902 matches
-
invocata grijă paternă. - Nu Înțeleg... Atunci pentru ce? Întrebai, profitînd de pauza vorbirii mele, o anulă, privindu-mă peste umeri: - Chiar nu Înțelegi? Apoi Își fixă ochii În ai mei: ce memorie scurtă ai „domnule judecător”, vorbi, accentuînd cu ironie prietenească ultimele două cuvinte. Privirea ei căpătă străluciri uitate, un fel de amurg; și neînțelegerea mea se risipi, jenată, dar mica panică ce-mi Încercă ființa, căci nu știam ce să fac, fu salvată de fiica ei care se ivi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
care doar noi știm să le gătim. Noi și cu tine. Se uită la Listarius, care turna amestecul de bobi și măruntaie de oaie într-un vas de ceramică cu flori roșii. — Și apoi, chiar dacă ne certăm des, noi suntem prieteni. Prieteni adevărați. Iar prietenii nu te trădează. Însă dacă tu spui cuiva ce vorbim noi în bucătărie - bucătarul-șef luă cuțitul și-l îndreptă spre gâtul lui Listarius -, te ucid. Puteți avea încredere în mine, zise băiatul. Paharnicul îl privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
te apere până la victoria finală. Dar apoi... — Apoi? Calvia se așeză cu mâinile în poală. — Ești un războinic nemaipomenit, dar îți va fi greu să te aperi de invidia apropiaților lui Vespasianus și a celor care declară că îți sunt prieteni. Intrigile nu sunt pentru tine. — I-am scris lui Vespasianus o scrisoare ca să-i explic... Calvia ridică mâinile. — I-ai scris că tu ai pornit cu legiunile din Pannonia și Maesia, că tu ai trecut peste Alpes, că tu ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
sentinței vă puteți însura, ceea ce înseamnă soacră sigură și, ca atare, și circumstanțe atenuante, din compasiune, din partea completului de judecată, dacă, evident, e și complet...Dar de ce plângi ? De singurătate. N-am prietenă, n-am copii din flori, n-am prieteni, n-am...N-am pe nimeni ! Ba ai ! Mă ai pe mine, micul mare prieten de 1,63 metri cu tocuri cu tot. Te salvez, omule ! Prietenul la...lasă bancnota aici și, fie ce-o fi !... Pleacă ! Salvează-te ! Faci
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
casa noastră și de aceea rămâneți ceasuri întregi singur aici în odaie. Mama spune că, dacă lucrați după spusul soarelui, vă îmbolnăviți. ― Ce-aș putea face altceva? o întreb. ― Dacă vreți, vorbiți cu mine... Sau vă plimbați. ― Nu mai am prieteni, îi spun sincer, apropiindu-mă de ușă, nu mai am la cine să mă duc. Mă plimb destul când mă întorc de la lucru. ― Vă distrați mult mai bine acolo, în Wellesley Street, vorbi ea, zâmbind. Apoi, parcă și-ar fi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o conspirație să ne lase întotdeauna singuri, de astă dată chiar în odaia ei, drept singura lumină numai boarea albastră a felinarului. ― Astăzi începe prietenia noastră, nu e așa? mă întrebă Maitreyi foarte dulce, luîndu-mi ceașca goală. ― De ce astăzi? Eram prieteni mai de mult, de când am început a vorbi împreună serios. Se așeză iarăși pe rogojină și îmi spuse că, dacă am fi fost prieteni buni de tot, mi-ar fi destăinuit tristețea ei. Am rugat-o, și tăcea mereu, privindu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
grijă câteva înghițituri. Pantelimon tresări surprins. - Ai fost la Slatina? Să mă trăsnească Dumnezeu dacă am știut ceva! - Atunci de ce i-ai spus dactilografei că orașul dumitale favorit e Slatina? De ce tocmai Slatina, unde mă aflam eu? Și, pentru că suntem prieteni și am încredere în d-ta, îți spun că fusesem trimis într-o inspecție... Pantelimon își goli paharul și se așeză pe scaun. - Întâi și întîi, n-am spus că Slatina e orașul meu favorit. Nici nu-l cunosc. N-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
între noi. - Și nu te-a frapat nimic din tot ce se vorbise și se discutase atunci? Nu-ți mai aduci nimic aminte? Bunăoară, de doctorul Magheru, care a fost apoi transferat la Slatina? Colegii d-tale spun că erați prieteni... - Nu eram prieteni. De altfel, dacă vreți să cunoașteți adevărul, din cauza lui m-am despărțit de Alexandra... Năstase continua să-l privească, clătinând încet capul. - Și cu toate acestea, d-ta n-ai rupt definitiv legăturile cu tovarășa Irineu. Îi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
destăinuiesc cuiva. Mi se părea, principial vreau să spun, mi se părea evident și în același timp absurd, inaplicabil. Cum s-a și dovedit, de altfel... - Și de ce lui Ulieru? - Pentru că suntem... cum să spun? nu pot spune că suntem prieteni, dar oricum, este singurul în care am toată încrederea, cu care stau de vorbă... - Deci, îl întrerupse Pantazi, dacă prietenul d-tale Ulieru s-ar fi destăinuit chiar în ziua aceea altcuiva, acel altcineva ar fi avut un avantaj de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
face ca lucrurile astea să fie posibile. Ochii i se făceau ca de pește și i se Înroșeau la colțul pleoapei. Ea nu-i suporta atingerea. Puteai vedea asta În ochii lui. Și apoi, Odgar ar fi vrut să fie prieteni ca-ntotdeauna. SĂ se joace-n nisip. SĂ deseneze-n noroi. SĂ facă excursii de-o zi cu barca, iar Kate să poarte mereu costumul ei de baie. Și Odgar s-o privească. Odgar avea treișdoi de ani și fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
m-ar duce și pe mine iluziile legate de brici. Nimic nu are valoare, Jimmy. Și băutura te face pînĂ la urmă să te simți cum o să mă simt eu Într-o oră. Tu și cu mine nici măcar nu sîntem prieteni. — Ba sigur că sîntem. — Bietu’ Jimmy. Uită-te și tu la ce-au făcut cu Tiger Flowers. Dac-ar fi fost alb făcea milioane. — Cine era Ăsta? — Un boxer. Un boxer foarte bun. — Și ce i-au făcut? — Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pornit să vorbească, întrebându-mă așa tam-nisam. Ai aflat cumva cam de când știe omenirea asta de vița de vie, vere? Da’ tu știi că eu nu pot să-ți răspund la o asemenea întrebare? Atunci la ce bun să ai prieteni dacă nu-i cercetezi tocmai când îți crapă măseaua? Că bine zici, dragule. Numai că așa cu gura uscată nu ai să prea ai spor la vorbă. Drept urmare, hai să ciocnim cele ulcele cu vin și să-ți ascult apoi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Îi cunoști bine pe Cliff și pe Bunty Blades? Întreabă el. Bineînțeles, ni se pare o chestie scîrboasă să discutăm cu un pămpălău pistruiat, dar asta prinde bine scopurilor noastre. Îmi trag pe față o expresie Îngrijorată. — Mda Davie, sîntem prieteni cu amîndoi. Îl cunosc pe Bladesey, ah adică Cliff Blades, de vreo doi ani, dar n-am cunoscut-o pe Bunty decît de curînd. Trecea printr-o perioadă destul de nasoală cu scrîntitu ăsta care o hărțuia, așa că Bladesey a vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
le-am suferit, mai multe nedreptăți decît o să cunoască vreodată puțoiu ăsta mucos. Îmi desfac brațele și spun implorator: — De ce frățîne? De ce morții mătii ai făcut asta Cliff? De ce m-ai tîrÎt și pe mine În asta? Credeam că sîntem prieteni! N-am făcut-o, n-am făcut-o, sîntem prieteni! se roagă Bladesey de mine și apoi cedează nervos. Na-ham-făcuuut-o... Na-ham-făcuuut-o... se sufocă el, mușcîndu-și mîneca hainei lui În carouri ca să-și Înăbușe hohotele de plîns. E patetic să vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
puțoiu ăsta mucos. Îmi desfac brațele și spun implorator: — De ce frățîne? De ce morții mătii ai făcut asta Cliff? De ce m-ai tîrÎt și pe mine În asta? Credeam că sîntem prieteni! N-am făcut-o, n-am făcut-o, sîntem prieteni! se roagă Bladesey de mine și apoi cedează nervos. Na-ham-făcuuut-o... Na-ham-făcuuut-o... se sufocă el, mușcîndu-și mîneca hainei lui În carouri ca să-și Înăbușe hohotele de plîns. E patetic să vezi cum un om În toată firea plînge În felul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
atîta disperare. Mai lasă și tu lumea-n pace și ia-ți viața mizerabilă. Dacă ai nevoie de ajutor o să vin la tine În cîteva minute. Bladesey. E un gunoi Împuțit. Io, sămi pierd vremea cu gunoaiele astea de ne-prieteni? Ha! N-aș crede. Încep să simt nevoia de aer curat, uitându-mă În jos spre el. — Mi-aș dori să te pot crede... mi-aș dori să te pot crede n pula mea... tresă ies dracu diaici! Ies val-vîrtej
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
primul ofițer la datorie care cedează și nici ultimul n-o să fii. Busby a avut probleme. Apoi a fost Clell. Acum pare pe cale să se vindece. Bruce... Toal pare puțin fîstîcit. Își freacă mîinile Înmănușate una de alta. — Da? — Ai prieteni știi, spune el cu blîndețe. Apoi zîmbește firav. Nu sîntem atît de tîmpiți pe cît crezi tu. Soția ta. Știm că a avut o relație cu un tip negru. Nu-i un oraș mare Bruce și e de albi. Chestii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
tu. Soția ta. Știm că a avut o relație cu un tip negru. Nu-i un oraș mare Bruce și e de albi. Chestii de genul ăsta se remarcă, indiferent cît de discreți sînt cei implicați. Dar, cum spuneam, ai prieteni. Noi avem grijă de ai noștri. Cuvintele lui mă izbesc ca o explozie lentă și năucitoare. Mă simt ca un manechin din testele de coliziune la impact scăzut. Încerc să-mi dau seama ce vrea să spună. — Adică știai... tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
are prieteni, unul, doi, cinci, zece. Eu am mulți prieteni, dar nu toți sunt adevărați. Pentru mine, prietenia e o legătură strânsă, o înțelegere și o dorință de a ajuta, fără interese sau foloase. Prieteniea e bazată pe încredere. Am prieteni de vârsta mea, mai am un prieten - un băiat mai mare cu 3 ani - cu care mă înțeleg foarte bine și la care apelez după ajutor. Mă ajută cu sfaturi, vorbim rar, dar cu folos. Vorbim rar, nu pentru că nu
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
se schimbe așa de tare. Am simțit grija unui bunel sever, dar plin de bunătate. Simt că Dumnezeu este aproape și mă ajută și pe mine și pe persoanele care muncesc pentru această carte. Simt atâta fericire și emoție... Am prieteni noi, am vise noi. Și mulțumesc acestor persoane, pentru toată munca și ajutorul lor. Ieri, am avut parte de o zi minunată, o zi pozitivă și plină de emoții! Am aflat atâtea lucruri interesante și cu folos, care cred că
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
nu numai a scrisului, ci și a gândurilor. în Degeaba afirmă răspicat: „Moldova e una singură și pe toată întinderea ei domnește, cu drepturi vechi și depline, Limba Română. Degeaba vine câte cineva să ne spună că rușii ne sunt prieteni și că din prietenie au furat din România în lungii ani de ocupație. Noi ne putem lăuda cu strămoși iluștri, nu cu vagabonzi ai istoriei, cu migratori purtați de vânturi.” E o îndreptățită mândrie națională în fața celor aduși de vânturile
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
parte dintr‑a ta. — Nici eu. Dar nu prea sunt sigur că putem face asta Încă foarte, foarte multă vreme. Nu am avut parte de o simplă prietenie Înainte de a deveni iubiți și mi se pare imposibil să fim doar prieteni acum. Dar, cine știe? Poate după ce o să dispunem de mult timp ca să realizăm ce se petrece... Am Închis telefonul În acea primă seară de când revenisem acasă și am plâns, nu doar pentru Alex, ci și pentru tot ceea ce se schimbase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
întoarce acasă. Iar la ușa cealaltă nu răspundea iarăși nimeni pentru simplul motiv că acolo locuia Maca însuși. Iar el n-ar fi răspuns la vreo bătaie în ușă nici dacă ar fi fost acasă. Căci cei care îi erau prieteni știau că nu încuie niciodată. Nu avea în casă nimic care să merite furat. Condiția libertății absolute. Ba nu, uite niște votcă pe un fund de sticlă. Măsură din cinci pași garsoniera și se aplecă pe fereastră. Întunericul creștea, parcă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
5 10 10,8 Ziare 25 26,6 7 7,4 - - Televiziune 21 22,3 19 20,2 2 2,1 Publicitate 1 1,1 2 2,1 - - Total parțial 87 92,5 51 54,2 12 12,9 Informală Prieteni 1 1,1 3 3,2 8 8,6 Rude 1 1,1 4 4,3 4 4,3 Vânzători - - 1 1,1 - - Vizual 2 2,1 16 17 7 7,4 Personal - - - - 62 66,7 Nu caut - - 17 18
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mai ales din zona dominată pînă nu demult de sovietici. Mulți dintre ei au colaborat la Caietele scoase de INALCO sau la volumele tematice de care s-a îngrijit ea însăși de-a lungul anilor. Studenți, doctoranzi, colegi de breaslă, prieteni îi sînt deopotrivă îndatorați pentru interesul și solicitudinea cu care i-a asistat mereu. Este o situație ce n-a putut împiedica însă unele interpretări piezișe ale operei sale, dacă nu chiar răstălmăciri menite să producă o falsă imagine pe seama
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]