58,730 matches
-
care îl rezervase el, iar acum, faptul că i-o luase înainte îl înfurie de-a binelea. - Hei, e pentru mine? - Slavă Domnului, îi întinse floarea în timp ce se repezi pe scări spre intrare. În grabă, nici măcar nu-i aruncă o privire însoțitoarei până în momentul în care își preluară locurile. O, frate! Cu ce era îmbrăcată? O rochie lungă, vaporoasă, garnisită pe piept cu două șiruri de paiete care sclipeau orbitor în lumina candelabrelor și un set de bijuterii grele, de vampă
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422643850.html [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
deschizând pliantul cu programul. - Ei, ce vom asculta? - „Elixirul dragostei”! - Aaaa, bine de tot! Alexandru nu răspunse și se făcu că nu observă cum se lipi de șoldul lui brațul fetei. De la locul ei, Denisa zâmbea în continuare și, deși privirile ei urmăreau soliștii de la instrumentele de percuție, el era sigur că ea se amuza copios pe seama lui. Acum avea și explicația de ce nu încercase să iasă cu nici o fată până la Mara. Pur și simplu îl enervau fetele. TOATE fetele! Reuși
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422643850.html [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
cu o lipsă de grație ieșită din comun, iar Alexandru se simți invadat de o rușine mistuitoare. O împinse cu cotul, dar fata mormăi ceva și porni să sforăie mai cu sârg, alunecând cu totul pe partea lui. Aruncându-și privirea în diagonală, se abținu cu greu să nu-i tragă o palmă, văzând cum Denisa era pe cale să izbucnească în râs. Și POC! Talgerele se loviră asurzitor, iar Mara sări din scaun ca împinsă de un arc, scoțând un țipăt
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422643850.html [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
și rimă bogată statornicite de vremea marilor autori ori critici literari și, în același timp, fără să uite a evidenția puterea dragostei. Ea iubește și respectă, fără îndoială, versul clasic, adică versul care a făcut din poezie „înger palid cu priviri curate”, cum o numea Mihai Eminescu. Georgeta îl folosește cu plăcere și, mai ales, cu îndemânare, ambele demne de invidiat, înnobilându-l cu forța acelor metafore parcă înflorite prin rondurile din grădina de flori de acasă, în Săcuieu, pe care
O NOUĂ STEA ÎN UNIVERSUL LITERATURII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_o_noua_stea_in_universul_li_marian_malciu_1365360664.html [Corola-blog/BlogPost/345747_a_347076]
-
odrasla pe o funcție cu venituri speciale. - A dispărut, iarăși, tata!...nu mai este pe mașina cu care am venit! zice Licsandru, și vocea lui trece dincolo de presedintele de județ și de șoferul acestuia. Primul care se oprește și întoarce privirea este președintele, apoi șoferul, care aud vocea de megafon a lui Licsandru, apoi înteleg cine vorbește, dar nu înțeleg cum vine asta cu urcatul tatalui său pe mașină. Președintele și șoferul se uită unul la altul arcuindu-și buzele în
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1473990087.html [Corola-blog/BlogPost/373941_a_375270]
-
și o să plătiți! zice Victorița care se poziționează pentru prima dată contra celor doi frați. - Stați...mai ușor... nu mă simt bine, care este, zice președintele, adu-mi un scaun din mașină. Șoferul se îndreaptă către portbagajul mașinii, dar cu privirea încă îl studiază pe Licsandru. Parcarea este luminată confuz și nu multe mașini o acoperă la această oră din noapte, care poate fi a treia sau a patra după trecerea în această zi. - Băi copii, care este...voi sunteți nebuni
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1473990087.html [Corola-blog/BlogPost/373941_a_375270]
-
a patra după trecerea în această zi. - Băi copii, care este...voi sunteți nebuni!...am ajuns să nu mai respectăm nimic...îti dai seama, care este, zice președintele și se așază pe scaunul adus din mașină, după care continuă cu privirea către șofer: îți dai seama?...dacă află presa!...mâine ne apucăm de pian! -Multe rele a făcut acest om în viața lui de plătește și după ce a murit!zice Victorița. Oare sufletul lui suferă acum când vede prin ce-i
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1473990087.html [Corola-blog/BlogPost/373941_a_375270]
-
dar este contrar logicii. - Să trăiți! zice el și se oprește la doi-trei pași. Dintre toți, șoferul face un pas către el și zice: - Da, ce vrei? - Eu știu unde găsiți ceea ce ați avut pe mașină și nu mai este! Privirile încep să se încrucișeze, să treacă de la una la alta și să transmită în străfundul creierelor purtătorilor uimire. Peședintele este cel mai afectat pentru că se pare că starea lui de liniște este foarte departe și nu o poate păcăli ca să
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1473990087.html [Corola-blog/BlogPost/373941_a_375270]
-
este? - Da, șeful! Ce doi se dau jos, în parcare, și pornesc către o alță lume. Viată modernă asta înseamnă: să joci mereu într-o altă piesă și cu alți actori alături. Șoferul pornește mașina, dar nu-și poate lua privirea de pe fața președintelui. -Șeful, zice el, ai ceva ce nu aveai...pe partea dreaptă a feței totul este lăsat în jos: pleoapele, colțul buzelor, pielea ce acoperă maxilarul...Cele două părți ale feței, stânga și dreapta, nu mai sunt simetrice
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1473990087.html [Corola-blog/BlogPost/373941_a_375270]
-
apărut, pe lângă scriere (și încă ce scriere!), un sistem coerent de numărare, principii de geometrie, roata, școlile publice și o idee de geniu care armoniza toate aceste descoperiri, depășindu-le. Ideea despre posibilitatea optimă a locuirii lumii acesteia. Întors cu privirea spre cer, omul din Ur, Uruk, Umma și Lagaș a constatat că, la intervale regulate, aceleași corpuri cerești urmau, fără abatere, același curs circular. Mai mult, că această necontenită curgere a astrelor hotăra succesiunea anotimpurilor, a lunilor, a zilelor, care
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
suficient pentru cultivarea ordinii pe pământ. Oamenii au căutat atunci veriga necesară care face posibil orice tip de comunicare validă: intenția morală. Stelele transmit un mesaj care depășește stricta lor manifestare fizică. Rațiunea respectivei mecanici, deși scapă în prima fază privirii directe, aparține unor instanțe supraordonate, cu care oamenii comunică în virtutea înzestrării lor native cu simț moral. Spectacolul ordinii celeste devine astfel garanția pe care zeii o vădesc oamenilor că viața lor are un sens, ba chiar un sens înalt. Se
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
cercurilor concentrice, organizare care imită mișcarea circulară a cerului. Așa se explică de ce în centrul cetăților-state este amplasat sanctuarul divinității protectoare, celebrate la intervale regulate de un corp sacerdotal profesionist. Cetățenii sunt chemați, pe de o parte, să își îndrepte privirile spre centru, cu tot ce înseamnă asta, rituri, obiceiuri și norme sociale și, pe de altă parte, să își apere centrul iradiant, veghind pe zidurile cetății la eventuala intruziune a unor agenți de disoluție. Zidurile cetății poartă în ele însele
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
universitar. Ce facem în situația asta? Nu mai ieșim din casă, ne zăvorâm. Și dăm drumul la televizor. De unde auzim că un fost profesor de fizică, amator cândva de drumeții pe Valea Hârtibaciului, nu prea știe încotro să își îndrepte privirea pentru propășirea nației: spre nemți, spre americani, spre Piața Mare? Un domn „de regiune superior”, cu trenă preuniversitară, ce-i drept. Mai aflăm, tot de la TV, aiuriți, că o fostă învățătoare, azi senator, lucrează la o lege de pedepsire drastică
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
lovituri ce m-au răpus au rămas doar amintire... când durerea grea a vieții, în tăcere o ascult, mă topesc în bezna morții și strâng ochii și mai mult...” (anonim) Te trezești și nu știi de ce o faci...Îți plimbi privirea prin casă și totul ți se pare străin, din nou. Ferestrele sunt tot aceleași pe care le știi, soarele, tot pe acolo te inundă în fiecare dimineață, îți mângâie pleoapele, în jurul tău totul pare la fel ca ieri, ca alaltăieri
LA MARGINEA NEBUNIEI de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 by http://confluente.ro/paparuz_adrian_1458128743.html [Corola-blog/BlogPost/377672_a_379001]
-
-o! Pășește în fața juriului, cu ochii strălucind de lumina bucuriei care o încălzește la șansa pe care scumpii ei părinți i-au oferit-o. Un membru al juriului își butonează de zor telefonul mobil, fără a-i arunca măcar o privire, altul mâzgălește mesaje pentru colegul de scaun, în timp ce fondul muzical începe să curgă. Închide ochii și începe să cânte, așa cum știe ea, ca un înger, într-o chemare divină către armonie, bucurie și frumos. Brusc, muzica se întrerupe. Copilul deschide
VREAU SA FIU O STEA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416024467.html [Corola-blog/BlogPost/371688_a_373017]
-
franjuri de mătase. În ritmul indian mimează o baiaderă ce dansează. Șiraguri de mărgăritare are la gât, mâini și picioare. Mlădie, corpu-și unduiește, în lungi spirale se rotește. Ochii de jar îi ard în noapte, buzele - rodii, în arșiță coapte. Privirile li se-ntâlnesc întâmplător, pentru o clipă, cât să-nțeleagă ce-și doresc la vremea potrivită. Înfierbântat, neliniștit, un cavaler, în noapte, pășește sprinten către Ea și vorbele-i sunt șoapte. Dorința-i arde, dulce chin ce se va stinge
MADAME SANS-GÊNE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Madame_sans_gene.html [Corola-blog/BlogPost/371192_a_372521]
-
doare crud Tămâia serilor ce-au ars se face scrum Și vântul suflă versuri pe care nu vreau să le-aud Mărețul frig cuprinde tot cu mantia-i avidă Tăcerea ierbii vitrificată într-a lacului patină. Noiembrie...m-a săgetat privirea ta aspidă Mă lasă-ngândurat aceste zile și norii ce-au să vină. Mai zăbovesc cu mâna printre matele câmpii Sub brume strălucesc cristalele albite-n jar Și fumuri albe, reci, se mai ridică-n vii Noiembrie, apus de toamnă
NOIEMBRIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Noiembrie.html [Corola-blog/BlogPost/348702_a_350031]
-
zbor de gânduri. Lanțuri uriașe... sugrumă vraja existenței noastre, Păsări de foc ard cenușa mâinilor întinse, Presară nisipul toamnelor peste palmele noastre Ne umplu gurile cu pumni de cenușă Și nu mai putem striga... Întunericul pune stăpânire pe noi, Pe privirile, pe oasele noastre. Gesturile fantomelor, imperceptibil ne tulbură văzul, Ghearele giganților se împlântă în molozul noroaielor Ne târăsc ca pe niște leșuri în otrava neantului. Iată clipa ce ne`nalță prăbușirea Înaintea prăbușirii înălțării noastre... sursa foto: internet Referință Bibliografică
CLIPA de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1454050837.html [Corola-blog/BlogPost/343351_a_344680]
-
sfârșit Moș Crăciun, ne vom întâlni și vom sta de vorbă, așa cum se cuvine. Și apoi se transformară în umbre negre, se învârtiră câteva clipe în aer, după care se ridicară și se-ndepărtară în zare, până dipărură, urmăriți de privirile cotanelor. Pădurea Soarelui (4) Și se înălțară în înaltul cerului, fiind împinși în toate direcțile de viscolul aspru. Privindu-i, cotanelor li se părea că erau niște dâre de fum, care se făceau din ce în ce mai mici, până se făcură invizibile în
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417733318.html [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
de frunzele uscate. Așeza, în așa fel ghivecele cu flori potrivind soiul, culorile, mărimea. Avea o mulțime de flori și gândea satisfăcută că a făcut foarte bine, aducându-le încă de la plecarea ei după căsătorie, din vechea locuința. Îi atrase privirea un trandafir japonez a caror frunze și flori parcă, erau și mai frumoase decât acolo, în înghesuitul balcon de la bloc. — Frumosule! Îi spuse ea, să-ți păstrezi floarea această minunată, cât mai mult, tu, îmi amintești de locuință mea de
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1449084764.html [Corola-blog/BlogPost/383190_a_384519]
-
vedere, burtică ce-și tot marea volumul. Se îndrepta spre șezlong când piciorul ei încălțat doar cu papucul de casă simți o frunză ce se zdrobea. Să curat puțin frunzele astea, isi spuse! Se uită la picior și rămase cu privirea acolo nemișcata, terasă era acoperită cu petale de trandafir de culoare roșie și albă. I se făcu frig, apoi tremurând se duse la șezlong, se așeza și mintea ei nu înțelegea ce se întâmplă. Apoi își aminti, acum își amintea
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1449084764.html [Corola-blog/BlogPost/383190_a_384519]
-
întoarcă, dar nu poate din prima. Reuși a doua oară. Tată-său scoase un geamăt și-l prinse de mână. Rosti cu greu numele pe care-l murmurase mai devreme, bănuitor, băiatul: - Zaaanet!...M-au împușcat ai lui ... Și sub privirile nedumirite ale lui Ion, se zbătu o dată, de două ori, apoi împietri cu ochii ațintiți asupra fiului ... Băiatul înghiți în sec de câteva ori. Încerca să-și înghită nodul care-l oprea să respire. Ieși afară și dădu drumul unui
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
mușcat de-un sărut (...)/ O durere numai a mea se-nfruptă din mine/ Umilită de seve (...)/ Eu încăpățânat -melancolică/ Mă împresor și cu tandri de / vânt...” Celălalt ciclu Tema principală, menține poezia autoarei într-un echilibru mai stabil, sub o privire mai comprehensivă, mai împăcată cu seismele interioare, cu situația unui eu care își trăiește cu dramatism prezența în lume și multiplele-i metamorfoze. Dacă la un moment dat poeta adoptă un ton degajat, ironic, scriind: “Eu locuiesc în centrul unui
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
dintr-un material transparent ca și scaunele, dădeau strania senzație de imponderabilitate, susținute de o podea translucidă, iluminată argintat. Impresia era întărită de străveziul farfurioarelor, a ceșcuțelor și a vazelor cu flori. Aplecându-se spre mine, cavalerul nostru, căutând cu privirea în jur, amendă faptul: -Ce zici de transparența asta postdecembristă? Și-ncepu să râdă sfielnic, de astă dată încântat să se dea inocent. Nu te poți concentra la cana de ceai, văzându-ți pantofii scâlciați ori prăfuiți sau picioarele doamnei
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1468129488.html [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
Ca o victorie asupra negurilor, inventăm/ reinventăm jocuri cu blajinii noștri. Reușim uneori să-i păstrăm cu gândul și mai ales cu acea privire interioară de care uităm adesea, la pieptul nostru, cu întreaga lor lumină și căldură pe care sigur o păstrează în pumnul uriaș de iubire care este inima existenței. Cu viața în pumni îi privesc și îi întreb ce să fac
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]