1,810 matches
-
al lui Teodor Morar, zidar. După absolvirea Liceului Industrial de Chimie din Arad (1975), urmează Facultatea de Filologie, secția română-franceză, din Timișoara, absolvind în 1981. Profesor de limba și literatura română la Lugoj (1981-1986), trece metodist la Casa Studenților „Grigore Preoteasa” din București, ziarist la „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1986-1990), redactor-șef la redacția Muzică, spectacole, varietăți din Televiziunea Română (1990-1991). Este membru al grupului „Divertis” (1984-1996), realizând și emisiuni de televiziune. Este membru fondator al Așezământului Cultural „Academia Cațavencu” și editor
MORAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]
-
Sadoveanu, M.R.Paraschivescu, G.Călinescu, Ion Călugăru, Geo Dumitrescu, Dan Petrașincu, Radu Boureanu, Sașa Pană, Aurel Baranga, A. Toma, Demostene Botez ș.a.. Dar poetica, teoria noii formule a fost croită mai ales de ideologi și critici literari: Nicolae Moraru, Grigore Preoteasa, Nestor Ignat, Leonte Răutu, Mihail Novicov, Traian Șelmaru, Paul Georgescu, Iosif Chișinevschi, Ion Vitner, Ov.S.Crohmălniceanu, ultimii doi susținând, În paralel cu campania de atragere, o alta: cea de discreditare a literaturii românești interbelice (curente, orientări, autori) și, În general
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
angajați din oficiile diplomatice, după reorganizarea acestora, să fie „cadre având stagiul din ilegalitate și Îndeosebi cadre muncitorești”. Prin aceeași hotărâre se creează trei posturi de miniștri adjuncți În Ministerul Afacerilor Externe, pe care le vor ocupa Avram Bunaciu, Grigore Preoteasa și Ana Toma. Primii doi vor ajunge, la rândul lor, miniștri de Externe În cea de-a doua jumătate a anilor ’50. Cât despre Ana Toma, aceasta era mâna dreaptă a Anei Pauker, care a insistat, probabil, pentru numirea sa
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
M-au ars singurătatea și lumina./[...] Sfios mă voi desprinde picătură/ Și voi apune-n regii plopi./ Mai la zenit va fi plecarea mea din urmă.../ Presimt singurătatea mea în zbor.” O etapă a acestei lirici este transformarea poetei în „preoteasă a luminii”; ființa care avusese oroare de solar încearcă o transgresare a „condiției de lut”, o trecere în NUMĂR (sugestie pitagoreică, pe filiera poeziei lui Nichita Stănescu), ca în ciclul Cele nouă cercuri ale spiralei. Dar realitatea corosivă, urâtul agresiv
BUZINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285976_a_287305]
-
celor șaizeci de ani, soțul ei, fost ambasador, înalt, masiv, care, ascultând, adică prefăcându-se că ascultă, ridica din sprâncene, salutând diverse persoane pe deasupra capetelor interlocutorilor și se întorcea la conversație, luându-și avânt din două-trei vorbe. Cealaltă, o celebră „preoteasă“ a culturii pariziene, o femeie cu profil masculin, cu glas metalic, al cărei corp foarte slab, expresie a ochilor și mișcare a bărbiei militau parcă pentru o cauză, în timp ce gâtul, sub părul tuns foarte scurt, dezmințea parcă acel militantism prin
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nici o remușcare pentru faptele sale. Celălalt, Dimas, e un fel de haiduc: ia de la bogați, dar Îi protejează pe săraci. El furase din Templu sulurile Legii, golise vistieria lui Solomon și o lăsase În pielea goală pe fiica lui Caiafa, preoteasă În acel moment (sic!). Iată motivele condamnării sale la moarte. Vom vedea imediat legătura cu subiectul nostru. Iuda, spune apocrifa, era nici mai mult, nici mai puțin decât nepot de frate al lui Caiafa (apo adelphou Kaiapha en), infiltrat În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
bun a’ dracului, hâtu-i norocu’ ! Vaca Mărioarei i-a ei ori a feti-sa ? N-au împărțit-o ? Baba le știa pe toate, dar, cu vorbe încâlcite, dorea să povestească și altele : câte sarmale a făcut la nunta nepoate-sii preoteasa, cum s-a dus o femeie cu șarpe în pântece la mănăstire să-i cetească popa... Lui Hortolomei nu-i vine a crede asemenea bozgoane ce-l lasă, oricum, indiferent. Are și el un năcaz cu feciorul care s- a
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cu cinste și sfințenie fecioria... Copila asta n-are de unde ști ce jurământ înfricoșător o va lega de acum înainte, se înfioară Vestala Mamă. Nu vede, căci e oarbă, dar cunoaște ritualul pe de rost. Con sa crarea ei ca preoteasă, acum 57 de ani, nu și o mai amin tește, însă a asistat între timp la atâtea altele. Unele fete au avut chemare, altele nu. Din păcate, nimeni nu le întreabă nimic când le închid în casa de la capătul forului
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
o ceremonie dureros de tristă. Câtă deosebire față de consființirea unui preot! La ei e vorba de un spectacol religios extrem de important, menit să frapeze imaginația privitorilor. Un flamin nu este consacrat, ci îndeplinește primul său act sacerdotal. Pentru ele însă, preotesele Vestei, lucrurile stau exact pe dos. Ceremonia aceasta este similară cu o înmormântare. Mai rău chiar. Cu o vânzare, căci stator nicește ieșirea fecioarei de sub puterea tatălui și intrarea ei sub autoritatea Marelui Pontif. Ca o sclavă care trece din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
familiile Ce tății lipsite de orice pată și ai căror membrii nu au practicat nici odată meserii murdare. Și neapărat din acele case unde sunt în viață ambii părinți. Aceasta este voia zeilor, care mai cer ca o vii toare preoteasă să nu fie mai mică de șase ani, dar nici mai mare de zece. Simte din nou furnicături în tălpi și își schimbă centrul de greutate. Cel puțin așa stăteau lucrurile pe vremea când numai copilele patricienilor erau luate în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
atrag din nou atenția. Cu cât bănet o fi cumpărat parvenitul privilegiul ca fiică-sa să fie destinată acestui sacerdoțiu? Căci viața lor, a slujitoarelor Vestei, este într-adevăr plină de măreție și distincții. Persoana fiecăreia dintre ele, fie novice, preoteasă, ori profesoară, este sacrosanctă. Se bucură de respectul poporului și al celor mai înalte autorități. Au tot felul de privilegii. Dar și responsabilități religioase unice și pedepse pe măsură. Își trece mâna peste față. Umerii îi tremură involuntar. Sărmanul proaspăt
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mititică nu prea știe ce pierde. Schițează o ușoară mișcare a buzelor, după care oftează. Nu e vorba numai de bani. De mult timp a constatat că aristocrația nu se mai învoiește bucuroasă să și dea fetele pentru a fi preotese. Pe Augustus îl cunoaște din tinerețe. A condus doar procesiunea care i-a salutat întoarcerea victorioasă după Actium. E conștientă că numai silit de circumstanțe a înce put să accepte fiicele liberților în sanctuarul Vestei. Se concentrează asupra zgomotelor din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Actium. E conștientă că numai silit de circumstanțe a înce put să accepte fiicele liberților în sanctuarul Vestei. Se concentrează asupra zgomotelor din jur. Încearcă să le distingă semnificația. Șoapte și mormăieli. Urmate de zdupăituri înfundate. Pontifex cercetează dacă viitoarea preoteasă are sau nu vreun defect de vorbire, de auz ori altă infirmitate fizică. Atinge cu o strângere de inimă mâna Asiniei. Multe reproșuri și-a făcut și își face încă în legătură cu fata aceasta. Altarul Vestei este un loc prea confuz
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
public, și-a deschis vila de pe Palatin și le-a permis lor, vestalelor, să se mute în fostul palat regal de lângă Templul Vestei. Un mic foșnet. Trage cu urechea. Acum îi pune mâinile pe cap. Pe tine, Amata, te iau preoteasă vestală ca să îndeplinești sacrificiile care trebuie îndeplinite de o preoteasă vestală pentru poporul și cetățenii romani, conform legii celei mai drepte. Ușor amuzată, Occia surâde. Așa se numesc toate preotesele în momentul consacrării, căci, după tradiție, prima fecioară aleasă din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
permis lor, vestalelor, să se mute în fostul palat regal de lângă Templul Vestei. Un mic foșnet. Trage cu urechea. Acum îi pune mâinile pe cap. Pe tine, Amata, te iau preoteasă vestală ca să îndeplinești sacrificiile care trebuie îndeplinite de o preoteasă vestală pentru poporul și cetățenii romani, conform legii celei mai drepte. Ușor amuzată, Occia surâde. Așa se numesc toate preotesele în momentul consacrării, căci, după tradiție, prima fecioară aleasă din familia întemeietorului Romei să o slujească pe Vesta s-ar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îi pune mâinile pe cap. Pe tine, Amata, te iau preoteasă vestală ca să îndeplinești sacrificiile care trebuie îndeplinite de o preoteasă vestală pentru poporul și cetățenii romani, conform legii celei mai drepte. Ușor amuzată, Occia surâde. Așa se numesc toate preotesele în momentul consacrării, căci, după tradiție, prima fecioară aleasă din familia întemeietorului Romei să o slujească pe Vesta s-ar fi numit tot Amata. Era din Alba Longua. De acolo le-a adus Numa la Roma pe virginele vestale. Mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se agite. Occia suspină. Recompensa cu jucăria a fost prea simplă. Nu a putut-o satisface prea mult timp. Ar avea nevoie de ceva mai palpabil. Își aduce aminte de ce spunea regele. O plimbare! Arată cu degetul în direcția noii preotese și-i șușotește: — Am să vă duc pe amândouă să vedeți pomul. O trage speriată de mâini în jos. Neroada vrea să aplaude! Lucrurile reintră în normal. Se liniștește și ea. Fetele vor fi cu siguranță impresionate. Copacul în sine
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
drept o recompensă. Ca un copil mare ce a rămas, tânjește după ea și își dorește cât mai multă. Dacă vrei s-o pedepsești, mai bine n-o bagi în seamă. Își croiește drum încercând să se apropie de micuța preoteasă. Se lasă liniște. Oarba coboară mâinile pe capul fetiței și pipăie cu vârful degetelor forma pomeților, arcada sprâncenelor și fruntea bombată. Obrajii sunt încă umezi. — Cum te cheamă, drăguță? o întreabă cu blândețe. — Domitia, șoptește pierită de spaimă copila. Occia
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se pitulește la sân. Bun! își zice Occia. Pare calină. Dacă nu e proastă, va fi ușor de strunit și se va integra. Se pregătește să-i vorbească despre templu și despre viața lor de aici când, pe neașteptate, două preotese cad grămadă peste ele. Vântură din brațe să-și păstreze echilibrul. Vociferări mânioase o înconjoară din toate părțile. Chiar înainte de a-i simți mirosul caracteristic, al șaselea simț o avertizează că Asinia e din nou prezentă printre ele. Cum de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
niște blege? Aveți atâtea de terminat. Sau ați uitat că nu mai e mult până la sacrificiul de la Altarul Păcii? Reproșul le vizează indirect și pe profesoare. Fiecare se grăbește la sarcinile ei. Lângă Occia rămân doar Rex Sacrorum și noua preoteasă. Fetița o trage temătoare de mână. — Ce fac acolo? Unde? o întreabă vestala plimbându-și ochii stinși peste templu. — De ce s au așezat pe lavițe lângă vatră? — Nu sunt lavițe, o corectează bătrâna, ci mese sfinte. Nu avem voie să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Da? se minunează Domitia. — Da, întărește Occia. Ai să vezi că și noi, vestalele, suntem bune gospodine. Ne îngrijim ca focul sacru să ardă neîntrerupt, păstrăm curată cămara unde depozităm primele spice de grâu. Îl măcinăm și-l coacem... O preoteasă îi arată ulcica de lut pe care o ține în poală: — Uite, eu sfărâm sare... — O coacem apoi, intră în vorbă cea de lângă ea. Celelalte fete atâta așteaptă. — Prăjim alacul și-l măcinăm... — Îl amestecăm cu sare... Occia le potolește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lor pentru bogăție și putere. Nu-și trădează însă nemulțumirea. O mângâie pe copilă pe cap și se gândește că aici, la templu, se va deprinde încetul cu încetul cu decența și cu smerenia. Domitia se simte încurajată și declară: — Preotesele statului îndeplinesc toate treburile pe care le fac femeile în casa lor. Înalță ochii către Occia. Nu? Bătrâna îi simte privirea întrebătoare și aprobă ușurel din cap. E dezghețată puștoaica și prinde repede. Bine că nu vrea să afle pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pune-o în încurcătură. Se întoarce către celelalte ușor îngrijorată: — N-ați uitat de apa sfântă? Una dintre fete o liniștește: — Am fost eu, mamă Occia. M-a însoțit și Publia. Numai voi două? se cutremură oarba. E indecent pentru preotese să umble singure pe drum. — A fost și lictorul cu noi. Bătrâna răsuflă ușurată. Așa mai merge. Nimănui nu-i este îngăduit să se apropie de o vestală. Până și un consul e dator să se dea în lături ca
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
haideți să-i arătăm ceva special Domitiei... — Ce? se interesează micuța curioasă, însă nu primește nici un răspuns. Se pun în mișcare. Occia arată cu mâna către o ușă închisă: — Acolo este cămara Vestei. — Cămară? repetă amuzată copila. Cămară, ca acasă? Preotesele, mari și mici, surâd. ăsta e cuvântul. Ca acasă. Una dintre ele o lămurește: — Acolo ținem tot ce este mâncare și băutură... — Cămară, murmură visătoare copila. Cuvântul îi trezește nostalgii. Nu numai ei. Vestala Silvia oftează: — Aici e vinul, grâul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
propoziție le-a adus în defensivă. Continuă: — Falusul este simbolul agățat sub carul celor cinstiți cu cere monii triumfale, pentru că este însemnul zeului Fascinus. I se adresează direct impertinentei: — Tu aia, care faci glume fără rost, ia vino încoace! Tânăra preoteasă se apropie tremurând. — Nu tot Fascinus te-a păzit și pe tine de deochi când erai bebeluș? o ia la rost Occia. Fata tace, roșie la față, necutezând a spune nimic. Bun! Măcar i-a închis gura, ei și celor
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]