2,857 matches
-
auctoriale pe tărâmul psihologismului, frizând uneori fastidiosul și vădind obsesia interpretării micilor gesturi uzuale ca elemente ale codului nescris al unui joc al disimulării. Romanului Magdalena avea să i se reproșeze afilierea forțată la o anumită formulă de modernitate, concepută programatic sub specia complexității extreme și a crispării, a complicației căutate, manifestată în obstacole sistematic ridicate de autor în fața propriului mesaj. Cam aceleași reproșuri, pe fondul recunoașterii unor certe însușiri, au putut fi făcute și la adresa volumului Iubiri rele (1973), care
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
din zona de vest a țării, H. are un program cultural, mărturisind chiar în primul număr intenția „de a munci conștiincios” la afirmarea spiritualității românești „într-un colț de țară amenințat de vânturile revizionismului internațional”. Într-o serie de articole programatice, este susținută cu fervoare ideea regionalismului cultural înțeles nu ca o formă de separare, ci ca modalitate de integrare în cultura țării. La un an de la apariție Al. Constantinescu notează cu satisfacție: „Paginile «Hotar»-ului nostru dovedesc posibilitățile de afirmare
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
pentru a făuri acest ideal”, „gustul cititului trebuie să pătrundă mai mult ca oricând în toată pătura socială”. Nu lipsește obișnuita provocare lansată centrului de mișcarea revuistică locală, cu critica prezumțiilor capitalei și ale vechii generații. Un text cu accente programatice și polemice, Provincia. O linie strategică pe frontul vieții naționale, aparținând (sub pseudonim) lui Al. Iacobescu, desfide „ironiile atât de dese, de variate și de ieftine” care discreditează „specificitatea creatoare a provinciei” și declară solemn: „Accentuăm azi superioritatea liniei strategice
LECTURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
aceeași rubrică apar cu titlu excepțional și note sau replici polemice, fie imprecându-i pe literații filogermani, fie demontând șicanele publicațiilor care, așa cum proceda revista „Însemnări ieșene”, „puneau în contradicție” exigența lovinesciană de „intelectualizare” a literaturii și estetismul antitezist, cu militantismul programatic al L. pentru t., care însă „nu e o revistă, ci un «magazin» literar. Teoriile mele literare n-au deci ce căuta în paginile ei.[...] Să nu ni se ceară ceea ce nu voim să dăm deocamdată.” În penultimul număr apărut
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
un autor postmodernist, dispus să experimenteze toate tehnicile spre a le nega în final, pentru care poezia se reduce la actul textualizării, cum remarcă Marin Mincu, în timp ce Gheorghe Grigurcu consideră poezia lui o abordare validă a lirismului în miezul său programatic, iar Eugen Simion pare, de asemenea, îndreptățit să prefere momentele în care poetul își depășește programul, lăsând versurile lucide și reci, aseptice uneori, să fie contaminate de stările lumești. Înzestrarea analitică îi permite o valorificare superioară pe terenul criticii literare
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
pentru tainicul sacerdoțiu, el nu ezită să scuture praful de pe recuzita romantică: „Poetul în haine de purpură / Întâmpină zorile zorile / Albe și albe cavouri / Ale frumoaselor nopții”. Influența temperamentului vulcanic al lui Walt Whitman răzbate, cu minime modificări, în textul programatic: „A încerca să vorbesc despre mine / înseamnă să vorbesc despre absolut / eu am cunoscut lumina bărbaților / eu am cunoscut întunericul femeilor // [...] ritmul profund al unei vieți / sub zodia mândră a leului / care veghează cu o / indiferență regală pustiul artei”. Un
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
meu paradisiac / al iubirii / acest instinct / nu mai are nevoie de vorbe”. Natură duală, încercând să împace uscăciunea și răceala din zonele înalte ale spiritului cu impulsivitatea și pasiunea rostirii tipic romantice, L. dezvăluie parcursul aventurii lirice într-o ecuație programatică: ars amandi = ars scribendi = ars moriendi. Esența poeziei lui Dan Laurențiu - ca și aceea a poeziei lui Emil Botta - o constituie un romantism livresc și sumbru, teoretic demodat, dar reușind totuși să se impună unui cititor de azi. Dan Laurențiu
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
civilizației unui popor, I. pune în lumină, fără a subestima specificul obiectului de cercetare al istoricului literaturii, mai cu seamă ceea ce încadrează literarul în social și național. El acordă atenție prioritară curentelor larg culturale, mișcărilor de idei și biografiei scriitorilor. Programatic, urmărește „a desface ideile și sentimentele ce stăpânesc o carte, a le pune în legătură cu acelea care rezultă din activitatea omenească, neliterară, a scriitorului” și a încadra personalitățile literare în contextul ideologic și politic al epocii. Asumându-și o asemenea sarcină
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
de o parte pentru că prelungirea vârstei la căsătorie determină o probabilitate mai mică de divorț, iar pe de altă parte, „a sta împreună” dă posibilitatea celor doi să-și verifice compatibilitatea (vezicapitolul 5). De altfel, pentru multe cupluri, coabitarea este programatic aleasă învederea viitorului mariaj fie drept „căsătorie de probă”, fie că cei doi sunt foarte hotărâți să se căsătorească, numai că din varii motive nunta trebuie amânată. Pot fi invocatedestule argumente (unele bazate pe cercetări empirice - vezi, de exemplu, E.
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este de a crea în întâlnirile cu grupul familial o atmosferă de degajare, libera expresie a emoțiilor și experiențelor, creativitatea, spontaneitatea și buna dispoziție, demers în care terapeutul este actorul principal. • Terapia contextuală (J. Boszormenyi-Nagy, D. Vehrich și alții) pornește programatic de la premisa că o terapie eficientă este aceea care utilizează toate aspectele semnificative din diferite orientări psihoterapeutice. Năzuința este de a integra într-o schemă conceptuală perspective teoretice divergente. Analiza și terapia contextuală presupun să ai în vedere indivizii, contextul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și terapie - sunt dezavantajate din ambele puncte de vedere. În privința mentalității, multe familii nici nu-și dau seama de problemele pe care le au. Cu toate că mentalitatea nu se va schimba repede, ea se va modifica. Și factorul hotărâtor este educația programatică, instituționalizată (sistemul școlar), și nu acțiunile propagandistice de tip „iluminist”. Totuși, globalizarea, prin mass-media mondială, internaționalizarea forței de muncă și turismul își au contribuția lor însemnată. Chestiunea fundamentală va rămâne însă, pentru imensa majoritate a familiilor din România, cea a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
REVISTA MODERNĂ, publicație apărută la București, bilunar și apoi lunar, între 20 iulie 1897 și 26 martie 1898 sub direcția lui Constant(in) Cantilli. Prima publicație românească programatic „modernă”, R.m. era deschisă colaboratorilor „Literatorului” într-un moment în care cenaclul macedonskian rămăsese fără revistă proprie. R.m. publică versurile de început, de factură simbolist-parnasiană, ale lui Ion Theo (Tudor Arghezi) - Clara noapte, reprodusă din „Liga ortodoxă”, În regiuni bizare
REVISTA MODERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289232_a_290561]
-
În 1907 iese cu titlul „Revista literară și politică”, tot sub direcția lui Th. M. Stoenescu. A început ca revistă a cenaclului macedonskian și nu a avut o poziție independentă, ducând mai departe polemicele „Literatorului”, însă fără verva și orientarea programatică a acestuia. Profilul publicației, în pofida eclectismului ei, rămâne destul de șters. În primii ani colaboratori sunt membrii grupului de la „Literatorul”: Duiliu Zamfirescu, Carol Scrob, Bonifaciu Florescu, Traian Demetrescu, V. Bilciurescu, D. Karnabatt, I. N. Iancovescu; sporadic apar și Al. Davila, M.
REVISTA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
Simion Mehedinți, C. Rădulescu-Motru, Mihai Săulescu, Mihail Dragomirescu. De factură mai degrabă academică, R.r. publică îndeosebi studii și articole ale unor universitari, cuprinse în rubricile „Cronica politică”, „Cronica economică”, „Istorie”, „Literatură și filologie”. Așa cum arată Mihail Dragomirescu în textul programatic Cum înțelegem literatura, în paginile revistei cititorul va putea găsi „mai mult critică literară sau traduceri decât literatură propriu-zisă”. Într-adevăr, cu excepția câtorva poezii de D. Nanu și Cesar I. Vârgolici și a unor proze scurte semnate de I. D. Manolache
REVISTA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289253_a_290582]
-
principiilor estetice ale „Contemporanului”. El reproșa criticului întâietatea acordată ideilor sociale față de arta propriu-zisă, amestecul utilului cu poeticul, noțiuni care în filosofia lui H. Spencer (utilizat de R.) se exclud. Nega existența unei direcții a „Contemporanului”, relevând discordanța dintre principiile programatice și literatura revistei, de nivel artistic scăzut, prin epigonism eminescian și naturalism, și sublinia inconsecvența ideologică, ceea ce provoacă demonstrația lui Gherea din Direcțiunea „Contemporanului”, privind mecanismul determinării în raportul artă-societate, cu definirea tendinței și a tezei în artă. Ulterior R.
ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]
-
numai anunțate de textele pe care a apucat să le scrie. Proza sa scurtă, tributară vizibil conceptului de artă cu tendință, pe care publicistul l-a și popularizat de altfel, susținând că „o altă artă nu poate să existe”, cultivă programatic un „realism dur” (Ov. S. Crohmălniceanu), surprinzând cu acuitate faptul divers, de obicei cu pregnant caracter social, căruia îi conferă valoare de simbol. Desprinse din mediul rural (Ploaia din iunie), militar (Moartea tânărului cu termen redus) ori muncitoresc (Uzina vie
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
cărții stă însă în comentariile despre alți mari scriitori - Ion Barbu, V. Voiculescu, Liviu Rebreanu, G. Călinescu, Mircea Eliade, M. Blecher, E. Lovinescu, Paul Zarifopol ș.a. - din perspectiva edițiilor critice, al căror cronicar conștiincios este. Se verifică astfel altă idee programatică a lui R., potrivit căreia premisa sigură a exegezei o constituie numai o ediție creditabilă a operei. A treia secțiune a culegerii conține studii de tip micromonografic ale scrierilor unor poeți (de la Dimitrie Stelaru și Ștefan Aug. Doinaș la Nichita
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
Orizont”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Transilvania”, „Cronica”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Flacăra”, „Ateneu” ș.a. Prima carte, romanul Coborând spre nord-vest, îi apare în 1972, fiind distinsă cu Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. În câteva pagini programatice, puse în fruntea celui de-al doilea roman, Săptămâni de dragoste (1975), dar care ar putea prefața oricare dintre cărțile sale, S. simțea nevoia unor delimitări menite să îi configureze o poziție aparte în cadrul genului. Excedat de agitația derizorie a
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
acest sens că atitudinea de laissez-faire, de color-blind (ignorarea faptului că există diferențe marcante între rase și etnii și miza pe cultura comună și variabilitatea la nivel de individ) dezavantajează etniile non-albe în ceea ce privește educația, locurile de muncă etc. Fără politici programatice din partea statului de a corija inegalitățile sociale acumulate în timp, ele nu se pot anula sau măcar ameliora în mod natural. Așa cum remarcă și A. Giddens (2000), în Europa, tendințele inegalitare sunt și mai îngroșate. Aici se adaugă împrejurarea că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și anonimă (impersonală), determinațiile ei nu sunt întotdeauna directe asupra indivizilor. Intervine, după cum am mai arătat deja într-un loc, ceea ce se numește „curgerea informației în două trepte”. Influența mass-media poate fi spontană, neintenționată sau poate fi intenționată, specifică și programatic dirijată. În cazul din urmă este vorba despre persuasiune, adică prin mesajul transmis se urmărește deliberat formarea sau reformarea, cu mijloace mai mult sau mai puțin insidioase, a unor opinii anume. Schimbarea de opinii prin persuasiune depinde de caracteristicile sursei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
viață. În țesătura scrierilor începe să-și facă loc reflecția asupra literaturii; literatură și manifest, lirism și autodescriere sunt de aci înainte inseparabile. Cărțile scrise în anii războiului, după experiența pariziană, sunt asemenea texte în care literatura, metaliteratura și discursul programatic coexistă. Volumele Un lup văzut printr-o lupă și Inventatorul iubirii. Parcurg imposibilul. Moartea moartă, ambele tipărite în 1945, sunt sonde aruncate în profunzimea temelor suprarealiste: hazardul obiectiv, iubirea, visul, conștientul și inconștientul, natura, imaginea poetică. Obiectivul pe care și
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
până în 2001, fiind urmat de Adrian Popescu. Revista nu și-a precizat programul de activitate, așa cum se procedează îndeobște. Abia în numărul 1/1971, când S. și-a schimbat formatul și periodicitatea, Aurel Rău semnează un mai mult poematic decât programatic Nou început de drum: „Înțelegem să contribuim la mai bine și la mai frumos, nu numai prin munca obscură de triere sau de perfecționare a textelor urmând să vadă lumina, ci, stăruitor, număr de număr, și prin obiectivele pe care
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
Clopote de vid). Versurile din Drumul spre solstițiu (1970), O ramură deasupra ierbii (1975) și Zăpada din anul o mie (1981), ultimele două distinse cu Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov, aduc o diversificare a orizontului poetic. Acum uimirea copilărească, „neseriozitatea” programatică, „revolta cuceritoare împotriva simbolurilor” (Florin Manolescu) configurează portretul unui sceptic: „Ce să facem, domnișoară? Zarurile au fost aruncate, / nu e Gérard Philipe, nu e Al Capone, ci eu sunt” ( Nu mai plânge...). Refuzul civilizației robotizate, teama de alienare, de ordinea
STOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289958_a_291287]
-
ale culturii creștine, Augustin a scris o operă care are tocmai acest titlu (Doctrina creștină, De doctrina christiana), dar care conține și alte motive ce par să se situeze în afara temei principale. De exemplu, toată cartea întîi, care are funcția programatică de a face distincția, în cazul diferitelor lucruri, între cele de care omul se bucură (frui) și cele de care omul doar se folosește (uti): o distincție de origine păgînă, dar pe care Augustin o reinterpretează conform credinței, în virtutea distincției
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
marcă al naționalismului românesc în literatură"? Deși o angajare de alt tip decît cea comunistă, era totuși o angajare. Adică o producție cu un substrat tendențios, care depășea conceptul de artă pură, semnificația estetică propriu-zisă, printr-un ușor perceptibil filigran programatic. Dacă mulțimea răzvrătită nu era de natură proletară, ci moțească, împrejurarea nu deranja prea tare propaganda comunistă, întrucît "țărănimea muncitoare" făcea parte - nu-i așa? - din tagma exploataților, aliat natural al "clasei muncitoare", care juca rolul "conducător". Iar "teoria revoluționară
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]