1,135 matches
-
în perioada sec. IV-II a. Ch. Au fost descoperite aici numeroase locuințe, precum și gropi menajere. În acestea, s-a descoperit un foarte bogat inventar constand în ceramică, unelte din fier, arme și obiecte de podoabă, două tezaure precum și o diademă princiară din aur. În prezent, comuna se află în plină dezvoltare economică și socială, dispunând de o serie de utilități, între care: acces la telefonie fixă și mobilă, la internet, cablu tv. Comuna este electrificată integral, cu posibilitatea extinderii rețelei ș.a.
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
văile râurilor Criș, Mureș, Bega și Timiș, extinzându-se pe văile Someșului și Arieșului în imediata apropiere a Clujului de azi, la Apahida, localitate care a servit drept capitală a regatului gepid. Aici a fost descoperită necropola gepidă a căpeteniei princiare gepide creștine Omharus (OMHARIVS, OMARIVΣ, AVD-OMARIVΣ, Audomharjaz, latinizat Omharius). Unii istorici au sugerat că toponimul Ardeal provine de la numele regelui gepid transilvănean Ardarich. Resturile gepizilor au dispărut sub stăpânire străină. În secolul al VII-lea însă scriitorii bizantini foloseau pentru
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
bani, privilegii și titlul de conte al imperiului. Când în 1556 împăratul abdică pentru a se retrage în mănăstirea din Yuste, printre puținele lucruri pe care le va lua cu sine se află și tablourile lui Tiziano. În rândul curților princiare la care are acces intră și Urbino. Pentru principele della Rovere execută minunatul nud ""[Venus din Urbino"]". Tiziano pictează aproape totul: portrete, peisaje, scene mitologice debordând de erotism și scene religioase. În anul 1545 pleacă la Roma, unde pictează portretul
Tiziano Vecellio () [Corola-website/Science/298686_a_300015]
-
și viitorul Oraș de Sus (Oberstadt) pe arealul citadelei și preluând planul rectangular al rețelei de străzi de la fosta localitate. Populația de burghezi și meseriași s-a putut stabili pe malul Neckar-ului. Zona fostelor fortificații rămăsese, deocamdată, virană, conform indicațiilor princiare. Aici, în actuala zonă O 1, au fost amenajate, în 1743, piața "Neue Markt" (numită azi "Paradeplatz") și aleea "Planken", care lega porțile Rhein-Tor și Heidelberger Tor. Planul era orientat pe axele principale sud-sud-vest și est-sud-est, care corespund străzilor actuale
Mannheim () [Corola-website/Science/298708_a_300037]
-
Kleist. Principele Carl Theodor a înființat la Mannheim "Academia Palatină de Științe", azi transformată în "Academia Științelor din Heidelberg", și "Societatea Germană de Cultivare a Limbii și Literaturii Germane". După mutarea reședinței la München, orașul și-a pierdut valoroasele colecții princiare de artă. În 1779 s-a înființat la Mannheim Teatrul Național, la care a avut loc la 13 ianuarie 1782 premiera piesei "Hoții" ("Die Räuber") de Friedrich Schiller. Scriitorul se refugiase la Mannheim din cauza constrângerilor ducelui absolutist de la Stuttgart, Karl
Mannheim () [Corola-website/Science/298708_a_300037]
-
Național, la care a avut loc la 13 ianuarie 1782 premiera piesei "Hoții" ("Die Räuber") de Friedrich Schiller. Scriitorul se refugiase la Mannheim din cauza constrângerilor ducelui absolutist de la Stuttgart, Karl Eugen. În anul 1839 această instituție a trecut din custodia princiară în cea a orașului. În timpul Revoluției Franceze și al Războaielor Napoleoniene orașul a fost cucerit, succesiv, de către francezi (1795) și austrieci, iar Palatinatul a dispărut ca stat (1803). Mannheim a intrat, prin reorganizarea teritorială impusă de Napoleon, în componența Marelui
Mannheim () [Corola-website/Science/298708_a_300037]
-
clădirea Teatrului Național, a celei mai vechi instituții de teatru din spațiul german, care fusese administrată local. După reconstrucția postbelică, bazată pe elementele din beton armat, Mannheim devine un important centru industrial, universitar și cultural. Corpul central și biserica reședinței princiare au fost reconstruite conform vechilor planuri, restul ansamblului a adăpostit, după 1945, o parte din universitate și a suferit de aceea modificări care contravin caracterului originar al monumentului. Planul actual al orașului vechi dintre Rin și Neckar respectă substanța istorică
Mannheim () [Corola-website/Science/298708_a_300037]
-
confereau titlul de Doctor în domeniul respectiv. În contrast cu instituțiile Imperiului Roman de Răsărit fondate sau restructurate de împărați, universitățile medievale au fost fondate de obicei de autorități ecleziastice catolice. Administrația Principatelor a urmat modelul bizantin. Din acest motiv, dregătorii curții princiare erau pregătiți de obicei la Constantinopol, sau (mai târziu) în Italia (de obicei la Padova) sau Germania (la Leipzig). Episcopii erau pregătiți la Constantinopol, Atena sau Ierusalem. Colegii iezuite înființate lângă Iași la Cotnari (1550) și la Cluj (1581) au
Universitate () [Corola-website/Science/299120_a_300449]
-
Cioloș, reprezentanți ai bisericilor catolice și ortodoxe române, membri ai corpului diplomatic și reprezentanți ai familiilor Imperiale ale Rusiei, Austriei și Germaniei, ai familiilor regale ale Olandei, Belgiei, de Luxemburg, de Baden, de Württemberg și de Bourbon-Parma, precum și ai familiilor Princiare de Ligne, de Hohenberg și de Schaumburg-Lippe. Interviuri
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
și unul aparținând unui voievod împreună cu doamna sa, care țin în mână macheta bisericii (care are însă două turnuri dispărute azi). Nicolae Iorga considera că nu numai aceste trei portrete aparțin lui Basarab, dar și mormântul nr. 10, conținând personajul princiar bogat înveșmântat. Ulterior, istoricii au considerat că cel puțin cele două fresce cu chip aparțin lui Radu I, în timpul căruia a fost terminată și zugrăvită biserica. În fine, alții sunt de părere că cel care a început zidirea bisericii (Basarab
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
modificate și însemnele heraldice. Cercetătorii presupun că Basarab sau urmașii săi imediați au schimbat cromatica stemei personale, rezultând astfel un scut despicat, cu patru fascii alternate aur-verde în dreapta și câmp de aur în stânga. Această stemă se regăsește pe nasturii personajului princiar îngropat în Biserica domnească din Curtea de Argeș. În Biserica Domnească din Curtea de Argeș se mai regăsesc încă două reprezentări heraldice a dinastiei Basarabilor din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, anume pe o lespede funerară anonimă și în fresca numită
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
n. 1521 - d. 1574) a fost domnul Moldovei din februarie 1572 până în iunie 1574. Era fiul lui Ștefăniță cu armeanca Serpega. După domnia sa, în Moldova a fost introdusă instituția mucarerului. În timpul domniei sale a dus o politică de întărire a autorității princiare, lovind în boierime, care l-a numit „Ioan Vodă cel Cumplit”. A vrut să ia domnia încă de la răsturnarea lui Alexandru Lăpușneanu de către Despot Vodă. Neizbutind și nefiind ajutat nici de tătari, polonezi sau germani, se retrage la Constantinopol. Exilat
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
fost guvernată de o inepuizabila energie. În decurs de patruzeci de ani, artistul pictează cca. 1400 tablouri și execută sute de desene. Este primit cu căldură atât în cercurile celor mai de seamă artiști din Europa, cât și la curțile princiare. a fost numit astfel deoarece s-a născut în ajunul sărbătorii Sf. Petru și Pavel. Este cunoscut ca unul dintre cei mai mari pictori flămânzi. Deși s-a născut în Germania, și-a perfecționat talentul artistic în Italia. De fapt
Peter Paul Rubens () [Corola-website/Science/297790_a_299119]
-
au folosit în principal pietere din ruinele cetății Ungurașului. De-a lungul timpului a intrat pe rând în posesia mai multor familii nobiliare, inclusiv a principilor Transilvaniei Sigismund Báthory (1580) și Gheorghe Rákóczi al II-lea (1648), devenind astfel reședința princiară. La începutul secolului al XVII-lea cetatea Gherla nu mai prezenta importanță strategică, de aceea în 1706 a fost ștearsă din rândul cetăților de război. Cetatea a fost transformată inițial în cazarmă, fiind apoi abandonată și pusă la vânzare. Pe
Cetatea Gherla () [Corola-website/Science/307034_a_308363]
-
(resedință princiară, azi Muzeul de Istorie) este cel mai valoros obiect de cultură și arhitectură medievală al Turzii (str. B.P.Hașdeu nr.2). Este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în
Palatul Princiar din Turda () [Corola-website/Science/307060_a_308389]
-
înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Este cunoscut și sub numele de "Cămara de Sare" (probabil destinația originară a clădirii), "Curia Casei Fiscului", "Casa Fiscală", "Casa Princiară", "Casa Principilor", "Palatul Voievodal", "Conacul Princiar" și "Casa Bathory". El reprezenta odinioară reședința principelui Ardealului Sigismund Bathory (1581-1597 și 1599-1602). A fost destinat inițial de fapt pentru Vama Sării de la Turda. Palatul păstrează unele fragmente din clădirea inițială de la sfârșitul
Palatul Princiar din Turda () [Corola-website/Science/307060_a_308389]
-
județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Este cunoscut și sub numele de "Cămara de Sare" (probabil destinația originară a clădirii), "Curia Casei Fiscului", "Casa Fiscală", "Casa Princiară", "Casa Principilor", "Palatul Voievodal", "Conacul Princiar" și "Casa Bathory". El reprezenta odinioară reședința principelui Ardealului Sigismund Bathory (1581-1597 și 1599-1602). A fost destinat inițial de fapt pentru Vama Sării de la Turda. Palatul păstrează unele fragmente din clădirea inițială de la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul
Palatul Princiar din Turda () [Corola-website/Science/307060_a_308389]
-
simbolurilor și se remarcă o preocupare mai intensă pentru alcătuirea unor reprezentări mai bogate și cât mai conforme regulilor heraldice. În a doua jumătate a secolului al XIX se întâlnesc situații în care steme orășenești au fost acordate prin decret princiar (Focșani, 1862: două personaje feminine îmbrăcate în costum popular și dându-și mâna; Craiova, 1867: un personaj domnesc). După 1921, stemele orașelor au fost elaborate de către Comisia (consultativă) heraldică, aceasta având în vedere atât reprezentările tradiționale, cât și specificul local
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
o maximă, un crez etc. Ele sunt cu atât mai importante cu cât reflectă situația socială, progresele și idealurile purtătorului. Devizele românești medievale se regăsesc cel mai adesea inscrise pe monede, cu o frecvență mai mare în Transilvania. Dintre cele princiare, din epoca medievală până în cea modernă, amintim: Evenimentele însemnate pentru poporul român, petrecute în secolul al XIX-lea, au fost însoțite de câte o deviză specifică. Astfel, după ce la 1848 revoluționarii au preluat conducerea Țării Românești, a fost emis un
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
la tronul României în favoarea fratelui său mai mic, viitorul Rege Ferdinand I. După abdicarea Regelui Mihai, successiunea la tron a fost discutată într-o întâlnire dintre Mihai, unchiul său, Principele Nicolae al României, și Prințul Frederic Victor (1891-1965) , șeful casei princiare de Hohenzollern-Sigmaringen . Imediat după această întâlnire, purtătorul de cuvânt al Regelui Carol al II-lea, într-un interviu acordat cotidianului francez "Le Figaro", a exprimat sprijinul puternic al lui Carol al II-lea pentru Prințul Frederic, declarând în plus că
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]
-
Atitudinea intransigentă a Regelui, lipsită de ambiguitățile care i-ar fi servit doar lui Carol, a avut totuși dezavantajul de a fi lăsat nerezolvate multe chestiuni, inclusiv pe aceea a succesiunilor constituționale și civile. În cazul dispariției tuturor reprezentanților Casei Princiare de Hohenzollern-Sigmaringen fără urmași de sex masculin sau al refuzului acestora de a accepta tronul, conform articolului 78 din ultima Constituție democratică a României, cea din 1923, tronul devine vacant. În această situație, conform articolului 78, ultimul Rege în funcție
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]
-
a accepta tronul, conform articolului 78 din ultima Constituție democratică a României, cea din 1923, tronul devine vacant. În această situație, conform articolului 78, ultimul Rege în funcție are dreptul de a numi un prinț străin dintr-o dinastie suverană princiară sau regală vest-europeană drept succesor la tron, supus aprobării Parlamentului, conform articolului 79. Parlamentului îi revine răspunderea finală, conform articolului 79, să aleagă un Rege dintr-o dinastie domnitoare regală sau princiară vest-europeană, dacă acesta, conform articolului 77, s-ar
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]
-
numi un prinț străin dintr-o dinastie suverană princiară sau regală vest-europeană drept succesor la tron, supus aprobării Parlamentului, conform articolului 79. Parlamentului îi revine răspunderea finală, conform articolului 79, să aleagă un Rege dintr-o dinastie domnitoare regală sau princiară vest-europeană, dacă acesta, conform articolului 77, s-ar angaja în prealabil să își crească urmașii „în religia ortodoxă a Răsăritului“. Într-un interviu din 2009, Karl Friedrich, Prințul Moștenitor al Casei Princiare de Hohenzollern, a afirmat că nu este interesat
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]
-
un Rege dintr-o dinastie domnitoare regală sau princiară vest-europeană, dacă acesta, conform articolului 77, s-ar angaja în prealabil să își crească urmașii „în religia ortodoxă a Răsăritului“. Într-un interviu din 2009, Karl Friedrich, Prințul Moștenitor al Casei Princiare de Hohenzollern, a afirmat că nu este interesat de succesiunea la tronul României , o atitudine cunoscută mai demult și motivată în special de faptul că liderul familiei de Hohenzollern-Sigmaringen nu dorește să își schimbe religia. Liderii monarhiști români au intenționat
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]
-
unor procese în Germania referitoare la fostul nume de Hohezollern-Veringen al ginerelui său, Radu, dar si a temerii, conforma unora, privind eventuale pretenții ale Hohenzollernilor germani la șefia Casei Regale române, Mihai a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a schimbat numele familiei sale în "al (a) României" și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară. La data de 10 iunie 1948, la scurtă vreme după abdicarea la care a fost silit
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]