1,324 matches
-
nu Îndrăzni să vorbească, la presiunile celor mai mulți dintre ei. Atacul asupra clanului Asakura ar fi presupus o campanie În provinciile de la miazănoapte. Era o acțiune majoră, dar planul fu aprobat În foarte scurt timp. În aceeași zi, se emise o proclamație anunțând recrutarea unei armate și, prin ziua a douăzecea din lună, armata era deja adunată la Sakamoto. Pe lângă trupele din Owari și Mino, se mai adăugau Încă opt mii de războinici din Mikawa, sub comanda lui Tokugawa Ieyasu. O forță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Sunt de părere că Seniorul Nobutaka are vârsta potrivită, precum și ascendența și calitățile naturale firești pentru a fi urmașul stăpânului nostru. Omul ales de mine este Seniorul Nobutaka. Era o declarație foarte bine formulată, care semăna mai curând cu o proclamație. Katsuie Își spuse că era deja stăpân pe situație. Cineva, Însă, izbucni: — Nu, nu e just. Era Hideyoshi. — În ceea ce privește descendența, continuă el, succesiunea corectă se transmite de la fiul cel mare al lui Nobunaga, Seniorul Nobutada, fiului acestuia, Seniorul Samboshi. Provincia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
celorlalți seniori, ieșind În hol, aproape ca și cum ar fi azvârlit o minge În mijlocul lor. Dincolo de toate astea se ascunde Katsuie. Deci, trebuie să cucerim provincia Ise Înainte ca soldații lui Katsuie să se poată pune În mișcare. Hideyoshi emise o proclamație din Azuchi. Aceasta fu pusă În largă circulație prin toate domeniile lui, precum și pe la generalii din provinciile care l-ar fi putut sprijini, chemându-i pe toți războinicii drepți să se adune la Azuchi. Ce jale, pentru autorul strategiei oarbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Aceasta fu pusă În largă circulație prin toate domeniile lui, precum și pe la generalii din provinciile care l-ar fi putut sprijini, chemându-i pe toți războinicii drepți să se adune la Azuchi. Ce jale, pentru autorul strategiei oarbe care determinase proclamația. În Kitanosho, căsătorit cu frumoasa Doamnă Oichi și Înconjurat de troiene, Shibata Katsuie aștepta zadarnic ca natura să-și urmeze cursul. Numai de-ar fi venit odată soarele primăverii, să topească zăpada. Dar nămeții care lui Îi păreau niște impenetrabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
decembrie 1994, respectiv Doi ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor, ianuarie 1995 - ianuarie 1997), autorii urmăresc evenimentele, punând accentul, desigur, pe evoluția Convenției. în anexă sunt prezentate documente importante, reunite pentru prima dată într-o lucrare: între altele, Proclamația de la Timișoara, Declarația de principii și Carta Alianței Civice, Platforma-program a Convenției Democratice din România, Contractul cu România, componența guvernelor dintre 1996 și 2000. De asemenea, se regăsesc listele persoanelor care au pus bazele Alianței Civice, care au semnat apelul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
revizuită de autor, cu o prefață de Gheorghe Buzatu, „Cuv`nt către cititor” de Constantin Dăncinescu, ediție `ngrijită de Radu-Dan Vlad, Editura Majadahonda, București, 1997, p. 158. La 24 august 1944, Horia Sima citea la postul de radio „Dunărea” o Proclamație, `n care actul de la 23 august 1944 era calificat drept o „trădare” din partea regelui (`n România - marele sacrificat al celui de-al doilea război mondial. Documente, vol. I, Marin Radu Mocanu, coord., Arhivele Statului din România, București, 1994, pp. 256-257
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din partea regelui (`n România - marele sacrificat al celui de-al doilea război mondial. Documente, vol. I, Marin Radu Mocanu, coord., Arhivele Statului din România, București, 1994, pp. 256-257.). La 25 august 1944 a fost difuzată la același post de radio Proclamația Gărzii de Fier către poporul românesc, Arhivele Naționale Istorice Centrale - `n continuare: ANIC -, fond „Ministerul de Interne - Diverse”, dos. 10/1944, ff. 55 (f.v.), 65 (f.v.); „Protocolul anchetei arestatului Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
S-au produs munți de literatură în scopul de a povesti sau inventa ceea ce s-a întâmplat, ceas cu ceas, în acea zi"24. Raportarea la Occident a fost făcută de către regele Mihai încă din ziua de 23 august 1944. Proclamația către țara făcea, în mod expres, trimitere la alăturarea de Națiunile Unite, și ea consfințea faptul că actul de la 23 august 1944 a fost un "gest politic de o enormă responsabilitate" care avea să restabilească prestigiul țării față de Marea Britanie, Franța
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
DIN 1821 În timp ce, la București se stingea În condiții puțin lămurite, ultimul domn fanariot, Alexandru Șuțu, Tudor Vladimirescu, pornea spre Gorj și Mehedinți hotărât să ridice poporul la lupt pentru recâștigarea drepturilor sale. La 23 ianuarie 1821 lansează la Padeș, Proclamația către Țară, prin care cerea: răpirea pământurilor boierești și mănăstirești și Împărțirea acestora țărănimii, desființarea privilegiilor boierești, dreptate și slobozanie, redobândirea drepturilor pierdute. Tudor atribuie taberei sale un rol militar dar și de Adunare a Poporului. După ce organizează În nordul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
propune (...), drept cheia bolții fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național (...). Unirea Moldovei cu Țara Românească.“ Prințipiile noastre pentru reformarea patriei (Brașov) Art. 6 Unirea Moldovei și a Valahiei Întruun singur stat neatârnat. Mai avansat este modelul politic din Proclamația de la Izlaz, care preconiza: regim republican, domn ales pe 5 ani, egalitatea În fața legii, desființarea privilegiilor, emanciparea clăcașilor și Împroprietărirea lor pe bază de despăgubire. Deși Înfrântă prin intervenția militară a imperiilor vecine, revoluția din 1848-1849 a reușit să stabilească
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Început dezbaterea chestiunii rurale. Adunarea, dominată de marii proprietari funciari, a dat vot de neîncredere guvernului Kogălniceanu. Cuza a preferat să mențină cabinetul și să dizolve forul legislativ. Lovitura de stat din 2 mai 1864 a fost Însoțită de o proclamație către armată și una către popor. La scurt timp, a propus spre aprobare prin plebiscit Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris și proiectul legii electorale. Marile puteri recunoșteau În iunie 1864 modificarea convenției și dreptul Principatelor de a schimba legile
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
națiune de sine stătătoare.... Suntem o națiune liberă și independentă”. După acest discurs, Camera a adoptat o misiune prin care declara „independența absolută a României”. La 10 mai 1877, moțiunea a fost prezentată domnitorului Carol I care a dat o Proclamație către țară. Proclamarea independenței a fost primită cu ostilitate la Londra și cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a-și preciza poziția după Încheierea războiului iar Rusia a acceptat-o ca pe un
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
toate speranțele asupra unui singur domn. Alesul vostru v-a dat o singură Românie. Vă iubiți patria, veți ști să o întăriți. Trăiască România! Dat la Iași pe 8 decembrie 1861. Alexandru Ioan". Adunarea moldoveană, care a primit cea dintâi proclamația, votă prin aclamații o adresă de mulțumire; se duse la palat pentru a o prezenta. "De acum, spuse suveranul, nu voi da înapoi din fața niciunei oboseli, niciun risc personal nu mă va putea împiedica să îndeplinesc voința acestei adunări-mamă al
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
putea fi răsturnat atâta vreme cât vor trăi cinci milioane de români." Adresa fu votată în unanimitate. Evenimentele nu pregetară să dezmintă aceste frumoase promisiuni. După explozia bucuriei publice, se acordă atenție firmanului Înaltei Porți, care intenționat nu fusese menționat nici de proclamație, nici de adrese. Miră faptul că durata unirii era subordonată vieții prințului. Însemna o concesie incompletă, făcută cu rea-voință. "Sultanul, se spunea, a făcut o țintă din domnul Alexandru Cuza; cei care nu primesc nici persoana lui, nici Unirea, pe
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sa cea mai simplă de către bunul-simț al publicului. În timp ce consulii din Iași participau la bucuria populară, agenții de la București păstrau o atitudine rece. Se știa că partidul perdant și-a păstrat în această zonă simpatii destul de puternice. Răspunsul agenților la proclamație fu glacial; acesta amintea firmanul, despre care nu vorbea nimeni, precum și clauzele sale restrictive. Aceasta avalanșă de zăpadă diplomatică, căzând pe neașteptate asupra manifestațiilor recente, produse o reacție penibilă. Totuși, un document foarte potrivit pentru a liniști spiritele fu din
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
capac acestei situații penibile. Pe 3 iulie, un detașament de voluntari polonezi, comandat de colonelul Milcowski, plecat de la Tulcea (Turcia) pe o navă purtând pavilionul englez, debarcă pe malul stâng al Dunării, între Reni și Ismail. Colonelul trimisese înainte o proclamație în egală măsură demnă și mișcătoare, implorându-i pe români să le lase cale liberă unor fii ce mergeau împotriva călăilor mamei lor. Se dă ordin prin telegraful de la București ca soldații să se arunce asupra polonezilor; garnizoanele de la Ismail
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sale și propunând aprobării naționale un articol adițional la Convenție, precum și o lege electorală. Convocat la consfătuiri pentru a vota cu da sau nu, răspunsul poporului nu se lăsă așteptat; o majoritate imensă dădu dreptate puterii. Ziarele europene au înregistrat proclamațiile prințului, modificările propuse la Convenția din 1856, actele publice care modificară atât de profund situația anterioară, în sfârșit, cifrele plebiscitului. Nu le vom reproduce aici; suntem nerăbdători să încheiem această narațiune. Puterile garante fură bulversate de această lovitură îndrăzneață; se
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pe 7 mai să trimită 30.000 de soldați în zona demilitarizată, acțiune care nu provoacă altă reacție decît un discurs al președintelui Consiliului francez, Albert Sarraut ("Noi nu sîntem dispuși să lăsăm Strasbourgul sub amenințarea tunurilor germane"), o timidă proclamație a Societății Națiunilor și o declarație tot atît de anemică și liniștitoare a primului ministru al Majestății Sale. Statul Major francez anunță că, pentru a-l intimida pe Hitler este necesar să se înceapă mobilizarea generală, dar opinia publică preferă
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
p. 55. 60. Ibidem, pp. 97-98. 61. Ibidem, pp. 101-102. 62. Ibidem, p. 87. 63. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 534-535. 64. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 277. 65. Ibidem, p. 280. 66. Vezi Andrei Pippidi, Politică și istorie în proclamația lui Dimitrie Cantemir din 1711, în „Studii”, XXVI, 1973, pp. 937-938. 67. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 22. 68. Vezi Andrei Pippidi, Tradiția politică bizantină în țările Române în secolele XVI-XVIII, București, Editura Academiei R.S.R., 1983, pp. 19-20. 69
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din România pe Centrul Universitar Iași. După protestele studenților din 17 februarie 1987, a fost determinat să facă un pas în spate, rămânând simplu membru de partid până la căderea lui Ceaușescu, în 1989. Își va asuma exigența "punctului 8" al Proclamației de la Timișoara și va reveni în politică abia după zece ani de la Revoluție, adică în 2000. Deci dialoghez cu un om ce a petrecut ultimii douăzeci de ani ai comunismului în Centrul Universitar Iași și care s-a numărat timp
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fuziunea" cu băieții, lucrurile se schimbă... Se strigă "vrem lumină să-nvățăm, apă caldă să ne spălăm și mâncare să mâncăm". Coloana numără câteva mii de studenți acum, iar în Piața Unirii, tabloul începe să semene cu celebra imagine a Proclamației de la Islaz, să capete un aer revoluționar. Câțiva studenți se cațără pe statuia lui Alexandru Ioan Cuza, e prea mult vacarm, n-aud ce se strigă, se cântă, în continuare Deșteaptă-te, române!. Plec cu tramvaiul în "Tudor", unde vreau
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
1789: "Libera comunicare a ideilor și opiniilor este unul din drepturile cele mai prețioase ale omului: orice cetățean poate deci vorbi, scrie, tip(ri liber, cu condiția să răspundă pentru abuzul de această libertate în cazurile determinate de lege", rămîne proclamația cea mai răsunătoare a principiului libertății. În același timp, suprimarea sistemului corporatist ridică toate piedicile funcționării întreprinderilor și exercitării profesiei. Perioada revoluționară a dat presei un impuls extraordinar pe măsură ce formidabilele evenimente pe care le-a trezit curiozitatea publicului: din 1789
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
pecete, poruncă, hrisov etc. ori slavonești: Înscris, zapis, izvod, adeverință, uric ș.a., care se prezintă sub formă de pergamente, manuscrise, imprimate etc. originale, cu grijă păstrate În arhive, biblioteci, muzee, colecții etc.; - unor cărți, reviste, ziare, foi volante, prospecte, manifeste, proclamații, declarații, tratate, discursuri, hărți, planuri, fotografii, desene, picturi, afișe, litografii, ilustrații de carte, caricaturi de epocă, serii de mărci poștale etc.; - inscripțiilor pe ceramică sau pe piatră, pe lemn sau pe metal ori pe ziduri; - sculpturilor, sarcofagelor, ceramicii, pieselor de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
adâncul solului, singurul rămas liber, întrucât ocupaseră deja suprafața. Lectura printre rânduri a textului descoperă momentul și consecințele pătrunderii în București a trupelor sovietice. Convingătoare în acest sens sunt afirmațiile vocii narative: "Dușmanii noștri publică tot felul de calomnii, de proclamații și organizează congrese" (p. 128); Nu sunt ușor de suportat străinii noștri" (p. 129); "granițele noastre gem de lume" (p. 130). Evenimentele se desfășoară într-un tempo rapid, specific schițelor. Spațiul delimitat al capitolelor nu permite amplificarea evocării fiecărei lumi
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
International Working Meeting on Environmental Education 1970: www.eric.ed.gov.⁄). 1972 - Conferința Națiunilor Unite privind mediul urban, Stockholm: se atrage atenția asupra importanței rolului educației ecologice. Conferința a determinat crearea Programului Națiunilor Unite pentru mediu. (Duțu M., 1989Ă. În Proclamația Conferinței ONU pentru Mediu Înconjurător se arată „Conservarea naturii va deveni eficientă și reală numai atunci când va face parte integrantă din filosofia și comportamentul tuturor”. (Duțu M., 1989). 1975 - Atelier de lucru internațional UNESCO/UNEP asupra educației ecologice, Belgrad
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]