2,221 matches
-
îngrijească de promovarea culturii și imaginii lor în fața străinilor. De ce să investim atâția bani în Vocea Americii, când CNN, MSNBC sau Fox pot face treaba gratuit? Dar o astfel de concluzie este mult prea facilă. Forțele pieței portretizează exclusiv dimensiunile profitabile ale culturii americane, întărind în felul acesta imaginea Statelor Unite în exterior ca țară unidimensională. Sprijinul guvernamental pentru schimburile culturale elevate a exercitat deseori o influență decisivă asupra elitelor din alte țări, după cum s-a văzut și în capitolul 2. Dezvoltarea
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Statelor Unite în exterior ca țară unidimensională. Sprijinul guvernamental pentru schimburile culturale elevate a exercitat deseori o influență decisivă asupra elitelor din alte țări, după cum s-a văzut și în capitolul 2. Dezvoltarea raporturilor durabile pe termen lung nu este întotdeauna profitabilă și pe termen scurt, iar a lăsa acest aspect pe seama pieței poate duce la un deficit de investiții. În timp ce învățământul superior se poate autofinanța sau poate fi sprijinit de organizații non-profit, multe programe de schimb nu ar rezista fără sprijin
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
argumenteze că dreptatea este mai folositoare decăt nedreptatea. Dacă nu s-ar fi încercat o recreditare a conceptului de dreptate, ar fi fost dramatic. La nivelul simțului comun, la nivelul opiniei, era la îndemănă ipoteza că nedreptatea ar fi mai profitabilă decăt dreptatea. Totuși, Atena suferise grave alunecări din poziția sa odinioară strălucitoare, aceste decăderi fiind puse de Platon tocmai pe seama eticii contractualiste care nu interiorizează valorile, ci le formalizează. Important în viziunea contractualiștilor era să pari drept sau bun, nu
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
drept cheie de boltă a funcționării întreprinderii. Această evoluție, care tinde să dizolve întreprinderea într-o ficționalizare culturală a pieței, reflectă sub diverse unghiuri conjunctura economică prezentă: gestionarea mâinii de lucru este încredințată unor autohtoni, mediatori în vederea unei investiții externe profitabile. Cazul Chinei este din acest punct de vedere exemplar: uzine regionale, conduse de cadre ale partidului, reconvertite în oameni de afaceri, asigură întreprinderilor străine structurile materiale ale producției (construcție, echipament tehnic etc.), recrutarea și coordonarea muncitorilor nevoiași, selectați din straturile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fiecare inculpat/jucător produce o variantă care în ultimă instanță nu-l avantajează pe niciunul. Reluând și experimentând dilema prizonierului, Morton Deutsch (1962, apud Boncu, 2006, pp. 30-31) a demonstrat faptul că "pentru fiecare parte, exploatarea celeilalte părți este mai profitabilă decât cooperarea, care este mai profitabilă decât non- cooperarea ambelor părți, care la rândul ei este mai profitabilă decât faptul de a fi exploatat/trădat de către celălalt". În principiu, în situațiile cu motive mixte (cum este și dilema prizonierului) există
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care în ultimă instanță nu-l avantajează pe niciunul. Reluând și experimentând dilema prizonierului, Morton Deutsch (1962, apud Boncu, 2006, pp. 30-31) a demonstrat faptul că "pentru fiecare parte, exploatarea celeilalte părți este mai profitabilă decât cooperarea, care este mai profitabilă decât non- cooperarea ambelor părți, care la rândul ei este mai profitabilă decât faptul de a fi exploatat/trădat de către celălalt". În principiu, în situațiile cu motive mixte (cum este și dilema prizonierului) există două forțe distincte: • pe de o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dilema prizonierului, Morton Deutsch (1962, apud Boncu, 2006, pp. 30-31) a demonstrat faptul că "pentru fiecare parte, exploatarea celeilalte părți este mai profitabilă decât cooperarea, care este mai profitabilă decât non- cooperarea ambelor părți, care la rândul ei este mai profitabilă decât faptul de a fi exploatat/trădat de către celălalt". În principiu, în situațiile cu motive mixte (cum este și dilema prizonierului) există două forțe distincte: • pe de o parte, tendința de a maximiza câștigul mutual prin cooperare; • pe de altă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Morton Deutsch (încă din 1949) de la Columbia University -, împreună cu colaboratorii săi, au constatat interacțiunile prietenești din grupurile cooperative și lipsa acestora din grupurile competitive (Boncu, 2006, p. 38). Urmărirea interesului comun de către toți participanții/membrii unui grup este mult mai profitabilă decât opțiunile egoiste. Șt. Boncu precizează: "non-cooperarea tuturor produce mai mari pierderi fiecăruia decât cooperarea întregului grup" (2006, p. 37). În același timp, dacă structurile sociale competitive au un efect negativ asupra relațiilor interpersonale, structurile sociale cooperative au în principiu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ne ocupa de izbucnirile (emoționale ale) celuilalt. În situație de conflict relațional putem formula mai multe opțiuni pentru a crește probabilitatea ca soluția să fie utilă ambelor părți. Cu cât cele două părți profită de soluție, cu atât este mai profitabilă rezolvarea conflictului. Este important să știm să facem compromisuri (ceea ce nu înseamnă să renunțăm la ceea ce este important pentru noi și pentru celălalt). Oricum, că este vorba despre ascultare, conversație, consolare sau rezolvarea onestă a conflictelor, nu pot fi trecute
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
admirabil aranjate de către divinul inventator al ordinii sociale, că în această privință, ca în toate celelalte, Economia politică și Morala, departe de a-și cauza prejudicii reciproce, concordă, și înțelepciunea lui Ariste nu este doar mai demnă, ci și mai profitabilă decât decât nebunia lui Mondor. Și când spun mai profitabilă, nu înțeleg prin aceasta doar profitabilă pentru Ariste sau chiar pentru societate în general, ci mai profitabilă pentru lucrătorii actuali, pentru industria zilei. Pentru a dovedi acest lucru, este suficient
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
această privință, ca în toate celelalte, Economia politică și Morala, departe de a-și cauza prejudicii reciproce, concordă, și înțelepciunea lui Ariste nu este doar mai demnă, ci și mai profitabilă decât decât nebunia lui Mondor. Și când spun mai profitabilă, nu înțeleg prin aceasta doar profitabilă pentru Ariste sau chiar pentru societate în general, ci mai profitabilă pentru lucrătorii actuali, pentru industria zilei. Pentru a dovedi acest lucru, este suficient să fie puse sub ochiul spiritului aceste consecințe ascunse ale
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Economia politică și Morala, departe de a-și cauza prejudicii reciproce, concordă, și înțelepciunea lui Ariste nu este doar mai demnă, ci și mai profitabilă decât decât nebunia lui Mondor. Și când spun mai profitabilă, nu înțeleg prin aceasta doar profitabilă pentru Ariste sau chiar pentru societate în general, ci mai profitabilă pentru lucrătorii actuali, pentru industria zilei. Pentru a dovedi acest lucru, este suficient să fie puse sub ochiul spiritului aceste consecințe ascunse ale acțiunilor umane pe care ochiul trupului
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
concordă, și înțelepciunea lui Ariste nu este doar mai demnă, ci și mai profitabilă decât decât nebunia lui Mondor. Și când spun mai profitabilă, nu înțeleg prin aceasta doar profitabilă pentru Ariste sau chiar pentru societate în general, ci mai profitabilă pentru lucrătorii actuali, pentru industria zilei. Pentru a dovedi acest lucru, este suficient să fie puse sub ochiul spiritului aceste consecințe ascunse ale acțiunilor umane pe care ochiul trupului nu le vede. Da, risipa lui Mondor are efecte vizibile în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care nu este decât exagerarea Dreptului la muncă, trăiește încă și o duce bine. Nu există ceva rușinos în rolul pe care protecționistul îl joacă în societate? Acesta îi spune: Trebuie să îmi dai de muncă și, în plus, muncă profitabilă. Am ales în mod prost o industrie care mă lasă cu o pierdere de zece procente. Dacă-i lovești pe compatrioții mei cu o contribuție de douăzeci de franci și dacă îmi livrezi acești bani, pierderea mea va fi convertită
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
penală care sancționează orice lege pozitivă. Fraternitatea implică întotdeauna ideea de devotament, de sacrificiu, și tocmai din acest motiv ea nu se manifestă fără a smulge lacrimi de admirație. Dacă se zice, cum spun unii socialiști, că aceste acte sunt profitabile autorului lor, ele nu trebuie decretate; oamenii nu au nevoie de o lege pentru a fi determinați să facă un profit. În altă ordine de idei, acest punct de vedere înghite și întunecă mult ideea de fraternitate. Să-i lăsăm
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
produc. Mai des întâlnită, însă, este existența externalităților negative care îi fac pe oameni să pună sub semnul întrebării eficacitatea și justețea mecanismelor de piață. Poluarea este exemplul cel mai des citat. Dacă un producător poate fabrica produse în mod profitabil impunând costuri de producție asupra altor persoane care nu au consimțit să ia parte la procesul de producție să zicem, aruncând cantități uriașe de fum în aer sau chimicale în râu probabil că va face acest lucru. Cei care respiră
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se știe că vor da faliment și acțiuni la firme despre care se știe că vor avea succes; motivul în favoarea diversificării este că nimeni nu are niciun fel de cunoaștere specială privind care firme au mai mari șanse să fie profitabile și care firme e mai probabil să fie neprofitabile. Studii pe decenii de date economice, realizate anual de către Fraser Institute din Canada și o rețea globală de institute de cercetare, au arătat în mod convingător că sprijinirea mai mare pe
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
soiuri de viță pe care înaintașii mai îndepărtați și chiar părinții noștri le numeau soiuri de vie indigenă, dar deosebită de producătorii hibrizi ce se vor răspândi atât de mult în perioada interbelică, urmare a rezistenței la dăunătorul amintit, soi profitabil pentru omul simplu. Nu se foloseau pe atunci lucrări ample de îngrijire și întreținere pentru că nu apăruseră numeroasele boli și dăunătorii cu care se confruntă în prezent viticultorii. Activitățile din viticultură începeau primăvara, cu dezgropatul și tăiatul viței, apoi ridicatul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
explică "sporirea violenței". Discursul acesta despre decădere este în aceeași măsură o reflectare a opiniei publice și o manipulare a acesteia. Este unul dintre lucrurile cele mai acceptate din lume. Dar nu doar în plan mediatic sau electoral poate fi profitabilă violența din școli. Ea poate fi, în sensul cel mai zornăitor și mai greu, o excelentă afacere. O poveste rentabilă Această istorie senzațională care este violența în școală nu este numai o afacere rentabilă în termeni de audienți și cititori
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-și schimbe politica externă, dar nu și cea internă. El avea totuși mîinile legate; Congresul era cel care hotăra în această privință. Un alt exemplu, care ilustrează impactul actorilor privați și al lobby-ului privat, este afacerea în mod clar profitabilă a vînzărilor de grîu către Uniunea Sovietică, aflată din ce în ce mai aproape de criză. În vremea lui Kissinger, aceste vînzări nu erau nici măcar subiect de negociere, din cauza puternicei reacții a fermierilor și a Departamentului Comerțului. Cînd administrația Carter a instituit embargoul grîului asupra
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de a-l vedea pe cel din urmă ca pe forța motrice a efortului de a depăși și domina tendințele centrifuge ale istoriei și societății franceze. Însă ar fi greșit să vedem relația dintre cele două ca pe o afacere profitabilă numai într-un singur sens Parisul dominând provinciile. Din contră, după cum au arătat Debbasch și Pontier în La société française*, Parisul și provinciile aveau nevoie unele de altele, chiar dacă Parisul era partenerul dominant și făcea primul pasul în modă, idei
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
europeană printr-un "big-bang", prin promulgarea unei Constituții Europene. Schuman și Monnet, de partea cealaltă, și-au dat seama că acest lucru nu era realist și, în schimb, au decis, să reducă importanța statului-națiune printr-o strategie care era atât profitabilă cât și pragmatică. Fără îndoială, au fost înțelepți în maniera lor de abordare, după cum s-a reflectat în înfrângerea Comunității de Apărare Europeană (CAE) a lui René Pleven din Adunarea Națională a Franței care, în ciuda sprijinului primit din partea guvernului de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
criza administrației publice franceze", caracterizată printr-o incoerență și fragmentare crescândă.38 Decât să interpretăm schimbările administrative din Franța ca o reformă de tip "big bang" a statului, ar trebui mai degrabă să le vedem desfășurându-se într-o manieră profitabilă și graduală, care duce, la un moment dat, la o transformare destul de radicală. Astfel, schimbările constituie ultimele faze ale unui proces de adaptare administrativă, pe care Franța, ca și alte state moderne, a trebuit să-l ducă la îndeplinire ca
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
prin intermediul sistemului de guvernanță corporativă. Practicile guvernării corporative insuflă în grupurile de societăți viziuni esențiale, procese și structuri de a lua decizii care vor asigura viabilitatea pe termen lung. Mai mult decât oricând, avem nevoie de companii care să fie profitabile, precum și de realizarea de medii sociale și valori economice pentru societate. O companie care beneficiază de o guvernanță corporativă bună are o viziune pe termen mai lung, care integrează responsabilitățile de mediu și sociale în analiza riscurilor, descoperind oportunități și
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
să supraevalueze afacerea și să se implice emoțional. O cercetare atentă costă timp și bani, dar va merita pe termen lung. Dacă adoptați însă o abordare organizată, aveți toate șansele să deveniți proprietarul de succes al unei afaceri stabile și profitabile. Vă amintiți numărul de mici întreprinderi pe care l-am menționat la începutul capitolului? Opt milioane de afaceri - iar dvs. aveți nevoie de una singură! Crearea unui parteneriat A găsi partenerul de afaceri potrivit seamănă foarte mult cu o căsătorie
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]