1,759 matches
-
la tine-n tainic ceas. *** Elena ARMENESCU ÎNVIERE În inimă e zvon de primăvară Prinos din cer se cerne, mă împresoară Neîndestulată, privirea descoperă cărări Ivite din trecutele, vechi căutări Îmi amintesc o palidă, tristă icoană A vremurilor noastre de prigoană Dar iată! Acum lumina se revarsă blând Și simt în pieptu-mi, zbor aprig și tumult Adânc,dogoarea îmi pătrunde până-n sânge Vibrație benefică mă învăluie și se răsfrânge Ecou de glorie și slavă,cânt de preamărire Sunt psalmii tainici,smerit
LIRICĂ PASCALĂ 2012 (II) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357678_a_359007]
-
regimurilor totalitare, sub Antonescu de 2 ori: 3 Noiembrie 1941-28 Februarie 1942, la Galați și Aprilie-Iunie 1942, la Văcărești, iar sub comuniști tot de 2 ori: 30 Nov. 1948-28 Iunie 1961 și Oct. 1975-Aug. 1977, însumând o cruntă persecuție și prigoană prin purpuriul celor 20 de închisori înfiorătoare la: Galați, Văcărești, Suceava, Iași, Jilava, Pitești, Bacău, Rahova, Craiova, Aiud (celular și zarcă), Canal, Poarta Albă, Peninsula, Capul Midia, Grindu, Periprava, Constanța, pe Bac la stuf, Borzești și Onești. Conștiința de Român
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
a fost smuls.” (Sunt strigătul din urmă. Ed. Babel, Bacău, 2012, p. 77 ș.u.) O soartă temerară și un destin mult încercat l-au urmat ca o umbră și ca o cunună, pas cu pas, clipă de clipă, în prigoane, în anchete, în torturi, în „libertate”, în foamete, în lagăre, în geruri, în izolări, în persecuții, în temnițe, în tranșee, în asalturi pe metereze, în calomnii, în urzeli mișelești, dar luptătorul creștin Petru Baciu a țâșnit deasupra tuturor biruind vremelnicia
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
ce-a izvodit nu numai icoane, dar mai cu seamă dragoste și mângâiere în sufletele atâtor semeni. Blând și smerit, arzând drept ca o lumânare în fața noianului de suferințe, și-a purtat Crucea cu răbdare și supunere, biruind vitregiile și prigoana, pentru a se înălța la ceruri de ziua ei. Nu știu dacă Părintele Sofian a aflat până la urmă Chipul Domnului. Dar știu că această neîncetată căutare ne-a lăsat pe noi sa zărim în fuga timpului, încă din viața aceasta
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
a termina o dată cu Dumnezeu, iar în locul Lui să-și împlânte în sufletul omului, ca pe o sabie a iadului, chipul său de fiară. Chinurile cele de pe urmă, cele de la Antihrist, în care va lucra toată puterea Satanei, vor întrece toate prigoanele câte s-au întețit asupra creștinilor, de la început până în zilele acelea” (Părintele Arsenie Boca- mare îndrumător de suflete..., op. cit., p. 182). Prin lumina credinței creștinul sădește în conștiința sa o sănătate a sufletului, care devine cu timpul înțelepciune. În fiecare
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
Tatăl, cât și Fiul, precum și Duhul Sfânt. Din Sânul Treimii dumnezeiești, Cel care S-a oferit voluntar pentru apriga Jertfă de pe Cruce a fost Fiul, căci numai El putea să-L înlocuiască pe Tatăl, căci numai El putea îndura ura, prigoana, profanarea, fățărnicia, cruzimea, defăimarea și tortura preajosnicilor saduchei și preaticăloșilor farisei, căci numai El în acel moment putea să ierte barbaria și păgânismul catastrofalei decăderi lumești, căci numai cuvântul, graiul și mâinile Lui mai ofereau celor nevoiași, săraci, suferinzi și
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
Perspective și provocări din prisma Bisericii Greco-Catolice Române 1. Biserica Greco-Catolică din România în România postcomunistă Au trecut 18 ani (în anul 2008, n. red.) de când Biserica Greco-Catolică din România și-a redobândit oficial libertatea după 41 de ani de prigoană comunistă, prigoană care a debutat la sfârșitul anului 1948 și care a dus la interzicerea grecocatolicismului românesc prin Decretul 358/ 1.12.1948. Biserica noastră a fost singura căreia i s-au confiscate toate lăcașurile de cult și toate bunurile
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
provocări din prisma Bisericii Greco-Catolice Române 1. Biserica Greco-Catolică din România în România postcomunistă Au trecut 18 ani (în anul 2008, n. red.) de când Biserica Greco-Catolică din România și-a redobândit oficial libertatea după 41 de ani de prigoană comunistă, prigoană care a debutat la sfârșitul anului 1948 și care a dus la interzicerea grecocatolicismului românesc prin Decretul 358/ 1.12.1948. Biserica noastră a fost singura căreia i s-au confiscate toate lăcașurile de cult și toate bunurile, acestea fiind
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
chinuit pe cei mai buni creștini, aflați atunci printre noi; căci „comunismul a umplut cerul de Sfinți - zicea Părintele Arsenie Papacioc. De aceea, dacă ar fi să cunoască cineva pe toți din neamul nostru care au trecut pragul sfințeniei în prigoana comunistă, ar veni la cuvintele rostite în veacul al XVII - lea de sfântul Mitropolit Dosoftei al Moldovei: „dară și dintre rumâni mulți sunt sfinți., dară nu s-au căutat!”... În cartea sa, "Să nu ne răzbunați! Mărturii despre suferințele românilor
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
Crucii, dar și sub apoteoza Învierii. Poeții Crucii, ca Marii Sacerdoți ai Cuvântului dumnezeiesc și co-liturghisitori ai Suferinței Neamului, au plămădit în sângele, în crezul, în nădejdea, în jertfa și în dragostea lor, toată voința pătimirii, întrupată în: vânzarea, trădarea, prigoana, persecuția, defăimarea, batjocura, umilirea, biciuirea, amărăciunea, întemnițarea, calvarul Răstignirii, dar și în harul Slavei și al Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Maica Teodosia (Zorica) Lațcu a fost fiorul și fascinația “Mișcării gândiriste” și Petala de dor a Marelui Poem al
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
pierde urma-n țară,/ v-o regăsim mereu în noi./ De vi s-a smuls și flori și cruce,/ și dacă locul nu vi-l știm,/ tot gândul nostrum-n el v-aduce/ îngenuncheri de heruvim./ Morți sfinți în temniți și prigoane,/ morți sfinți în temniți și furtuni,/ noi ne-am făcut din voi icoane/ și vă purtăm pe frunți cununi./ Nu plângem lacrimă de sânge,/ ci ne mândrim cu-atâți eroi./ Nu, Neamul nostru nu vă plânge,/ ci se cuminecă prin
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
a gospodarilor nu l-au putut lua prin surprindere pentru că era un om iute de picior, știind că sunt pe urmele lui era tot timpul într-o stare de hăituială. Sunetul de alarmă ce se declanșa în sufletul înveninat de prigoană și mereu în alertă era dat de câinele bunicilor mei care adevereste proverbul că este cel mai bun prieten al omului, acest semnal de alarmă cu ticăitul său lătratul era dat de fiecare dată când se apropiau cei ce cu
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340278_a_341607]
-
mi-au povestit că intrau și luau tot, nu le mai lăsa nimic din toată truda de o vară. Comuniștii erau adevărații “Jupuitu” a lui Moromete în perioada cotelor. Toată viața lor a fost un chin și o vrajbă cu prigoana comunistă. Bunicii mei nu au reușit să aibe lumină în casă decât prin anii 80-85 iar televizor de abia în anii 90, după revoluție. Mătușa mea nu era primită la școli pe motiv că nu are origine socială sănătoasă iar
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340278_a_341607]
-
va avea totuși mult de pierdut din cauza contextului politic. Procentul mare reușit acum patru ani a venit într-un moment electoral în care o mare parte a electoratului de dreapta nu se regăsea nici în Sorin Oprescu, nici în Silviu Prigoană, iar locul trei pentru candidatul independent a venit ca o consecință normală. În condițiile de față, electoratul de dreapta are și alte variante: Ludovic Orban și Ciprian Ciucu. Totuși, tot contextul inedit al scrutinului din anul acesta poate reprezenta și
Gabriela Firea, Ludovic Orban, Nicușor Dan () [Corola-blog/BlogPost/338271_a_339600]
-
țâhla asta, exact pe marginea tarlalei cu păpușoi, te așteaptă mama ta! Du-te la ea! Eu merg până-n Bursucani, poate-și face milă careva și-mi dă niscaiva cartoafe, că n-am mai pus nimic în gură de când cu prigoana de după distrugerea minunatei mele păduri!”. (Publicitate: „Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă...!”)... Stai să vezi!... Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
Vremuri de prigoana - Cum o duceți, părinte? Ce mai faceți? - Suntem prigoniți, dar ne consolam, pentru că și Hristos a fost prigonit! Părintele nu a primit decât un conac, prin testament, de la o bătrânica care nu mai avea pe nimeni. Părintele nu are decât
Liviu-Florian Jianu: Vremuri de prigoană () [Corola-blog/BlogPost/339633_a_340962]
-
Colan a fost singurul ierarh român ortodox în tot cuprinsul Ardealului de Sus, rămas neclintit în eparhie, să vegheze soarta bisericii neamului și a credincioșilor săi. A rămas în Ardealul sfâșiat din trupul țării, unde se dezlănțuiau cu fanatism teroarea, prigoana, deznaționalizarea, expulzarea românilor. Acolo unde multe dintre bisericile românilor erau închise, arse ori dărâmate, iar românii deposedați de toate drepturile, fără apărare, loviți în demnitatea și destinele lor, după cuvântul asupritorilor „fără îndurare”. Mulți dintre credincioșii năpăstuiți care se zbăteau
OMAGIUL MITROPOLITULUI NICOLAE COLAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342218_a_343547]
-
lor. Așteaptă intrarea lor în Sinaxare, ca mărturisitori, martiri și mucenici ce sunt, ca săvârșitori de minuni - în aceste vremuri contemporane, tulburi și ticăloase, ca repere pentru prezent, viitor, posteritate și eternitate... Dintre toate relatările despre închisori și vremurile de prigoană trăite de acești oameni în secolul trecut, din toată investigația psihologică a atâtor autori, toți înzestrați cu duhul mărturisitor, cartea aceasta este una dintre cele mai duhovnicești, una dintre cele mai pătrunzătoare, „cea mai în măsură să înțeleagă împreună cu toți
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
și ai Asociației Deportaților și Victimelor Oprimării Comuniste Bihor, studenți, doctoranzi, cadre didactice universitare și istorici. Site-ul www.memoria rezistentei.ro vine să faciliteze accesul nemijlocit al publicului larg la o colecție valoroasă de documente ce stau mărturie a prigoanei comuniste din perioada 1945-1989. Lansarea site-ului a coincis cu prezentarea oficială a Asociației „Cei 40 de Mucenici”, al cărei președinte este Lucian Silaghi, președintele Filialei Bihor a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) și director executiv al Direcției
CINSTIREA MEMORIEI FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI DIN JUDEŢUL BIHOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342448_a_343777]
-
să-l citim.” Înfățișat cu magnitudinea creației lui Dumnezeu, fie prin contemplare în spațiul intim al cugetării individuale, fie prin rezonanța sufletului meu la scrierile marilor descoperitori de taine, mă găsesc în fața unei iminente nevoi de a mă refugia de prigoana propriei mele descoperiri: neputința. Adâncimea prăpastiei dintre tânjirea tainică a spiritului și micimea coliviei tridimensionale a adâncit în relieful sufletului meu albia fluviului de cântec și de plângere și a marcat curenți noi, independenți de furtunile exterioare, curenți ai unei
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342485_a_343814]
-
cunosc viața și aspra osteneală duhovnicească a acestui ierarh purtător de Dumnezeu. Fericitul episcop Ioan era rus de origine, pentru viața sa aleasă a fost hirotonit episcop vicar al Mitropoliei Kievului, prin anul 1915. Apoi, venind peste Rusia ortodoxă cumplita prigoană ateistă, în anii 1917-1918, și pornindu-se război împotriva Bisericii, fiecare se ascundea din fața primejdiei. Văzând aceasta, episcopul Ioan a părăsit pe ascuns Kievul, s-a îmbrăcat în haine civile și s-a refugiat, neștiut de nimeni, în România, traversând
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > DRUMUL FERICIRII TRECE PRIN IAD Autor: Paul Gheorghiu Publicat în: Ediția nr. 1148 din 21 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Nu poți experimenta sentimentul de fericire, dacă nu ai cunoscut supărarea, umilința, frica, nemulțumirea, prigoana, precum și multe alte percepții ale răului absolut. De nenumarate ori, drumul fericirii trece frecvent prin momente și împrejurări atât de diabolice și malefice, încât ele devin extrem de chinuitoare și insuportabile pentru om. De exemplu, un fost deținut proaspăt eliberat din
DRUMUL FERICIRII TRECE PRIN IAD de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340561_a_341890]
-
continua apoi studiile la Râmnicu-Vâlcea și Român. În 1940, la 20 de ani, este tuns în monahism și, pește numai doi ani, hirotonit intru preot. Devine apoi preot misionar pe Frontul de Est, în Neamț, până la Odesa. După război, începe prigoana comunistă. În anul în care va absolvi seminarul, în 1948, va fi arestat și condamnat la 12 ani de “închisoare politică”. Trece prin închisorile Suceava, Văcărești, Jilava, Gherla, Periprava, Aiud, minele de la Baia Sprie, si “reeducarea” de la Pitești. În 1960
MULŢUMIRI ADRESATE TUTUROR CELOR CARE AU FĂCUT DEMERSURI PENTRU CA PĂRINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PÂRVU SĂ DEVINĂ CETĂŢEAN DE ONOARE (POST MORTEM) A LOCALITĂŢII BAIA S de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 975 [Corola-blog/BlogPost/340554_a_341883]
-
neam a duhovnicului nostru. Fie că acest gest onorific să rodească în inimile tuturor generațiilor României prezente și viitoare dragostea de Adevăr și de neam pentru care întreaga generațiile a părintelui nostru stareț s-a jertfit în vremuri de cumplită prigoana și de mărturisire a frumuseții sufletului Creștin din această țară. Cu siguranta această distincție va va fi răsplătita de binecuvîntarea Cuviosului Părinte Justin Pârvu din Împărăția Cerurilor în care acum își odihnește mult truditul și mult încercatul sau suflet. Primiți
MULŢUMIRI ADRESATE TUTUROR CELOR CARE AU FĂCUT DEMERSURI PENTRU CA PĂRINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PÂRVU SĂ DEVINĂ CETĂŢEAN DE ONOARE (POST MORTEM) A LOCALITĂŢII BAIA S de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 975 [Corola-blog/BlogPost/340554_a_341883]
-
lor. Așteaptă intrarea lor în Sinaxare, ca mărturisitori, martiri și mucenici ce sunt, ca săvârșitori de minuni - în aceste vremuri contemporane, tulburi și ticăloase, ca repere pentru prezent, viitor, posteritate și eternitate... Dintre toate relatările despre închisori și vremurile de prigoană trăite de acești oameni în secolul trecut, din toată investigația psihologică a atâtor autori, toți înzestrați cu duhul mărturisitor, cartea aceasta este una dintre cele mai duhovnicești, una dintre cele mai pătrunzătoare, „cea mai în măsură să înțeleagă împreună cu toți
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]