1,382 matches
-
dintre părți, care recurge cel mai adesea la argumente subiective, este puțin probabil ca ea să satisfacă ambele părți. Din acest motiv se recomandă să se recurgă la criterii obiective, independente de voința fiecărei părți. Autorii ne spun că negocierea principială bazată pe criterii obiective „duce, eficient și pașnic, către o înțelegere rațională, reduce numărul angajamentelor pe care trebuie să vi le luați și apoi să nu le respectați pe parcursul tratativelor”. Criteriile obiective pot fi constituite de argumente științifice, norme profesionale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
practică a acordurilor încheiate; dezvoltă la negociatori o serie de trăsături de personalitate positive, cum ar fi onestitatea, încredrea în sine și în altul, altruismul, spiritul de cooperare; creează contextul favorabil valorificării maximale a potențialitătilor psihice ale părților, etc. Negocierea principială sau raționalizatoare, după cum am denumit-o noi, descrisă de Fisher, Ury, Patton (1991), ilustrează poate cel mai bine negocierea cu valoare adăugată. Ea este, după cum se exprimă autorii # intransigentă față de criterii și maleabilă față de oameni. Nu folosește trucuri sau imagini
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a orientărilor celor două părți. Și această situație este mai greu de reprezentat grafic, deoarece implică orientările a două părți, nu doar a uneia singure − să încercăm, totuși, o vizualizare în figura..... Figura − Strategiile interactive de negociere Strategia de tip principial este cea în care ambele părți valorizează maximal atât relațiile cu partea adversă, cât și rezultatele consistente; negocierea se derulează pe baza unui set de principii mutual convenite care vor fi benefice ambelor părți (și nu pe încredere, pe care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
culturale. Atitutini între părți. Relații interne între părți. Negociatorul: Statut. Personalitate. Strategia de participare deschisă Strategia de colaborare bazată pe încredere Strategia de concurență rigidă Strategia de evitare activă REZULTATE CONSISTENTE RELAȚII CONSISTENTE Strategia de participare focalizată Strategia de colaborare principială Strategia de competiție flexibilă Strategia de evitare activă și pasiv REZULTATE CONSISTENTE RELAȚII CONSISTENTE Stilul „buldog” Stilul „creator de acorduri” Stilul „cerb” Stilul „vulpe” CONDESCENDENȚA DESCHIDERE situația perceperea situației selecția răspunsului comportamentele AGENȚI STRESORI Antecedentele organizaționale ale stresului variabile moderatoare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fizică a limbii și a consemnării ei. Concepția praxematică, manifestată pe terenul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, prin recursul constant la noțiunea de "praxis", se ancorează principial în zona materialității, pornind și de la preceptele materialismului filozofic și economic. V. idealitate. D. FILOZ. 1978; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO MATERIALITATE DISCURSIVĂ. Prin materialitate discursivă, M. Pêcheux a numit, în 1969, limba ca fiind locul material unde se realizează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
valoarea nu ține de naționalitate, de ce background ai. Ce știi să faci? Să vedem ce știi să faci, asta vrea să știe lumea. Roșul ușor e rozul iluzor (Continuare din numărul trecut) — Ce e de râs în asta, deveni foarte principial, Vasile Elisav, subit. Nu-mi făceai caz chiar tu, duduie Nora, adineaori, de political correctness... — Political ce, întrebă Nora, intrigată. — Ești extraterestră, dragă Nora, îi dădu Vasile riposta cuvenită. — Sunt politicoasă, zise Nora. — Dar nu corectă, nu corectă, interveni și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
mobilizare ca trăsătură normală, fiziologică, în angiogeneză. În embriogeneză și morfogeneză, mobilizarea și invazia celulară sunt procese normale și asigură arhitectura viitorului organism. În perioada implantării embrionului în mucoasa uterină, astfel de proprietăți sunt manifestate de trofoblaste. Există o deosebire principială între manifestarea normală, fiziologică, a proprietăților de mobilizare și invazie celulară în embriogeneză și mobilizarea și invazia celulelor maligne. În condiții normale, fiziologice, aceste proprietăți dispar odată cu dispariția stimulului fiziologic (celulele endoteliale) sau cu inițierea citodiferențierii (trofoblaste), dar celulele neoplazice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ea însăși suferă mutație să devină oncogenă celulară. Alterările structural-funcționale ale genei p53 ocupă un loc de prim ordin în carcinogeneza umană. În celulele normale, rolul biologic al genei p53 nu este detectabil, din care cauză gena p53 se deosebește principial de alte gene supresoare ale creșterii neoplazice. Dar, acest fapt nu diminuă rolul său esențial pentru viața celulei normale. Produsul de translație al genei p53 - proteina P53 - acționează discret și eficient ca factor de transcriere, având mai multe domenii de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ale T-ADN (din Escobar și colab., 2001). Transformarea plantelor și expresia transgenelor au fost confirmate prin analiză Southern a ADN genomic total, analiza fluorometrică GUS și revers transcripția PCR. Morfologia generală și dezvoltarea plantelor transgenice nu s-au deosebit principial de acelea ale plantelor martor. Plante tinere de tomate transgenice (A) și de tip sălbatic (B) au fost infectate cu A. tumefaciens 25W-5A prin injectare în tulpină a unei cantități mici de suspensie bacteriană la nivelul unei răni. Tumorigeneza a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
medicală: simpatico-tonicul, vagotonicul și ampho-tonicul sau tipul neurovegetativ mixt. Tipologia endocrină O altă clasificare mult mai interesantă, o oferă repartizarea indivizilor în categorii temperament constituționale, determinate pe baza substratului lor umoral endocrin. Din acest punct de vedere, se pot descrie, principial, o serie întreagă de tipuri endocrine pure, fiecare comportând două variante funcționale net opuse: prin hiper-funcțiune și prin hipo-funcțiune. Asemenea tipuri sunt cunoscute în endocrinologie sub numele de: tiroidian, hipofizar, suprarenalian, genital (masculin și feminin). În realitatea clinică nu se
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
toxi-infecțioase Alături de tipuri temperament-constituționale, mai mult sau mai puțin clasice, expuse până aici, mai există și o altă categorie, oarecum aparte, de tipuri morbide, realizate de către marile diateze toxi-infecțioase ale omenirii. S-a văzut în unul din capitolele anterioare, că, principial, cauzalitatea morbidă poate fi studiată în medicină, din două puncte de vedere foarte diferite între ele: 1. Analitic (sau mecanicist sau din afară înăuntru), adică în factorii ei aparent determinant: microbi, ultra-virusuri, toxine exogene sau endogene, cunoscute sau necunoscute, influențe
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
doilea - Voința de putere. Tipul meu de a gândi, reflexul meu mental, forma mentis, este ierarhia reală și implacabilă care domnește În lumea, În realitatea istorică, socială și valorică. Această relație esențială - deviată În planul operei mele din cea fundamentală, principială relație Între călău și victimă (care la Hegel apare sub forma relației Între stăpân și servă - indică o optică clară, definitivă, a mea, a autorului care sunt, asupra existenței - și necesității! - ierarhiei În lumea creației de valori. Ca și În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
străinătate, aruncând verdicte la stânga și la dreapta - și, În al doilea rând, pe șeful statului! Cu această atitudine am fost apoi consecvent și după ce m-am Întors În țară, de-a lungul celor aproape două decenii de marginalitate socială. Reacționam principial și metodic, ca și marii dizidenți ai țărilor comuniste din Est: nu criticam un om anume, fie el chiar și șeful statului, ci sistemul - cel din literatură și din Întreaga cultură - și apoi, prin extensie - cum o făceau dizidenții ruși
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
distinsului exeget hușean în cadrul unui gen critico-literar. Publicația Domniei Sale a fost "grăbită" de timp și de așteptarea împlinirii unei sarcini care să răsplătească în mod onest realizările scriitorului, să dea riposta cuvenită aprecierilor lipsite de temei și de bun-simț, certate principial cu practica vie a poetului și publicistului și să pună în drepturile lui firești numele unui mare om de cultură, adeseori nedreptățit prin acuzații nefondate, între care mai cu seamă aceea de "colaboraționist", de slujitor al regimului comunist de odinioară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cercetarea de față stă sub semnul atitudinii pe care găsim nimerit a o boteza drept "agnosticism epistemologic", în sensul că analiza examinează secreția discursivă a literaturii didactice fără a o raporta la un pretins cunoscut adevăr istoric. Cu toate că susținem posibilitatea principială a cunoașterii istorice de a ajunge la concluzii adevărate despre realitatea trecutului, pentru scopurile de față renunțăm la pretenția personală de a cunoaște adevărurile istoriei românești. Consecința logică a îmbrățisării agnosticismului epistemologic constă în faptul că miza centrală va fi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și expediată în zona legendelor istorice fără acoperire faptică. Chestiuni fundamentale ale istoriei românilor, cum ar fi cele legate de momentele fondatoare, sunt convertite în subiecte de dezbatere. Spiritul dogmatic, atât de caracteristic epocii anterioare, face loc unei atitudini deschise principial înspre examinarea diverselor ipoteze disponibile (de ex: Tafrali, 1935, pp. 122-124, discută diferite teorii legate de perioda întemeierii Țării Românești, păstrând permanent o distanță critică față de fiecare în parte). Despre pactul unio trium nationum din 1437 se afirmă că "actul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru idealul egalitar. "Chestiunea națională" în avangarda teoretică a marxism-leninismului. Istoricul relației dintre teoria marxistă și chestiunea națională este povestea unei acomodări progresive a naționalismului în interiorul cadrelor doctrinare ale marxismului. Începutul a fost, însă, marcat de conștiința deplină a ireconciliabilității principiale dintre comunism și naționalism. În Manifestul Partidului Comunist, K. Marx și F. Engels (1958) [1848] declamă emfatic antinaționalismul principial al doctrinei comuniste. Aceasta reiese fără urmă de îndoială din faimoasa replică pe care o dau la acuzația formulată împotriva comuniștilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
povestea unei acomodări progresive a naționalismului în interiorul cadrelor doctrinare ale marxismului. Începutul a fost, însă, marcat de conștiința deplină a ireconciliabilității principiale dintre comunism și naționalism. În Manifestul Partidului Comunist, K. Marx și F. Engels (1958) [1848] declamă emfatic antinaționalismul principial al doctrinei comuniste. Aceasta reiese fără urmă de îndoială din faimoasa replică pe care o dau la acuzația formulată împotriva comuniștilor, cărora "li s-a mai imputat că ar voi să desființeze patria, naționalitatea": "Muncitorii nu au patrie. Lor nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
același timp și un prooroc al postnaționalismului. Națiunea este continuu săpată la temelii de forțele de producție care nu mai respectă barierele politice. Revoluția industrială, descătușând forțe nebănuite ale producției, angrenează piețele naționale, anterior autarhice, în cadrul sistemului economic mondial. Antinaționalismul principial este totuși temperat prin adăugarea unei componente inspirate de Realpolitik: ținând cont de starea de fact, a existenței cadrelor naționale, lupta proletariatului pentru acapararea puterii politice trebuie să ia notă de aceste realități. Tocmai de aceea, chiar dacă muncitorii sunt apatrizi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
principii de viziune și diviziune inerent antitetice. În practica politică însă, compromisurile nu pot fi ocolite, astfel că ideologii pragmatici au fost forțați de împrejurări să împreuneze antinomiile doctrinare. Doctrina patriotismului socialist este rezultatul direct al compromisului ideologic al comunismului principial în fața presiunii exercitate de "chestiunea națională". Fundația patriotismului socialist rezidă în formula marxistă "național în formă, socialist în conținut", formulă ce trebuie înțeleasă în sensul subordonării principiului național celui de clasă: "Clasicii marxism-leninismului au arătat că chestiunea națională trebue privită
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
stalinist la asumarea ideii naționale în comunismul ceaușist va fi examinată în secțiunea care urmează, dedicată acestui subiect. 3.5.3. Concepția despre naționalitate Maturizarea sistemului socialist în România a consacrat mariajul "contra naturii" doctrinare dintre ideologia comunistă (original și principial internaționalistă și chiar antinaționalistă) și cea naționalistă. Am văzut cum sub presiunea circumstanțelor, Lenin a formulat teza dreptului de autodeterminare națională ca premisă a tranziției la socialism. Aceasta a fost o concesie tactică și provizorie, nicidecum o finalitate politică. Mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
particular - a încercat să restaureze tradiția pedagogică românească întreruptă pentru o jumătate de veac de regimul socialist. Art. 103 al Legii din 1995 menționează că "Învățământul particular constituie o alternativă la învățământul de stat sau îl completează". Cu toate că acceptă privatizarea principială a educației, autoritățile ministeriale mențin controlul educațional asupra sistemului particular prin obligativitatea aprobării planurilor de învățământ și a programelor analitice de către Ministerul Învățământului. De asemenea, Legea stipulează că "în unitățile de învățământ se utilizează numai manuale școlare aprobate de Ministerul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fi desăvârșit. Lenin a consfințit formula pragmatică "național în formă, socialist în conținut", iar după el, Stalin a postulat teza "socialismului într-o singură țară". Tito în Iugoslavia și mai târziu Ceaușescu în România au fuzionat cele două doctrine politice principial ireconciliabile sub forma "național-comunismului". După aproape două decenii de antinaționalism prezentat ca "patriotism socialist" (1948-1964), N. Ceaușescu a recuperat zestrea naționalistă a tradiției culturale românești, în care a încorporat materialismul-dialectic prescris de paradigma marxist-leninistă. "Naționalismul etnic" (românismul) care și-a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura germană: a) teza unicității istorice a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b) teza răului absolut al regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde intră epurările din timpul Marii Terori, precum și uciderile din Arhipelagul Gulag), genocidul armenilor de către Imperiul Otoman, teroarea dezlănțuită de către khmerii roșii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este filosofie sau altceva, va fi stabilit la momentul potrivit. Oricum, ea ar trebui să acopere toate cele patru ipostaze fundamentale ale dictaturii judicativului și spații de valabilitate ale judicativului constitutiv (logica, filosofia, știința, ideologia), în sensul de-limitării lor principiale, și, pe această bază, să proiecteze un orizont în care poate trece în act un gând, o rostire sau o făptuire după logos-ul ca atare, plin de el însuși, nu redus la forma sa, venit el însuși din sine
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]