1,399 matches
-
o asemenea perpectivă, Cantemir nu are cum să aparțină decât etapei "clasice". 36 Corneliu D. Bîlbă, Hermeneutică și discontinuitate, p. 334-335. 37 L. Volovici, în Apariția scriitorului în cultura românească, Editura Junimea, Iași, 1976, consideră că se poate discuta despre "profesionalizarea" scriitorului începând cu secolul al XIX-lea. În ceea ce îl privește pe Cantemir, îl consideră "un mare poet", cu amendamentul că "formația sa nu implica o separare manifestă între poet și filosof" (p. 20). În recenta sinteză Scurtă istorie. Panorama
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care nu era destinată literaturii. Putem vedea însă aici, în această subliniere obsedantă a oportunității, un sens al interogațiilor și căutărilor într-o cultură literară care se face din "nimic". Figura ocaziei ilustrează sentimentul unei realități care, chiar dacă nu permite profesionalizarea activității scriitoricești, e în întregime deschisă spre literatură. E o posibilitate înscrisă în durata oricui, ca forma cea mai răspândită prin care timpul devine favorabil. Nu are excepționalitatea evenimentului, nu presupune o mișcare majoră a istoriei, pentru care sunt necesare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acuză tot de impostură auctorială, făcând un rechizitoriu al greșelilor de limbă dintr-o fabulă 14. Ca și cum în Heliade Rădulescu s-ar găsi doi oameni, unul care formează școlari, le deschide gustul pentru literatură, le pune la dispoziție mijloace pentru profesionalizare, îi integrează în mediul publicistic - și un altul care se teme de toți cei care în urma acestor încurajări ajung să se recomande ca scriitori. Sarsailismul a rămas în literatura română (textul a intrat repede și în canonul didactic) ca o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Grigorie pentru că a editat numeroase cărți bisericești 92, Asachi pentru că "a lucrat fără preget de la 1816 necurmat"93 etc. Expresia presupune ideea de continuitate în efortul depus, neodihna, acțiunea fără întreruperi în domeniul spiritual. Nu trebuie însă confundată cu fenomenul profesionalizării literaturii care avea să se contureze în spațiul românesc câțiva ani mai târziu, tot pe baza unei mitologii a muncii. Prin "lucrativitate" nu se definește o meserie de scriitor, cu propriile exigențe, practici și instituții așa cum avea să o facă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acestui mit. A fost mai întâi vorba de contestarea modului de evaluare specific acestei mitologii. Atât calificarea superlativă a unor autori mediocri și a unor realizări modeste, precum și logica sa democratică au devenit problematice din perspectiva instituționalizării canonului și a profesionalizării practicilor literare. Intrarea literaturii române în școală, cristalizarea listei de autori clasici la începutul secolului al XX-lea și fixarea unei reprezentări istoriografice a literaturii care a culminat cu monumentala lucrare a lui G. Călinescu au făcut mitul unei productivități
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu atât investiția în practicile spontaneității colective părea mai puțin folositoare. Obscurizarea mitologiei productivității a fost direct proporțională cu creșterea aroganței și a mândriei naționale în fața patrimoniului de opere și de autori. În același sens a acționat și procesul de profesionalizare a literaturii, realizat prin precizarea progresivă a pozițiilor legitime din câmpul literar: definirea socială a statutului de scriitor, organizarea uniunilor de creație, delimitarea unor spații privilegiate ale comunicării și ale sociabilității literare, determinarea acțiunii critice, prescrierea conduitelor cititorului de literatură
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literar: definirea socială a statutului de scriitor, organizarea uniunilor de creație, delimitarea unor spații privilegiate ale comunicării și ale sociabilității literare, determinarea acțiunii critice, prescrierea conduitelor cititorului de literatură etc. În vreme ce reflecția în marginea productivității implica masa extinsă a populației, profesionalizarea se baza pe normarea strictă a sferelor de creație și consum. Cu excepția câtorva momente când specializarea practicilor literare a fost pusă la îndoială (după Primul Război Mondial, în condițiile de reformă profundă a societății românești; în cadrul mișcărilor de avangardă, prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
practicilor literare a fost pusă la îndoială (după Primul Război Mondial, în condițiile de reformă profundă a societății românești; în cadrul mișcărilor de avangardă, prin căutarea unor formule de democratizare a publicului și a rețetelor de creație literară), această tendință spre profesionalizare a dictat sensul de evoluție al culturii literare în România și a avut ca rezultat restrângerea participării la literatură, contrazicând direct logica universalizantă a mitologiilor genialității. În al doilea rând, a fost vorba de raportul cu perspectiva autonomistă asupra operelor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai mare răspândire. I.1.3. Instituții și acțiuni de unificare a presei catolice Analiza intervențiilor papale în domeniul mass-media, înființarea unui întreg aparat de comunicare în masă cu instituții centralizate la nivel național dar și la nivelul întregii Bisericii, profesionalizarea și dezvoltarea mijloacelor de comunicare, organizarea de evenimente și manifestări specifice fenomenului media și nu în ultimul rând, sărbătorirea unei Zile mondiale a presei încă din perioada interbelică, demonstrează importanța majoră pe care Biserica Catolică a acordat-o comunicării. Transformările
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
după 1918 de atitudini vădit pro-maghiare și uneori iredentiste. Aceste diferențe majore față de celelalte țări din Europa au făcut ca în România să nu se poată crea acele organisme de presă care să contribuie la dezvoltarea ei, la specializarea și profesionalizarea ziariștilor. Presa catolică a promovat și mediatizat mesajele transmise de autoritățile ierarhice și de diferitele instituții clericale sau laice, coordonate de autoritatea bisericească. Una din mizele pe care le-a avut Biserica Catolică (nu doar în România) referitor la presă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ar putea sta împotrivă, dacă ar fi între toți o strânsă unire și o organizare după cerințele timpului" (fragment din discursul adresat de Papă participanților la Congres)816. Practic, prin aceste evenimente s-a încercat unificarea prin presă și modernizarea, profesionalizarea și dezvoltarea acesteia, care devenea o "armă" extrem de utilă pentru catolicism. La manifestare au participat și înalți prelați, tocmai pentru a oferi o legitimare și o importanță sporită evenimentului în sine și hotărârilor și măsurilor adoptate în cadrul acestor dezbateri și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
participării la viața publică, a exprimării poziției Bisericii și a stabilirii unui raport cu instituțiile statului (așa cum și-a manifestat dorința și Vaticanul, s-a încercat constituirea unei forțe politice catolice prin presă). S-a insistat pe necesitatea specializării și profesionalizării presei catolice, subliniindu-se că nu exista încă o unitate a glasului, a vocii catolice care să transmită evenimentele interne și pe cele externe. Dacă prima condiție (fundamentală), care ar fi dus la reușita acestui proiect, era legată de apariția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dar ele nu s-au materializat; nici crearea unor instituții media la nivel național n-a avut mai mult succes). Înființarea unor organisme precum Institutul "Presa Bună" din Iași (și altele) au reprezentat victorii sporadice și efemere în dezvoltarea și profesionalizarea presei catolice din România. Totuși, ele nu au reușit să depășească bariera confesională, rămânând la nivelul publicațiilor religioase clasice, în care nu erau tratate subiecte politice (deși Vaticanul a dorit înființarea unor ziare care să abordeze teme social-politice și să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
instituirea și respectarea unui set minimal de reguli deontologice în interiorul profesiei” pentru „sporirea coerenței corpului profesional al istoricilor” (pp. 90-01). Autorul prevede chiar controlul „accesului în rândurile practicanților meseriei de istoric” și îngrădirea „inflației posesorilor de diplome” (pp. 93-94). în ceea ce privește profesionalizarea disciplinei, este necesară „contracararea veritabilei politici de autoreproducere a corpului didactic din instituțiile din domeniu în care profesori mai mult sau mai puțin mediocri își selectează urmașii la catedră «după chipul și asemănarea lor», evitând cu grijă infuziile din afară
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
abordări ale situațiilor de criză - nu puține -, poate că nu perfecte, dar care cu siguranță nu pot fi ignorate, fie și pentru simplul fapt că au reprezentat noutăți în diplomația românească. Ar mai trebui să menționăm și proiectele întrerupte de profesionalizare a comunicării politicii externe - care pot fi oricând reluate, întrucât memoria instituțională nu se poate șterge foarte ușor -, de înzestrare imobiliară a ministerului. Prezentul volum depozitează toate aceste experiențe și îndrăznim să credem că poate fi oricând un bun îndrumar
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
la un moment dat, trebuie să le răspunzi. O aștepți, vine și îi răspunzi într-un singur fel, cu da sau nu. Răzvan Ilie: Unul dintre proiectele importante cu care v-ați început mandatul actual era legat de întinerirea și profesionalizarea personalului diplomatic. Ce ați reușit să faceți până în acest moment? Mihai-Răzvan Ungureanu: Destul de multe. Este, probabil, cel mai tânăr minister din tot arcul guvernamental, 67% dintre membrii săi diplomați fiind oameni sub 37 de ani. Eu mă apropii, din păcate
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
PRINCIPII DIRECTOARE 1. Principiul priorității - Problema combaterii criminalității organizate este asumată ca o prioritate de Guvernul României. 2. Principiul viziunii globale și unitare - Măsurile de combatere a criminalității organizate se bazează pe viziunea globală și unitară a problemei. 3. Principiul profesionalizării în toate domeniile de activitate - Lupta împotriva criminalității organizate presupune pregătirea profesională corespunzătoare a specialiștilor, precum și diseminarea experienței, bunelor practici și a instrumentelor de lucru în domeniu. 4. Principiul continuității - Activitățile desfășurate în vederea combaterii fenomenului vor avea un caracter permanent
HOTĂRÂRE nr. 2.209 din 9 decembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de combatere a criminalităţii organizate în perioada 2004-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164014_a_165343]
-
observațiile, recomandările și concluziile rezultate din analiza stadiului actual al acestui proces. A. Obiective generale 1. Dezvoltarea instituțională și operațională pentru compatibilizarea cu structurile europene în conformitate cu convențiile, acordurile, recomandările internaționale și legislația națională 2. Dezvoltarea și modernizarea capacității manageriale, precum și profesionalizarea personalului 3. Armonizarea legislației în domeniu cu acquis-ul comunitar 4. Combaterea infracțiunilor din sfera criminalității organizate 5. Dezvoltarea cooperării inter-instituționale, 6. Dezvoltarea cooperării internaționale în lupta împotriva criminalității organizate. B. Obiective specifice 1. Compatibilizarea instituțională și funcțională cu structurile europene
HOTĂRÂRE nr. 2.209 din 9 decembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de combatere a criminalităţii organizate în perioada 2004-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164014_a_165343]
-
unor structuri ale instituțiilor implicate în combaterea criminalității organizate 1.5. Dezvoltarea informatizării instituțiilor implicate în combaterea criminalității organizate 1.6. Operaționalizarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Obiectiv 2: Dezvoltarea și modernizarea capacității manageriale, precum și profesionalizarea personalului. 2.1. Eficientizarea actului managerial 2.2. Îmbunătățirea nivelului de pregătire și specializare a personalului din structurile de combatere a criminalității organizate 2.3. Selecționarea și încadrarea cu personal a structurilor specializate în combaterea criminalității Obiectiv 3: Armonizarea legislației
HOTĂRÂRE nr. 2.209 din 9 decembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de combatere a criminalităţii organizate în perioada 2004-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164014_a_165343]
-
PRINCIPII DIRECTOARE 1. Principiul priorității - Problema combaterii criminalității organizate este asumată ca o prioritate de Guvernul României. 2. Principiul viziunii globale și unitare - Măsurile de combatere a criminalității organizate se bazează pe viziunea globală și unitară a problemei. 3. Principiul profesionalizării în toate domeniile de activitate - Lupta împotriva criminalității organizate presupune pregătirea profesională corespunzătoare a specialiștilor, precum și diseminarea experienței, bunelor practici și a instrumentelor de lucru în domeniu. 4. Principiul continuității - Activitățile desfășurate în vederea combaterii fenomenului vor avea un caracter permanent
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 9 decembrie 2004 de combatere a criminalităţii organizate în perioada 2004-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164015_a_165344]
-
observațiile, recomandările și concluziile rezultate din analiza stadiului actual al acestui proces. A. Obiective generale 1. Dezvoltarea instituțională și operațională pentru compatibilizarea cu structurile europene în conformitate cu convențiile, acordurile, recomandările internaționale și legislația națională 2. Dezvoltarea și modernizarea capacității manageriale, precum și profesionalizarea personalului 3. Armonizarea legislației în domeniu cu acquis-ul comunitar 4. Combaterea infracțiunilor din sfera criminalității organizate 5. Dezvoltarea cooperării inter-instituționale, 6. Dezvoltarea cooperării internaționale în lupta împotriva criminalității organizate. B. Obiective specifice 1. Compatibilizarea instituțională și funcțională cu structurile europene
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 9 decembrie 2004 de combatere a criminalităţii organizate în perioada 2004-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164015_a_165344]
-
unor structuri ale instituțiilor implicate în combaterea criminalității organizate 1.5. Dezvoltarea informatizării instituțiilor implicate în combaterea criminalității organizate 1.6. Operaționalizarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Obiectiv 2: Dezvoltarea și modernizarea capacității manageriale, precum și profesionalizarea personalului. 2.1. Eficientizarea actului managerial 2.2. Îmbunătățirea nivelului de pregătire și specializare a personalului din structurile de combatere a criminalității organizate 2.3. Selecționarea și încadrarea cu personal a structurilor specializate în combaterea criminalității Obiectiv 3: Armonizarea legislației
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 9 decembrie 2004 de combatere a criminalităţii organizate în perioada 2004-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164015_a_165344]
-
adopta o poziție activă cu privire la suportul tehnic corespunzător structurii lărgite a Comisiei Europene în funcție de reprezentativitatea instituțională a țării noastre. În același timp Guvernul României va promova o relație privilegiată cu S.U.A. Eficiența participării României la decizia europeană este condiționată de profesionalizarea actului politic. Oamenii politici români, membri ai Parlamentului european, vor trebui să-și asume responsabilitatea de a deveni promotori ai interesului național și identității naționale. III. Atingerea convergenței în raport cu structura economică europeană Guvernul României va acționa pentru a atinge convergența
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
trebuie să fie apte să ofere opțiuni, soluții fundamentale de acțiune pentru noile provocări la adresa securității și apărării naționale; - îmbunătățirea managementului resurselor umane - formare profesională și formare profesională continuă prin implementarea de programe care au drept scop creșterea gradului de profesionalizare a personalului armatei. Concomitent se va acorda atenție creșterii calității învățământului militar (sistemului educațional militar instituționalizat), precum și extinderii cooperării cu învățământul militar din state membre NATO și cu țări partenere și nemembre NATO, cum sunt Japonia, China. De asemenea, în cadrul
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
învățământului de stat se asigura din fonduri publice, în limita a cel puțin 4% din produsul intern brut, în concordanță cu următoarele cerințe: a) considerarea dezvoltării învățământului că o prioritate națională, pentru pregătirea resurselor umane la nivelul standardelor internaționale; ... b) profesionalizarea resurselor umane în concordanță cu diversificarea pieței muncii; ... c) dezvoltarea învățământului superior și a cercetării științifice universitare pentru integrare la vârf în viață științifică mondială." ... Articolul XIII (1) Începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 32 din 26 februarie 2001 (*actualizată*) pentru reglementarea unor probleme financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152679_a_154008]