932 matches
-
realizate O4 - să aplice corect procedee de lucru necesare realizării unei compoziții O5- să combine în mod creator materialele alese pentru realizarea unei compoziții originale O6 - să aprecieze calitatea produselor finite realizate Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, observația, problematizarea, munca independența Materiale și ustensile: frunze și flori presate, hârtie colorată, soluție de lipit Material didactic:lucrarea model, casetă audio -“Anotimpurile” , de A. Vivaldi BIBLIOGRAFIE: Diaconu ,M. “ Îndrumător pentru lecțiile de abilități practice, clasele I-IV” , editura Petrion, București ,2000
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
originalitate, capcitate de elaborare, fluenta gândirii, inventivitate, gândire divergență etc. Etapele învățării creative sunt: • punerea problemei sau crearea unei situații problematice; • imaginarea modlui de rezolvare, analiza problemei, găsirea soluției de rezolvare; • verificarea. Învățarea creativă se realizează folosind învățarea euristica prin problematizare, dialog, conversație euristica,descoperire, modelare, etc. Modalități de stimulare a conduitei creative la elevi presupun și eliminarea unor obstacole care împiedicată adesea creativitatea: conformismul (oamenilor obișnuiți nu le place ceea ce iese din comun; ei nu au încredere în fantezii); algoritmii
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
transmis (oral, scris, desenat, cântat); • forma de comunicare (verbală, paraverbală, nonverbală); • alegerea stilului de predare în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor; • utilizarea metodelor activ-participative și de stimulare a gândirii critice (metoda cubului, metoda pălăriilor gânditoare, metoda cadranelor, ciorchinele, problematizarea, convorbirea euristică, jocul de rol, dramatizarea etc.) în vederea clarificării conținutului conceptual și angajării elevilor în învățare; • evaluarea modului de înțelegere a conținutului predat. 6) Contextul cuprinde: • microcontextul, care este alcătuit din: a) contextul lingvistic (intra și intertextual); b) contextul referențial
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cercetării s-a desfășurat pe o perioadă de trei luni, în care am apreciat participarea constantă a liceenilor la întâlnirile noastre și interesul acestora pentru comunicarea gestuală. Prin activitățile proiectate și metodele utilizate (observația, convorbirea, demonstrația, exercițiul, jocul de rol, problematizarea) am urmărit inițierea elevilor în managementul comunicării didactice, dezinhibarea în relaționarea interpersonală și de grup, favorizarea cunoașterii de sine și a profesorilor, activarea aptitudinilor proprii de comunicare gestuală, pregătirea teoretică și practică a rolului de observatori. Temele abordate pe parcursul formării
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pe parcursul interacțiunii, alternează inițiativa cooperarii profesorului cu cea a elevului (Truța, Mardar, 2005). Pe lângă faptul că profesorul organizează și coordonează cooperarea dintre elevi, înseși raporturile lui cu elevii pot dobândi un caracter mai pronunțat cooperativ. Astfel, metodele de predare-învățare precum: problematizarea, dialogul, metoda proiectelor de grup etc. implică dialogul viu, autentic și permanent, cooperarea profesor-elev pe parcursul întregii lecții. În ceea ce privește cooperarea dintre elevi, s-au constatat aspecte pozitive în planul interacțiunii, al comunicării, precum și în privința coeziunii grupului. "Elevii din grupurile de învățare
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
urmare, trebuia aflat ce ne face să considerăm că ceva este adevărat sau fals și care este, deci, criteriul adevărului. Răspunsul la asemenea chestiuni a variat nu numai din perspectiva acestui criteriu, dar s-a ajuns uneori chiar pînă la problematizarea posibilității aflării adevărului. Pe de altă parte, mulți filozofi, culminînd cu Im. K a n t142, au urmărit întemeierea rațională a adevărului (care făcea posibilă metafizica, matematica și teoriile științifice) pe mecanismul logic de structurare a cunoașterii, pe validitatea regulilor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
managementul nu este o funcție firească, logică, lipsită de probleme, ci că, dimpotrivă, se exercită cu un anumit cost pentru firmă. Maximizarea profitului ia În calcul și costul managementului ca input organizațional. Totuși, organizarea internă a firmelor, structura acestora și problematizarea comportamentului lor sunt În continuare ignorate. Aceste teorii consideră interesele divergente ale unei singure categorii de actori, managerii; aceste interese divergente sunt cuantificabile În ceea ce se cheamă „costurile agentului”; ele se adaugă costurilor de producție, firma este În continuare considerată
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
europeană. Și în acest caz, o cântărire sumară a literaturii ar scoate în evidență extraordinara încărcătură normativă asociată proiectului Uniunii Europene. Mult mai importantă însă (din punct de vedere teoretic) a fost tendința unor cercetători de a porni cu începutul problematizarea calității de actor pentru a integra experiența practică a Uniunii Europene și a putea răspunde la întrebări relevante: dacă, în ce condiții sau în ce arii tematice ar putea UE să fie tratată drept un actor autonom pe scena internațională
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
din text expresii care redau anumite momente ale acțiunii; să sublinieze În text cuvinte indicate oral; să răspundă corect la Întrebările din manual; să răspundă oral la Întrebări privind aspecte generale legate de text. Metode și procedee: conversația, lectura explicativă, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demostrația, instructajul, exercițiul, lucrul În echipă. Material didactic: fișe de lucru, portretul scriitorului, volume ale lui Mihail Sadoveanu, dicționar, material audio cu vocea scriitorului, fragmente video din film, ilustrații, imagini. Material bibliografic: manualul de limba română
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
atribui proprietăți fixe unei culturi) au stimulat o nouă formă de funcționalism, care interpretează comportamentele sociale în funcție de contexte, în termeni de alegere, strategie, negociere. Un curent puternic, stimulativ, dar care, fără îndoială, trebuie pus în relație cu dificultatea "terenului" și problematizarea sa, întoarce oglinda antropologiei asupra ei însăși. Schema teoretică împrumută de la structuralismul cauzal, de la funcționalism și de la marxism, arătând cum privirea cercetătorului este determinată de condițiile de producere a disciplinei. Categoriile de gândire ale antropologului, valorile sale, regulile cărora li
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
sfera (1982), Călărețul de fum (1984), Roata lumii (1988). În aceste „imagini” având ca protagoniști personaje atestate istoric (Petru Rareș, Miron Costin, Horea, Constantin Brâncoveanu), deși recurge la o riguroasă documentare, scriitorul nu urmărește atât reconstituirea în sensul consacrat, cât problematizarea. Mai degrabă ipoteze epice, romanele în chestiune vizează teme generice: sensul creației și al existenței, relația individ-putere ș.a. Autorul caută un decupaj de scene simbolice, evită ordonarea riguros cronologică a tramei epice, alternând perspectivele narative. Pentru modul său de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
din întoarcerea lui împotriva multor pretenții iresponsabile emise în numele lui. Principala argumentare critică poate fi rezumată astfel: realismul nu-și ia propriile concepte centrale suficient de în serios. Criticii lui susțin că realismul este o practică sceptică care evită totuși problematizarea teoriei inerente a statului. Apoi, el este o practică ce inspiră o comunitate internațională. În al treilea rînd, politica internațională nu este o politică a puterii pentru că seamănă cu preceptele realiste, ci pentru că acea comunitate internațională care împărtășește o viziune
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pasiv al elevilor și centrarea actului didactic pe profesor, mai ales a celor de tip expozitiv. Au fost propuse câteva procedee de modernizare a expunerii, printre care amintim: folosirea explicației, ancorarea în realitatea timpului, valorificarea cercetării personale a cadrului didactic, problematizarea, anunțarea în prealabil a planului și a obiectivelor urmărite, întrebări retorice, folosirea unor elemente ale artei dramatice, expunerea de tip dezbatere, prezentarea cu ajutorul calculatorului și folosirea foliilor, formularea unor judecăți de valoare, etc. 2. Folosirea strategiilor de tip activ participativ
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana Avădăni () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_897]
-
ostensivă a realității semnificate (a referentului) este exclusă, fapt care favorizează interpretarea variată a semnificației. Imposibilitatea raportării la referent este compensată însă de consecvența și coerența logică a limbajului filosofic. Specificul limbajului filosofic este conferit totodată de problematica abordată: interogarea, problematizarea sensurilor privind lumea și omul devin nucleul dur al acesteia. Caracterul speculativ al unui astfel de demers conferă limbajului filosofic unele dintre cele mai mari libertăți de care se bucură manifestările discursive. Fără a urmări o componentă pragmatică efectivă, limbajul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în vedere însuși dezideratul postmodern al renunțării la totalitate și al valorificării fragmentarității, localului, pluralității și discontinuității, fenomenul postmodern nu se poate autoproclama ca fiind universal, ci, dimpotrivă, reacția pe care dorește să o instituie este aceea de critică și problematizare, de descoperire și ridiculizare a presupozițiilor. Problematica postmodernistă reprezintă o adevărată provocare și pentru istorici, care sunt confruntați cu necesitatea revizuirii răspunsului la întrebarea: "ce este sau ce se mai înțelege prin istorie?" (de altfel, una dintre diferențele clasice dintre
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acest concept mai mult ca pe o practică discursivă sau ca un eveniment, în contextul unei mișcări ample de respingere a paradigmei continuității, manifestată atât în literatură, cât și în artă sau filosofie. Introducerea discontinuității în aceste domenii duce la problematizarea unui ansamblu de teme, precum subiectul fondator, autorul, opera, ideea de origine etc. Tocmai în interiorul acestui proiect radical poate fi surprins câmpul semantic al scriiturii, precum și funcțiile pe care i le acordă Foucault. Sesizând proliferarea la nesfârșit a limbajului, precum și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trăsături care, alături de ironie, alcătuiesc o "schemă" a discursivității actuale ce vrea să ofere cât mai fidel imaginea procesului și a mișcării ca elemente-cheie ale fenomenului postmodern însuși. Linda Hutcheon accentuează, pe de o parte, importanța discursului ca vector de problematizare a istoriei, individului, relațiilor dintre texte, iar, pe de altă parte, faptul că răspunsurile la aceste interogații nu vor fi decât provizorii, limitate contextual și contaminate de către un subtext ideologic. Ridiculizând convențiile discursului pentru ca apoi să se folosească de ele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
secolului al VIII-lea"405. Devine evident astfel cum o dată cu distanțarea de teoria marxistă se produce și distanțarea de modernitate, concepută ca epocă a producției, a raționalizării și a capitalismului industrial. Această ruptură de modelul marxist de scriitură și de problematizare a fost diferit percepută de către criticii care s-au ocupat de opera lui Baudrillard. Astfel, dacă o mare parte observă în Le Miroir de la production, de pildă, o expunere în forță a punctelor slabe ale teoriei marxiste, alții citesc în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
doar reevaluarea radicală a modalităților de filosofare din modernismul european. Preluând ideea de poetică a postmodernismului de la Linda Hutcheon, discursivitatea postmodernă își întregește prezentarea prin adăugarea unor proceduri noi (citare, parodie, relexicalizare etc.). Discursul este acum considerat un vector de problematizare, în urma căruia situările nu pot fi decât provizorii, limitate contextual, dar deschise intertextului și subtextului. Ideea esențială a lucrării, care este legată de investigarea răspunsului la întrebarea: putem vorbi despre un nou tip de discurs, discursul postmodern, și de o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
stimulente. Desf\[urârea jocului: Elevii vor fi dirijați să selecteze jetoane/minitablouri care reprezintă acțiuni ce se efectuează în diferite momente ale zilei. Copiii aleg acele aspecte care corespund momentelor date și le așează în succesiunea corespunzătoare. Ca element de problematizare putem cere elevilor să precizeze acele acțiuni care se pot face în toate momentele zilei (spălatul mâinilor, servirea mesei). Se formulează propoziții cu cele trei noțiuni, dimineața, prânz, seara, care pot fi și scrise. Se confecționează o planșa gen „Orarul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
O9: să deseneze/coloreze obiecte ce conțin sunetul „a” Domeniul afectiv: participarea activă cu interes la lecție/activitate; exersarea capacității de concentrare a atenției Strategia didactica: Metode și procedee metodă fonetica analitico-sintetică, exercițiul fonetic, exercițiul grafic, jocul didactic, elemente de problematizare, jocul de rol, povestirea, jocul ritmic. Material didactic: jetoane/imagini, jucării, flipchart, fișe de lucru structurate pe nivel, material lingvistic selectat (strofe din poezii, ghicitori, cântecel), marionete. Bibliografie: 1. Cucoș C. (coordonator), 1998 „Psihologie pentru examenele de definitivare și grade
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
fac aprecieri și concluzii, se nominalizează elevii care s-au remarcat, se acordă calificative, stimulente. Eventual, tema pentru acasă. Flipchart, marker, creioane colorate, tabla Metodă fonetica analiticosintetică Exercițiul fonetic Conversația Exercițiul vocal (intonarea unui cântec) Jocul didactic Conversația Elemente de problematizare Fișe de lucru pe grupe de nivel Exercițiul grafic Aprecierea răspunsurilor Observarea comportamentului Capacitatea de a reda sinteză fonetica în plan verbal și grafic Observarea comportamentului Calificative, stimulente Aprecieri verbale 64 ANEXĂ 2 PROIECT DIDACTIC Dată: Clasa: I Aria curriculara
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
explice care este semnificația titlului poeziei. 5. Să memorize câteva versuri/o strofa din poezie, recitând expresiv. Obiective afective: Educarea simțului patriotic: dragostea de țară, respectul pentru limba română și pentru strămoși. Strategia didactica: Metode și procedee: Conversația, explicația, demonstrația, problematizarea, exercițiul lexical Material didactic: Fișe colective și individuale Durată: 50 minute Bibliografie: ¾ CUCOȘ, C. (coord.), 1998 Psihopedagogie pentru examenele de definitivat și grade didactice, Ed. Polirom, Iași; ¾ BOTEZATU, V., RAUS, G., 2004 Ghid metodic. Aspecte privind procesul educațional terapeutic pentru
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sarcinile de lucru din fișele de lucru. Domeniul afectiv: participarea cu interes la lecție; stimularea interesului și a curiozității pentru rezolvarea unor exerciții lexico gramaticale. Strategia didactica: Metode și procedee: explicația, întrecerea (concursul), conversația, exercițiul, lucrul în echipă, elemente de problematizare, demonstrația; Material didactic: fișe de muncă pentru echipe, tabla, cretă, plânse demonstrative, markere; Bibliografie: *** Curriculum Național, București,1998; Ungureanu, A., 1998 „Metodica predării limbii române la clasele I-IV”; *** „Psihopedagogie pentru examenele de definitivat și grade didactice”, Ed.Polirom, 1998
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
surprindă pe cititor, invazia voită a cotidianului în discursul poetic, o tehnică aproape aleatorie de desfășurare a motivelor. Pornind de la teme simboliste ca pretext polemic, libertatea și autonomia, în numele cărora sunt invocate practicile distructive, sunt turnate însă în formele dialogului, problematizării și polemicii, unele chiar constructive. Noutatea și efectul de surpriză, atât de elogiate de poeții dadaiști, sunt întreținute tocmai de contradicțiile interne ale unei astfel de poezii. Dar lovitura de grație este dată în primul rând limbajului, afectând în general
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]