180,565 matches
-
I a.Chr. (regalitatea lui Burebista). Primul subcapitol al acestei părți a fost intitulat de autor Străinii de peste mări, tratând foarte pe scurt problema colonizării grecești în Pontul Stâng și interacțiunea coloniștilor cu populația alogenă, apoi făcându-se referire la prezența Imperiului Persan la Dunărea de jos, insistându-se asupra campa niei lui Darius (514/513) în zona vest-pontică. În prezentarea acestui episod istoric important, autorul face apel la sursele literare antice, textele din opera lui Herodot fiind prezentate și comentate
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
prezentarea acestui episod istoric important, autorul face apel la sursele literare antice, textele din opera lui Herodot fiind prezentate și comentate critic. Ulterior, autorul se referă la primul regat al odrisylor, cea dintâi formațiune statală în această zonă geografică, la prezența sciților în Dobrogea, a macedonenilor (campania lui Alexandru cel Mare la Dunăre, ocazie cu care sunt atestați în scrierile vremii pentru prima dată geții de la nord de fluviu și, evident, este evocat - de acum celebrul - episod cu Lysimach și conducătorul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Mare la Dunăre, ocazie cu care sunt atestați în scrierile vremii pentru prima dată geții de la nord de fluviu și, evident, este evocat - de acum celebrul - episod cu Lysimach și conducătorul trac Dromichaites). De asemenea, autorul face referire și la prezența celților la Dunărea de Jos (sunt trecute în revistă toponimele de sorginte celtică din această regiune) și a bastarnilor. Dacă în debutul primei părți autorul se referă exclusiv la problematica geților de la sud de Dunăre, în partea a doua se
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de Dunăre (potrivit unei descoperiri epigrafice). Este punctată organizarea flotei dunărene Classis Flavia Moesica (în timpul dinastiei Flaviilor) și reorganizarea provinciei Moesia petrecută în vremea împăratului Domitian, reorganizare cauzată de atacurile dacilor de la nordul Dunării. Nu în ultimul rând, este amintită prezența romană pe țărmul de nord al Mării Negre; toată această largă expunere (p. 71-92) are rolul de a fixa condițiile geopolitice în care se vor desfășura războaiele dacice purtate de romani. După prezentarea contextului politic extern, au torul se referă la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Decebal, amplu analizat în p. 153-155). A treia parte, cu titlul Romana, este cea mai consistentă secțiune a lucrării (p. 161-308) și se referă exclusiv la stăpânirea romană asupra Daciei, sub toate aspectele sale, de la finalul războiului daco-roman până la încetarea prezenței Imperiului roman la nord de Dunăre. Cum era și firesc, această parte a lucrării debutează cu organizarea administrativă a Daciei romane încă din timpul războiului de cucerire (perioada interbelică în care prezența militară romană la nord de Dunăre a fost
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
aspectele sale, de la finalul războiului daco-roman până la încetarea prezenței Imperiului roman la nord de Dunăre. Cum era și firesc, această parte a lucrării debutează cu organizarea administrativă a Daciei romane încă din timpul războiului de cucerire (perioada interbelică în care prezența militară romană la nord de Dunăre a fost demonstrată atât epigrafic cât și arheologic) și continuă cu organizarea provinciei în timpul domniei lui Traian. Principalul aspect analizat de autor pentru perioada domniilor împăraților Hadrian și Antoninus Pius este împărțirea Daciei în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
editorii completează datele oferite de autor și de sursele literare, epigrafice, iconografice și arheologice cunoscute la momentul respectiv, oferind un tablou complet al Daciei romane (prin multiple referințe bibliografice), atât din punct de vedere al organizării administrative, cât și al prezenței și rolului armatei din provincia nord-dunăreană. Lucrarea lui Vasile Christescu a fost prima și cea mai consistentă sinteză de istorie militară din Dacia romană din perioada interbelică. Pe ansamblu, volumul a reprezentat și reprezintă un studiu orientativ, dar esențial, pentru
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
El problema de Sol Invictus, p. 433-460). Sunt trecute în revistă opiniile care văd sub acest nume pe Mithras, un Sol oriental (Sol Invictus Elagabalus) sau un Sol indiges, iar autorul optează pentru caracterul oriental al figurii divine solare (legând prezența lui Sol Invictus în Dacia de heliolatria epocii severiene și de popularitatea mithraismului). În ce privește analiza cultului lui Mithras, trebuie făcute unele precizări punctuale. În opinia noastră, nu există un sanctuar mithraic la Doștat, piesele de acolo provenind din colecția Teleki
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
978-973-1871-77-6 Costin Croitoru este muzeograf la Muzeul din Brăila și arheolog specialist, după cum o demonstrează activitatea arheologică de pe șantierele din județele Brăila și Buzău. În ceea ce privește activitatea sa anterioară, stă mărturie proiectul acestuia din cadrul Universității „Dunărea de Jos” Ecouri medievale ale prezenței romane la Dunărea de Jos: terminologia relativă la fortificațiile liniare în contextul viziunii de epocă, coordonat de Virgil Ciocâltan. Proiectul este finalizat prin apariția a două lucrări ce au fost publicate: Fortificații liniare romane în stânga Dunării de Jos (sec. I-
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
-se la prezentarea pieselor publicate, în analogie cu piese similare care prezintă o bibliografie consistentă. Tot de pe urma acestor analogii se pot desprinde anumite considerente cronologice în ceea ce privește frecvența „importurilor” romane pe anumite perioade. Astfel, între sec. I a.Chr-I p.Chr., prezența produselor romane în davele geto-dace (Barboși, Poiana, Brad, Răcătău, Bâtca-Doamnei, Piatra Șoimului, Titelca-Tisești, Moiești), adăpost al elitelor locale, sunt bine reprezentate. Multe dintre aceste produse de proveniență romană se datorează raidurilor înterprinse în teritoriul de la sud. Pentru sec. II-III p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
origine română. Tot în acest ultim volum al trilogiei se disting cu pregnanță direcțiile teoretice de-a lungul cărora, cu surprinzătoare fidelitate, Sombart și-a dus mai departe unele intuiții și viziuni, stimulate de lecturile tinereții și ale copilăriei, de prezența în salonul roșu al mamei, dar și în biblioteca tatălui, a unor personalități marcante ale vremii (Carl Schmidt, Helene von Nostiz, Andre Germain, Hermann von Kayserling, tînărul pe-atunci, Sergiu Celibidache...). Cu astfel de mentori, nu este de mirare că
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
Cartea Anului pe 2003 al României literare) și că notele autoarei ne erau cunoscute. Dar, așa cum spicuiește recenzentul anumite pasaje, ne devine evident un lucru peste care am trecut prea ușor la lectura volumelor. Se știe că d-na Lovinescu, prezență emblematică din 1962 în 1992 la Radio Europa Liberă (dl Morariu scrie recenzia, coincidență!, exact în zilele în care se anunță încetarea funcționării postului de radio), a fost o țintă permanentă a regimului comunist. A fost bătută, în fața casei, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
literatura contemporană și încă, și mai fantezist, cu multe nume noi mai puțin convingătoare. Un canon (mai ales unul didactic, insist mereu asupra acestui accent) nu se inventează nici de către un critic, nici de către un editor, ci se constată, în prezența lui obiectivă, materializată la intersecția mai multor conștiințe critice. Modul în care s-a construit această colecție, neîncheiată, dar rău începută, arată ambițiile și ușurătatea gândirii critice care îi stă la bază. Desigur, dacă s-ar fi numit fără pretenții
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
poeziei, tot de timpuriu Ion Pillat a fost muncit de ideea alcătuirii de antologii și înclinat - lucru cam rar la artiști - să pună în lumină camarazi de generație, contribuind decisiv la publicarea în volum a acestora. Prin conferințele ținute, în prezența unui public avizat, ducea aceeași activitate în folosul încetățenirii pe ale noastre meleaguri unor mari poeți ai lumii. Împrejurarea dezvăluia în Ion Pillat și un profesor, un “privat dozent”, aducând la cunoștința auditorilor de curs liber cele mai recente sinteze
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
într-un portret: „blond, nici înalt, nici scund; foarte mobil - argint viu; purtînd ochelari în permanență, din dosul cărora ochii te fixau cercetător; timid, reușind totuși să-și anuleze provizoriu timiditatea prin cascada sa verbală, cascadă ce făcea uneori copleșitoare prezența lui oriunde s-ar fi aflat; cu tăceri sub al căror ghețar ar fi fost greu să pătrunzi; atent față de interlocutorul său și mai totdeauna politicos, știind să și asculte cînd era cazul, cu gravitate, dar fără răceală; sobru, simplu
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
de a telefona, în timp ce Barbara Stevens, cu capul în mîini, stătea atent aplecată peste carnetul de întîlniri, ținînd ochii închiși, închipuindu-și cu o precizie scenică demnă de cei mai buni regizori fiecare din reacțiile și contracțiile faciale pe care prezența ei la Paris avea să le declanșeze în cercul relațiilor sale, deja la curent cu ultimele ei activități grație zelului intrigant al secretarei. Începu apoi să-și studieze rolul în funcție de fiecare circumstanță și, exigentă cu ea însăși, susceptibilă, se chinui
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
ei, iar cînd era singură, făcea să pară aurite pînă și mobilele care o înconjurau. Spre deosebire de Barbara, Veronica avea o frunte înaltă și senină, bombată, ușor meningitică, și picioare lungi, sculpturale ce nu se vedeau niciodată, dat fiind că în prezența ei nu te puteai împiedica să nu-i privești constant ochii, pentru că nu se citea nimic în ei: străini lacrimilor și șovăielilor, ochii îi erau ficși și uscați ca două imense deșerturi, pupilele erau de un albastru atît de palid
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
copil. Dar și când l-a născut pe al doilea. Cand băiatul ei a terminat primul pe liceu. Și atunci plângea, dar era un plâns fericit, daca am putea spune așa... Acum Ara nu plângea de fericire. Ea nu era prezența la acest eveniment decât cu trupul! Mintea ei era În altă parte. Ce bine ar fi fost dacă uitându-te la o fotografie să poți și comunică cu persoana respectivă. Dau clik, caut alte știri pe subiect! În minte-mi
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
Sefira supremă din Arborele Sephiroth, numită Kether, Înseamnă Coroană, in divinis. Legătura acestei rădăcini cu Graalul este vizibilă(...). Graalul conține Sângele Divin, deci numele Gruiu Sânger devine (...) Sangraal - Sânt Graal, Sangreal, adică Sânge Regal, dar și Sânge Real, indicând precis Prezența Reală a Divinității În Sângele Sfânt - s.n.(...). Graalul este adus de un Înger, identic cu păsărica, deasupra arbustului (...) e mai firesc să presupunem că pasărea divină era un Cocor și că strigătul său onomatopeic, KRA, era un Mantra (formulă rituală
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
simțea nevoia să (se) mărturisească poetul. Artistul (tînăr, de regulă), iubindu-si artă și Indurînd „groază”, contemplă rodul pieritor (deci nu increatul), descompunerea, degradarea etc., vegheat de trupul bănuielnic. Metamorfozele trup/ suflet În variantele Doinei, moartea (ritualizata) că „rod perfect”, prezența ei (familiară, senzuala) par a Întreține - accentua N. Manolescu - un manierism fundamental, nutrind „o poezie monocorda”, condamnată: „suferințele mari se făcură,/ De cum am ieșit din tine,/ că un ochi din orbită/ Toată căldură soarelui/ Menită fu să mă usuce”. Cultul
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
care au iscat scandal - ocultarea adevărurilor) a rămas o figură incomoda, singulară, cu orgoliu supradimensionat, lansînd acuzații furibunde. Un destin Învolburat, așadar, un inovator ispitit de chemarea arheitătii, cu o imensă cultură poetica impunînd o viziune; tortură Poeziei, cazna scrisului, prezența sacrului, tragismul condiției umane, gestul sacrificial (În sensul zidirii ființei), În fine, sufletul-copil cu „carnea flagelata”, ura din jur ș.a. nu l au deturnat și nu l-au Înrăit, găsind, finalmente, tămăduirea: „să las surîsul să alunge/ aceste fețe de
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
Omul timpului nou în opera lui S. Natzume și F. Dostoievski ( G.Kobayashi). Începînd cu cel de-al doilea simpozion, cel din 1973, de la Sankt-Wolfgang (Austria), în centrul lucrărilor și al dezbaterilor a fost promovată poetica și studiile comparate. În prezența somităților D. Tzijevski, N. Nilsson, R. Wellek, acest lucru a fost inițiat pe atunci de tinerii cercetători Rudolf Neuhauser, Wolf Schmid și subsemnatul; ridicînd această problemă în cadrul dezbaterilor, am militat pentru prioritatea poeticii față de problema Dardanelelor sau a cristologiei. De-
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
mediu, cu noua familie, al desprinderii de o lume și al găsirii alteia. În tot ce poeta consemnează simțim încordarea spiritului, miza existențială pusă în joc. Nu doar imediatul este vizat ci relația complexă cu timpul. Gabriela Melinescu este o prezență de prim-ordin a literaturii române contemporane. Conștiința puternică a acestui fapt ne face câteodată să uităm că scrie de mulți ani și în altă limbă, că publică și într-o altă țară, că nu doar noi o citim ci
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
făcut carieră muzicală, căci urmase clasa de pian la conservator) o femeie firavă, scundacă, dar energică foc, spre deosebire de soțul ei care era un om molcom și calm, mereu cu un zâmbet timid În colțul buzelor, parcă nevrând să deranjete cu prezența lui pe nimeni care abia răsărind din dosul catedrei, ne ținea atractive cursuri de sociologie. Îmi reamintesc cu ce clară viziune ne vorbea despre viitorul omenirii, noi crezând că sunt simple devagații, dar ale cărei preziceri, cel puțin În parte
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
cărturarului și - știu că n-o să-i placă - activistului social Petre Stoica numai întru imaginea celui ce prin ploaie aleargă după ultima literă. Cele o sută una poeme, titlu cu bătaie lungă, acoperă aproape patru decenii din cele cinci de prezență a scriitorului în aria literaturii române. Timp în care a trecut prin mai multe vârste, două rămânând, după evidența operei și certificarea celor ce-l cunosc pe poet, statornice și oarecum suprapuse: adolescența și bătrânețea adolescentului îl apropia de inspirația
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]