1,301 matches
-
176; 184; 191; 192; 199; 206; 210; 213; 215; 249; 265; 293; 299; 320; 325; 334; 336 Principatele Române, vezi Principatele Dunărene, 45; 189 Principatele Unite, vezi România, 260 Priština, 30 Prizren, 6; 30; 92; 322; 323; 324 Probus, 20 Proclamația de la Islaz, 245 Proiectul Grecesc, 81 Prusia, 74; 76; 123; 125; 127; 152; 153; 154; 178; 179; 205; 251; 254; 257; 258; 259; 263; 268; 269; 277; 278; 293; 294; 297; 312 Prut, bătălia de la (1711), 72; 88; 110; 118
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aș îndrăzni să-l numesc genial.“ („Gânduri la sărbătoarea întregului popor“, Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 445) „Dai seamă pentru-a țării primeniri Pentru oțel și holdele câmpiei În fața dârzei noastre moșteniri El, Ceaușescu, fiul României.“ („Proclamația inimii“, Convorbiri literare, ianuarie 1978) „Anii veneau ca valul după val Treceam din cincinal în cincinal Cu el în frunte spre înaltul țel Mândru că ești contemporan cu el. Prin glasul său, pe globul pământesc Vorbea pământul nostru românesc!“ („Baladă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o sită folosită care să nu aibă măcar o găurică astupată. Vorbesc ca un frustrat, dar spun adevărul. Și pe urmă, în anii nebuni, nebuni, când se atinsese paroxismul și măseaua trebuia scoasă, în anii apelurilor, pentru articolul 8 din Proclamația de la Timișoara, pentru legea lustrației, pentru victimele din Piața Universității, pentru, pentru... liste, mereu aceiași oameni: eliberatorii, martirizații, eroii - vorba lui Dinescu: Numai morții sunt eroi!“; gândeai ca ei, fuseseși cu ei dintotdeauna, dar listele erau, abia acum încep să
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
scăpările, îndrăznelile nereușite; Imnul către Apolon spune: "Muzele în cor, răspunzându-și cu frumoasele lor voci, cântă darurile eterne ale zeilor și mizeriile nesfârșite ale oamenilor..." Ierte-ne cetitorul, noi suntem oamenii și epigoni." Recunosc că, pentru cititorul de azi, proclamația aceasta are un aer vetust, o notă banal romantică, poate chiar o falsă grandilocvență... Dar tocmai pentru a aceasta am scos-o la lumină ca pe un document al trecutului, ca pe o probă despre lucruri, despre un spirit, despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
al II-lea a exprimat încrederea că era începutul pentru o nouă eră..., o eră de îndreptare, o eră în care erorile din trecut trebuie corectate cu cea mai adâncă chibzuială. În dimineața zilei de 11 februarie a fost difuzată Proclamația către țară, în care regele Carol al II-lea afirma hotărârea de a salva țara, cu promisiunea că va păși fără șovăire la o cât mai grabnică îndreptara a stărilor de lucruri din țară și totdată, că va depoliticiza viața
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pășit pe noua cale „cu toată energia și convingerea, mânat de dragostea fără margini pentru țara pe care am fost chemat s-o cârmuiesc și să o apăr. Manifestul guvernului către țară, difuzat în 11 februarie 1938, detalia afirmațiile din Proclamația regelui. Un obiectiv fundamental îl reprezenta curmarea luptelor de dezbinare și a tuturor acțiunilor de ură și de ațâțare între frați, asigurarea celei mai desăvârșite ordini, toți românii fiind îndemnați să răspundă la chemarea marelui rege, să se strângă în jurul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
națională sub președinția ÎPSS Patriarhului Miron Cristea. Componența noului guvern este transmisă și în prefectura județului Dorohoi. În discursul rostit în noaptea de 10/11 februarie 1938, cu prilejul depunerii jurământului de către noul guvern. La ordinul prefectului județului Dorohoi, textul Proclamației a fost făcut cunoscut populației din Dorohoi prin afișe lipite în numeroase locuri publice. Textul Proclamației a făcut impresie locuitorilor din oraș care, potrivit rapoartelor agenților de poliție, își așteptau rândul să poată citi proclamația. Textul Proclamației era următorul: „Români
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Dorohoi. În discursul rostit în noaptea de 10/11 februarie 1938, cu prilejul depunerii jurământului de către noul guvern. La ordinul prefectului județului Dorohoi, textul Proclamației a fost făcut cunoscut populației din Dorohoi prin afișe lipite în numeroase locuri publice. Textul Proclamației a făcut impresie locuitorilor din oraș care, potrivit rapoartelor agenților de poliție, își așteptau rândul să poată citi proclamația. Textul Proclamației era următorul: „Români, timp de 8 ani mi-am închinat toate gândurile și sforțările mele să cârmuiesc țara rezemându
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ordinul prefectului județului Dorohoi, textul Proclamației a fost făcut cunoscut populației din Dorohoi prin afișe lipite în numeroase locuri publice. Textul Proclamației a făcut impresie locuitorilor din oraș care, potrivit rapoartelor agenților de poliție, își așteptau rândul să poată citi proclamația. Textul Proclamației era următorul: „Români, timp de 8 ani mi-am închinat toate gândurile și sforțările mele să cârmuiesc țara rezemându-mă pe organizațiile politice constituite. Din cauza cerinței de a obține un număr mare de voturi, propaganda făcută la alegeri
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
județului Dorohoi, textul Proclamației a fost făcut cunoscut populației din Dorohoi prin afișe lipite în numeroase locuri publice. Textul Proclamației a făcut impresie locuitorilor din oraș care, potrivit rapoartelor agenților de poliție, își așteptau rândul să poată citi proclamația. Textul Proclamației era următorul: „Români, timp de 8 ani mi-am închinat toate gândurile și sforțările mele să cârmuiesc țara rezemându-mă pe organizațiile politice constituite. Din cauza cerinței de a obține un număr mare de voturi, propaganda făcută la alegeri au adus
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a statului va alcătui schimbările constituționale care să corespundă nevoilor noi ale țării și năzuințelor de azi a unei Românii ce trebuie să se întărească. La 11 februarie 1938, a fost difuzat Manifestul guvernului către țară, care detalia afirmațiile din Proclamația regelui dar mesajul era de a îndemna pe toți românii să răspundă la chemarea marelui rege. Prefectul județului Dorohoi a făcut cunoscut populației Programul guvernului Miron Cristea. „Peste granițele de partid, peste frământările și agitațiile inerente vieții politice uneori exagerate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
programul. Vestea condamnării lui Codreanu a stârnit bucurie printre evrei. Noua Constituție a fost promulgată la 27 februarie 1938 și publicată în M.O. nr.48 din 27 februarie 1938. Prefectul județului Dorohoi, col.Em.Procopiescu, aduce la cunoștința publică Proclamația către țară a M.S.Regelui Carol al II lea: un singur gând. iubirea nesfârșită pentru poporul meu, o singură dorință: binele României, mă călăuzesc fără șovăială pe calea ce am făgăduit-o țării mele. Salvarea patriei este pentru mine singura
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
către bugetul apărării. Tot cu această ocazie a fost instituit ordinul național „Steaua României” cu 5 clase, care trebuia să fie acordat tururor cetățenilor care se distingeu pe timp de pace sau război. Dacă puterile europene au primit cu rezervă Proclamația de Independență (Franța) sau chiar ostilitate (Imperiul Otoman și Regatul Unit al Marii Britanii), opinia publică internațională a fost favorabilă luptei poporului român. Se știe că, inițial, rușii nici n-au vrut să audă de o participare militară românească la război
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
îmi plăceau gândirea sa rafinată, profundă, replica scânteietoare, cultura vastă, dar ca diplomat n-am putut fi de acord cu ambasadorul Paleologu care striga "Trăiască Regele" pe treptele ambasadei de la Paris! Una că nu Regele îl numise ambasador, alta că proclamația sa avea loc în orașul în care regele și regina fuseseră "scurtați de capete" cu două secole în urmă!) Ce m-a întrebat domnul senator Paleologu? Dacă am colaborat cu Securitatea. Îmi venea "interior" să zâmbesc. I-am răspuns: "Domnule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu un folclor deosebit. Din Soveja, Alecu Russo a cules perla între perle a poeziei populare românești, Miorița, pe care a dat-o prietenului Alecsandri spre înmănunchere, alături de alte juvaieruri folclorice, și spre publicare. Deși nu se află printre semnatarii proclamației întocmite după întrunirea de la Hotelul Petersburg din Iași și lansată la 28 martie 1848, Alecu Russo a participat la mișcarea revoluționară din Moldova. După evenimentele din 1848, Alecu Russo pleacă la Viena, călătorește prin Transilvania, asistă la adunarea populară de pe
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
lui A.B. Goldenveizer, care de multe ori Îi cântă piese de Chopin: „Poate pentru c) nu m) simt prea bine, dar am momente când tot ce se Întâmpl) În lume m) aduce la disperare: noua form) de jur)mânt, proclamația revolt)toare privind Înrolarea studenților, afacerea Dreyfus, situația din Șerbia, ororile bolilor și morților celor care lucreaz) În minele de mercur ale companiei Auerbach... Nu Înțeleg cum poate omenirea s) tr)iasc) așa În continuare, În mijlocul atâtor groz)vii”. Greșim
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
atrăgătoare demnitate cenușie proprie, Într-un extraordinar contrast (de parcă ar aparține unei rubedenii mai bătrâne și mai sărace) cu vorbirea lui de zi cu zi, colorată, stranie, deseori poetică și uneori vulgară. Ceea ce s-a păstrat din ciornele unora dintre proclamațiile lui (care Începeau cu „Grajdane!“, adică „Citoyens!“) și ale editorialelor lui este așternut pe hârtie cu un scris Înclinat ca În caietele de școală, frumos conturat, incredibil de regulat, aproape fără corecturi, o funcție auxiliară Îndeplinită cu conștiinciozitate, de o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Tg. Mureș. La 20 aprilie Piața Universității din București a fost invadată de grupuri protestatare care au organizat un lung și dezolant picnic mai puțin politic și mai mult ca o anomalie sociologică. Tineri care afirmau că se inspiră din Proclamația de la Timișoara contestau Guvernul, politica țării, instituțiile de Stat, forțele armate și de ordine, moralitatea slujitorilor cultelor și chiar revoluția din decembrie. Manifestanții invocau oprobiul față de neo și criptocomunism dar fără coerența unui program cu suport doctrinar. Alegerile din 20
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Germania și întoarcerea armelor împotriva hitleriștilor. În cursul zilei de 23 august 1944 la Palat, mare agitație în vederea înlăturării mareșalului Antonescu. Sub pretextul întrunirii în ședință de urgență, mareșalul este arestat și destituit din fruntea țării, iar regele dă o proclamație pentru popor, prin radio, la ora 22: „ ROMÂNI, În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înțelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale pentru salvarea țării de la o catastrofă totală: ieșirea noastră
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Germania și întoarcerea armelor împotriva hitleriștilor. În cursul zilei de 23 august 1944 la Palat, mare agitație în vederea înlăturării mareșalului Antonescu. Sub pretextul întrunirii în ședință de urgență, mareșalul este arestat și destituit din fruntea țării, iar regele dă o proclamație pentru popor, prin radio, la ora 22: „ ROMÂNI, În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înțelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale pentru salvarea țării de la o catastrofă totală: ieșirea noastră
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
burdușite de bogățiile transportate dinspre Lumea Nouă spre Europa fuseseră sistematic jefuite de pirați rebeli și de corsari cu acreditări în buzunar. Campania de curățare a mărilor de pericolele pirateriei a generat, pe de o parte, predici, articole, pamflete și proclamații, care au creat o imagine favorabilă blamării și exterminării, iar pe de alta, a deschis drumul legendelor și poveștilor despre pirați. Până după 1726, când doar o mână de jefuitori cvasi-notorii mai terorizau rutele maritime, soarta piraților a depins, în
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pentru ultima oară: „Prigoana a reînceput”. Către amiază, găsindu-l la Minister pe Pătrașcu, am aflat că, în urma intervenției generalului Hansen și (se pare) al Legației Germaniei, se ajunsese la o înțelegere și se aștepta citirea la radio a unei proclamații a generalului Anto [255]nescu și a unui ordin al lui Horia Sima către legionari, pentru încetarea oricărei rezistențe și pentru părăsirea tuturor clădirilor publice în care se baricadaseră, deoarece conflictul s-a aplanat. Pornind spre casă, m-am întâlnit
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
a omului și atunci ar progresa ca o bancă, ca o casă de comerț, care azi înflorește și mâine se ofilește...». Un discurs logic și stringent asemenea unui silogism. Aceste pagini, don Calabria nu le-a scris ca pe o proclamație frumoasă, rodul unei meditații fervente ori a unei infatuări de tentă mistică. Nu le-a compus la măsuță, cu riscul de a le vedea dispărând la contactul cu realitatea, asemenea unui vis de noapte, la primele mijiri ale zorilor. Mai
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
unui om căruia i se promite că i se va salva viața"). Orice ar fi, dacă adăugăm la bilanțul pasiv de la Fiume șubrezirea Italiei pe propriul ei sol de către expediția aventuroasă a lui d'Annunzio: chemare la nesupunere din partea soldaților, proclamațiile făcute de unii ofițeri-generali, că se considerau eliberați de jurămîntul față de rege și că "trec" la rezistența de la Fiume, crearea de formații militare autonome de legionari cu denumiri sălbatice, formulă pe care avea să o exploateze fascismul, uciderea mai multor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sunt "vagabonzi", "ștrengari", "mitocani". La 1848 Lăcusteanu era de părere că rebeliștii trebuiau puși "sub judecată la minut", iar lui Eliade, la vestita arestare a guvernului, îi spusese furios: "- O să te tai, câine, să te învăț să mai dai asemenea proclamații!" Lăcusteanu e savuros prin prudhommismul lui și prin automatismul frazei sale care a și stârnit entuziasmul anticalofililor. Memorialistul e satisfăcut că maică-sa a fost înmormîntată cu "o pompă demnă" de rangul ei, iar sabia răposatului său fiu o depune
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]