4,066 matches
-
făcut, șansele ca acel copil să înțeleagă corect mesajul transmis, sunt foarte mici. Mustrarea dacă copilul nu înțelege din semnele dezaprobatoare ale adultului că ceea ce a făcut nu este bine, atunci adultul poate folosi cuvintele pentru a-și exprima nemulțumirea. Privarea de un obiect drag / o activitate plăcută când copilul se comportă neadecvat la masă, părintele poate decide că acesta nu mai primește desert. Alte metode de privare pot constitui neacordarea permisiunii de a privi la televizor o perioadă de timp
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
nu este bine, atunci adultul poate folosi cuvintele pentru a-și exprima nemulțumirea. Privarea de un obiect drag / o activitate plăcută când copilul se comportă neadecvat la masă, părintele poate decide că acesta nu mai primește desert. Alte metode de privare pot constitui neacordarea permisiunii de a privi la televizor o perioadă de timp, de a se juca cu prietenii sau cu jucăriile preferate etc. „Time-out” ( „scoaterea afară” pentru un timp) această expresie, folosită frecvent și în jocurile sportive, se referă
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
beneficia ulterior de o participare activă pe piața formală a muncii, precum și în diverse sectoare ale vieții social-politice sau culturale. O altă linie de argumentație a modului în care segregarea în educația romilor conduce la excluziune socială are în vedere privarea de acces a romilor la rețele sociale care își pot dovedi utilitatea în accesul la slujbe sigure și bine plătite pe piața muncii. În acest sens, este știut faptul că rețelele sociale informale (foștii colegii de școală, de exemplu, reprezintă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o direcție a anormalității printr-o deplasare a investirii libidinale, în sensul unei înlocuiri a acesteia cu durerea, cu suferința, în general. Corpul unei persoane este sediul satisfacerii nevoilor, al trebuințelor pulsionale ale acesteia în virtutea principiului plăcerii (Lustprinzip). În cazul privării investirii libidinale a corpului prin privarea plăcerii datorată refulării sau interdicțiilor satisfacerii pulsionale, corpul persoanei suferă. Prin frustrarea libidinală a acestuia, apar modificări funcționale sine materia, aspecte clinice bizare, difuze, nespecifice, care variază de la un bolnav la altul. Cea mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
deplasare a investirii libidinale, în sensul unei înlocuiri a acesteia cu durerea, cu suferința, în general. Corpul unei persoane este sediul satisfacerii nevoilor, al trebuințelor pulsionale ale acesteia în virtutea principiului plăcerii (Lustprinzip). În cazul privării investirii libidinale a corpului prin privarea plăcerii datorată refulării sau interdicțiilor satisfacerii pulsionale, corpul persoanei suferă. Prin frustrarea libidinală a acestuia, apar modificări funcționale sine materia, aspecte clinice bizare, difuze, nespecifice, care variază de la un bolnav la altul. Cea mai tipică formă de tulburare în sensul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
colective datorate unor stări de criză socială, politică, economică, moral-religioasă, situații catastrofice naturale etc. psihoze colective de tip protestatar-revendicativ legate de frustrarea unor drepturi socio-politice sau cultural-religioase, etc; psihoze colective datorate unor situații sociale închise, de tipul „situațiilor-limită” legate de privarea libertății etc. Aceste forme de manifestare colectivă a proceselor psihopatologice, mai sus enumerate, vor fi descrise pe larg în capitolele următoare. Notăm deocamdată faptul că trebuie făcută diferența netă între patologia psihică individuală și patologia psiho-socială comunitar-umană. Diferențele specifice dintre
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unor persoane de sex opus. Fobie: frică nejustificată sau repulsie patologică de un obiect, ființă, persoană sau situație. Frigiditate: tulburare caracterizată prin incapacitatea de a simți plăcerea sexuală sau de a avea orgasm, la femei. Frustrare: suferința psihică rezultată din privarea unei satisfacții vitale, resimțită de individ ca un obstacol sau ca o interdicție. Fuga: pulsiunea irezistibilă de a pleca brusc, fără un scop și fără o adresă anumită. Se caracterizează prin faptul că este subită, irațională și limitată în timp
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dintre care 53 de la IABv), care primesc aceleași încadrări ca și minerii din 1977: ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice; ei primesc condamnări ceva mai mici decât greviștii din Valea Jiului, între 6 luni și 3 ani închisoare, fără privare de libertate, cu executarea pedepsei în diferite întreprinderi risipite pe tot teritoriul țării (într-o formă intenționată de deportare). Procesul se dorește a fi unul public, având loc chiar în IABv, la 3 decembrie 1987. Sentințele fuseseră stabilite aprioric și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Codul muncii), respectiv la 1 an și 4 luni după ce a avut loc acțiunea MT; • Institutul de Psihologie a fost desființat nu prin Hotărâre de Guvern, ci prin ordinul MI nr. 2738 semnat de Aneta Spornic; • nu s-a operat privarea noastră de libertate, deoarece nu a existat o bază juridică legală, ci a fost numai o pedeapsă politică; dosarul de la Tribunal nu conținea decât o așa-zisă „adeziune” (în fapt, anamneza completată de noi) și caracterizarea profesională pe 1981/1982
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o perioadă medie de 20 de luni (SD±5,7). Conform descrierilor, domiciliul forțat includea următoarele prescripții: (i) interdicția de a părăsi localitatea în care era fixat domiciliul fără aprobarea unei cereri adresate sediului local de miliție sau Securitate: (ii) privarea de acte de identitate și de dreptul la muncă; (iii) prezentarea periodică la postul de miliție pentru a semna într-un registru de evidență. În conținutul cererii de a pleca din localitate trebuiau menționate scopul și durata deplasării. Victimele domiciului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
publice, precum restaurante, baruri, instituții, iar persoanele surprinse fără legitimație și fără carte de muncă constituiau cazuripenale. La sfârșitul perioadei de domiciliu forțat, persoanei i se elibera buletin de identitate. Degradarea civică era o condamnare mai puțin severă, ce presupunea privarea de orice drept cetățenesc, în afară de dreptul la muncă. Ca și în cazul domiciliului forțat, persoana avea obligația de a se prezenta regulat la sediul Securității, unde trebuia să semneze într-un registru, neavând voie să părăsească orașul decât în urma unei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
contribuit acut la sentimentul fragmentării identității persoanei, care trăia astfel sentimentul imobilizării în situația de a-și purta permanent stigmatul de fost deținut politic. Totuși, intensitatea marginalizării sociale s-a mai atenuat pe parcursul primilor ani de după eliberare. Ca urmare a privării de contactul cu realitatea externă din anii de detenție și a modificărilor rapide ale raporturilor sociale din acea perioadă, în majoritatea cazurilor, pierderile suferite inițial - avere, poziție socială, mod de viață, tinerețe, idealuri - s-au agravat la ieșirea din detenție
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de legitimitate acestui mecanism. Astfel, orice speranță a deținuților că la proces li s-ar putea face dreptate devenea iluzorie. Închisorile politice Regimul închisorilor politice era diferit de cel al penitenciarului de drept comun. Universul concentraționar nu se limita la privarea de libertate. Unii dintre foștii deținuți vorbesc de existența a trei închisori: cea mare, cea mică și cea interioară. Închisoarea „mare” era reprezentată de perimetrul închisorii. Orice încercare de evadare sau doar simpla apropiere de gardul unității se pedepsea cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru a-și satisface alte necesități”. Aceste „alte necesități” trebuie specificate și caracterizate, trebuie formulate noi concepte adecvate „căutării identității” în condiții de excludere socială, dar întrebările care se ivesc în analiză sunt dificile: „Ce nume să i se dea? Privare de valoare? De sens? De amorul propriu și de respectul uman?” A formula răspunsuri la astfel de întrebări presupune înainte de toate ieșirea din iluzia că eliberarea de suferința deficitului de sens al vieții sau a lipsei de respect ar fi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se realizează formal prin vot, de exemplu, dar și prin alte mijloace de control social. În astfel de comunități bogate în sociabilitate și relații, diminuarea prestigiului indivizilor ce nu respectă interesul comun poate duce la izolarea acestora și - implicit - la privarea lor de unul dintre elementele ce aducea calitate vieții: interacțiunea cu prietenii, integrarea socială. Asociaționismul este una dintre expresiile unui capital social ridicat. El este prin definiție legat de capacitatea indivizilor de a colabora, de a participa împreună la crearea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
lui era numai cicatrici, de parcă era tatuat cu brazde adânci. Alexandru Mărtinuștc " Alexandru Mărtinuș" Născut la 31 ianuarie 1921 în Pașcani, a fost arestat pe 16 septembrie 19481. Student la Iași, Mărtinuș a primit o condamnare de 15 ani de privare de libertate și a fost implicat în echipa lui Țurcanu încă de la Suceava. La Pitești a avut prima dată rolul de iscoadă într-o cameră de carantină, imediat după transferul său la începutul lui noiembrie 1949, după care a torturat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost una dintre primele victime directe ale acțiunii din Pitești. Născut la 31 mai 1927, era student la Politehnică și la Facultatea de Drept din Iași, fiind arestat pe 25 septembrie 1949. A primit o condamnare de 7 ani de privare de libertate 1. Torturat în camera 4-spital, schingiuirile din seara lui 26 februarie 1950 i-au fost fatale: Țurcanu a asmuțit „comitetul” de agresori contra lui, nemulțumit de răspunsurile lui Niță legate de un incident în care era implicat un
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Dragomirești, județul Neamț, Popa era responsabil al Frățiilor de Cruce din județele Neamț, Bacău și Roman. Arestat pe 15 mai 1948, când era student în anul II la Facultatea de Drept din Iași, a fost condamnat la 4 ani de privare de libertate. După o scurtă ședere la Siguranța Piatra Neamț, unde a fost bătut cu frânghia udă, cu bastoane de cauciuc și cu ciomege, dar și ținut spânzurat de picioare, a fost încarcerat la Suceava. A nimerit în cameră cu Ion
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
impulsivitatea, violența, ambiția, complexele personale și arivismul, în general fiind recrutați dintre deținuții închiși întâmplător, cum erau frontieriștii ori cei denunțați pentru legături din trecut. Încercând să ofere o explicație pentru comportamentele din timpul acțiunii, Lucinescu afirmă că tortura și privarea de somn induc oamenilor o stare mai deplorabilă decât cea creată de substanțele halucinogene, astfel că victimele deveneau involuntar receptive la ordinele agresorilor: dacă mai agresaseră oameni ori animale, puteau tortura la comandă, dar dacă nu, atunci nu puteau fi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dimensiuni ale evoluției filosofiei penale. La capătul acestui proces, în morala societăților moderne importanța pedepsirii tinde să fie egalată de importanța responsabilității societății în reformarea și reintegrarea socială a infractorilor. Militanții sociali și legislatorii sunt din ce în ce mai mult de acord că privarea de libertate (ca tip de reacție socială ce păstrează o parte însemnată din spiritul originar al pedepsei) nu este singura și nici cea mai adecvată manieră de răspuns social în fața crimei; locul sancțiunilor privative de libertate începe să fie luat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Textul pe care-l vom analiza este proiectul legii privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. * * * După 1990, modul dominant în care s-a configurat reacția socială în raport cu infractorul a fost pedepsirea prin privarea de libertate. Schimbarea vechiului regim politic a determinat, prin consecințele sale, inaplicabilitatea majorității dispozițiilor vechii legi de executare a pedepselor. Lipsa de adecvare la realitate a transformat legea și câmpul său de aplicare într-un spațiu al penalității excesive. În
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de exprimare, încetează să fie privită ca periculoasă pentru stat. În planul penalității, mișcarea pare să se desfășoare în sens contrar: limitele pedepselor privative de libertate cresc, legislația penală este îmbogățită permanent cu noi tipuri de infracțiuni, reacția dominantă devine privarea de libertate. Cu excepția funcției de a „adăposti” între zidurile sale un număr din ce în ce mai mare de oameni, închisoarea devine locul unde nu se întâmplă nimic. Nimic, evident din perspectiva funcției de „recuperare” socială a deținuților. Vechiul mecanism creat de fostul regim
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
un set de principii care reflectă o nouă atitudine față de infractor și posibilitățile de recuperare socială a acestuia. Caracteristicile esențiale ale noului sistem sunt: reconsiderarea muncii, ca instrument de reformare, îndeosebi prin introducerea unor noi tipuri de sancțiuni penale, fără privarea de libertate (sancțiunea muncii în folosul comunității); sistemul progresiv de executare a pedepselor; reintegrarea în societate, ca scop al procesului de reeducare; controlul societății asupra sistemului. Unul dintre cele mai importante elemente ale noii perspective asupra relației societate, infractor este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
între regimul deschis și cel de maximă siguranță, perspectivele asupra deținutului sunt fundamental diferite. Pe acest continuum, regimul de maximă siguranță reprezintă „forma tip” a închisorii, în sensul prezenței dimensiunilor tradiționale ale acestei instituții; regimul deschis constituie „forma îmblânzită” a privării de libertate, anticamera lumii de dincolo de zidurile penitenciarului. Regimul de maximă siguranță este proiectat pentru o categorie specială de condamnați, care au primit cele mai grave pedepse prevăzute de Codul Penal (în varianta proiectului noului Cod Penal): detențiunea pe viață
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a programelor socioeducative care se derulează în penitenciar” nu se referă însă la neimplicarea sau participarea formală la aceste activități; prin urmare, acestea nu sunt considerate abateri, ci comportamente care atrag neacordarea de recompense. Sistemul de sancțiuni este alcătuit din privarea deținutului de exercitarea anumitor drepturi, pe termen limitat: suspendarea dreptului de a participa la activități culturale, artistice și sportive, de a presta o muncă, de a primi bunuri, de a cumpăra bunuri, cu excepția celor necesare pentru igiena individuală, de a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]