evenimentul este cu atât mai semnificativ cu cât, în anii ’50, Petru Pleșca fusese excomunicat din cauza obedienței sale față de puterea politică. Totuși, cu puțin timp înainte de consacrare, prelații romani nu au uitat de trecutul „colaboraționist” al lui Petru Pleșca și l-au întrebat cu neîncredere de ce nu a fost niciodată în închisoare. Vaticanul avea rezerve mai mari față de Francisc Augustin, vicarul Arhidiecezei romano-catolice de București, care, înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Schubert, abia ieșit din închisoare, ca arhiepiscop, cu condiția ca Francisc Augustin să fie vicar general. Când Giovanni Cheli i-a prezentat această condiție lui Schubert, acesta a respins-o categoric. Francisc Augustin, la fel ca și ceilalți clerici și prelați din fruntea eparhiilor, avea obligația de a prezenta Departamentului Cultelor rapoarte referitoare la conversațiile sale cu cetățenii străini. Printre documentele Securității s-au păstrat și copiile unor astfel de rapoarte, numite „note” și semnate de Francisc Augustin. într-o notă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Curiei romane și diplomați români. Cornel Burtică, ambasador al României în Italia, își amintește că în iulie 1966, atunci când a avut o primă întâlnire la Grottaferrata cu cardinalul Agostino Casaroli, consacrată aducerii în țară a copiei după Columna lui Traian, prelatul papal i-a propus și discutarea problemelor aflate în suspensie între Vatican și România. După mai multe întâlniri și discuții, în noiembrie 1966, mons. Agostino Casaroli a anunțat autoritățile române că papa Ioan Paul al II-lea este de acord
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
PCR, care punea accentul pe teza „neamestecului în treburile interne”. De altfel, refuzul de „a da satisfacție” Vaticanului s-a manifestat încă din 1965 când, deși Sfântul Scaun a adresat invitații de participare la sesiunile Conciliului II Vatican episcopilor greco-catolici, prelații uniți, abia eliberați din penitenciare, nu le-au putut onora din cauza opoziției manifestate de autoritățile comuniste. Mai mult, organele Securității erau preocupate să controleze toate posibilele canale de comunicare ale Vaticanului cu greco-catolicii din țară. O timidă îmbunătățire a relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Bisericii Ortodoxe Române (BOR) în anii ’48-1950. Spre exemplu, în toamna anului 1950 se vădea atitudinea obedientă a ierarhiei ortodoxe: Sfântul Sinod, în frunte cu patriarhul Justinian, consimțea să-l pensioneze în mod arbitrar, la comandă politică, pe încă tânărul prelat Nicolae Popovici, episcop al Oradei (vezi Arhiva Serviciului Român de Informații, fond D, dosar 2488, ff. 119-120), suspectat de atitudini „naționaliste” și „proamericane”. Potrivit memorialistei, pe Dumitru Stăniloae îl lega o prietenie trainică de episcopul Nicolae Popovici, „un caracter integru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fond D, dosar 69, vol. 7, f. 32; Janice Broun, „The Latin-Rite Roman Catholic Church of Romania”, Religion in Communist Lands, vol. 12, no. 1, spring, 1984, p. 183, n. 14. Documentele Securității `l așază `n r`ndul cardinalilor, deși prelatul italian a ajuns `n această demnitate ecleziastică abia la 26 noiembrie 1994. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 7, f. 43 verso. Ibidem, f. 42 verso. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 7, f. 80. `n această perioadă, conducerea de la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
p. 58. `ntr-o convorbire cu Ion Brad, fostul ambasador a plasat audiența la Casaroli `n vara anului 1984, lucru consemnat de noi `n volumul `ntre Vatican și Kremlin, Curtea Veche Publishing, București, 2003, p. 303. De fapt, `nt`lnirea cu prelatul roman a avut loc un an mai devreme. Timothy Garton Ash, op.cit., pp. 52-53. Janice Broun, op.cit., p. 173. Biserica Catolică din România, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, f. l., pp. 8-9. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 1, f.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3709, f. 318. 1463 Documentul a fost înregistrat de Marele Stat Major, Secția I-a, cu Nr. 419.100 din 15.04.1943. 1464 Vezi documentul anterior. 1465 Andrea Cassulo (1869-1952), prelat romano-catolic și diplomat. italian. Arhiepiscop romano-catolic de Leontopoli și Augustamnica (din 1921); Delegat Apostolic în Egipt (1921-1927); Delegat Apostolic în Canada și Terra Nova; Nunțiu Apostolic în România (1936-1947); Delegat Apostolic în Turcia (1947-1952). În cursul celui de-al doilea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]