2,944 matches
-
spun că, indiferent cum a ucis-o pe doamna Wilt, femeia aia trebuie să-i mulțumească lui Dumnezeu că a scăpat. Doisprezece ani de căsnicie cu omul ăsta... Iisuse Hristoase, nici nu pot să mă gândesc... — Păi, tot nu am progresat cine știe ce, zise inspectorul după ce psihiatrul plecase, nu înainte de a-și exprima opinia, conform căreia, deși Wilt avea mintea unui iepure de câmp intelectual, el, dr. Pittman, nu putea spune cu mâna pe inimă că profesorul suferea de nebunie criminală. Rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
confortabil Într-un tricou alb. Muzica bubuia constant dindărătul ușilor subțiri, ca apa care caută să spargă digul plăjii. — E Îngrozitor, nu? Toate necazurile astea de la sală, am zis, cam fără nădejde. Brian mai scoase un mormăit. Cu toate astea, progresasem puțin, căci acest mormăit părea să indice o aprobare. Dacă reușea să exprime și o negație, ne puteam pune pe treabă. Nu mai jucasem „Douăzeci de Întrebări“ de ani buni, dar eram gata să fac o Încercare. Apoi, el adăugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
conveniseră o poveste pe care o repetau de fiecare dată, ea era pregătită anume pentru urechile ascultătorului de pe fir. Tata istorisea despre mulțimea de greutăți întâmpinate de noi și născocea câteva în plus. De exemplu, faptul că examenele medicale nu progresau deloc și se tot prelungeau. Pe mine asta mă uluia mereu, fiindcă asemenea examene medicale nici nu existaseră. Tata îmi spusese mai înainte: „Pe acelea le păstrăm pentru America, însă ei nu trebuie să știe”. Ei erau cei din cauza cărora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
măresc doza de pentothal. Țineți minte, el a cerut acest tratament adițional. Sunați-l poimîine. Aia-i ziua lui liberă, În care să se odihnească. Așa este, domnu’ Wheeler, aveți dreptate. N-aveți de ce să vă temeți. Aș spune că progresează mai mult decît satisfăcĂtor. Azi e marți. Sunați-l joi. Joi la orice oră. Joi a venit iar furtuna din sud. Copacilor nu prea mai avea ce să le facă - decît să rupă crengile moarte de palmier și să pîrjolească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și care nu putea fi evitată până nu găseam o soluție, chiar și una de moment. I-am spus lui Patrick că mă simțeam ca și cum aș fi tras la vâslă într-o barcă. Cu cât era mai greu, cu atât progresam mai puțin. Într-un final, îl aud pe Davey spunând: — Îmi pare rău. Nu-i nimic. Chiar îmi pare rău. Sunt un prieten de rahat, nu-i așa? Îmi cuprinde umerii cu brațul. Ar fi trebuit să încerc să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mult mai bine! (mulțimea freamătă - unele delegații huiduie, altele strigă: vrem Reformă, vrem să fim lăsați să muncim!). George de la Prut prinde ideea din zbor: dragi colegi, suntem cu toată inima alături de dumneavoastră! Fără sacrificiul vostru țara nu ar putea progresa. (așa e! așa e!). După care începe să scandeze: În-vă-ță-mânt! În-vă-ță-mânt! La început sună ridicol și îmi zic că, în sfârșit, i s-a înfundat. Dar nu! Valurile didactice se frământă în sine, apoi se descarcă în același răcnet disperat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
simți cum se precipită lucrurile, cum pârâie ceva?... Mâine-poimâine ne putem pomeni cu o expropriere generală a marii proprietăți; ce te-ai face tu cu niște sarcini atât de împovărătoare? Ideea se propagă din ce în ce mai insistent. N-o judec. Constat. Paralel progresează agitația țăranilor... Nu, nu, nu trata chestiile astea cu dispreț. N-o fi la tine, poate, dar agitația e o realitate. Poate chiar ea a făcut ca ideea exproprierii să se înfiripeze ― nu știu. Și iarăși nu afirm că pericolul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
zise încordat. Se făcură ajustările. Ordinele date fură executate de îndată de către electronica de bord. Nostromo porni coborârea în spirală regulată ― cale balizată de creierul central ― înfruntând cu înverșunare vânturile contrare, zvârlind în lături vârtejuri de aer negru. ― Cincisprezece kilometri, progresăm, anunță Ripley cu o voce egală. Doisprezece... zece... opt. Dallas apăsă tasta unui control. ― Frânați. Cinci... trei... doi. Un kilometru, zise Kane, încovoiat deasupra pupitrului. Coborârea preluată acum de ordinator! Un zumzet ascuțit umplu pasarela comandamentului când Mama superviză faza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
după o scurtă inspecție a instrumentelor de măsură. Cred că din adânc urcă aer cald. Poate că e produs de mașinărie, dacă tot ansamblul funcționează încă. Trebuie să fie ceva care furnizează energie acestui trasmițător. Împinse cu picioarele pentru a progresa. Trecură mai multe minute cu această gimnastică. Se opri să-și tragă sufletul. Era foarte cald, iar temperatura creștea pe măsură ce cobora. Excedentul de căldură captat activa sistemul de condiționare a aerului al combinezonului spațial. Kane începu să asude din plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
își ridică arma și o activă. Făcu câțiva pași înainte, cu tubul în mâna dreaptă și cu detectorul în stânga. Era imposibil, de-a dreptul imposibil să-ți imaginezi trei persoane făcând mai puțin zgomot decât Brett, Parker și Ripley care progresau tiptil în penumbră. Până și palpitațiile dezordonate ale inimilor tăcuseră parcă. Parcuseră astfel cinci metri, apoi zece. Un mușchi tresărea la încheietura mâinii lui Ripley. provocându-i o durere pe care se hotărî să n-o ia în seamă. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
supraîncălzite, în căutarea sursei zgomotului. Venea dintr-un fel de suflătoare al cărei orificiu era astupat cu un disc de metal. Aruncând din timp câte o privire împrejur, îngenunche și ridică piesa rotundă. O scară se afunda în întuneric. Coborî, progresând prin beznă, până când simți sub tălpi solul tare. Acționă lanterna. Se afla într-un antrepozit. Cercul de lumină îi dezvăluia cutiile de plastic, niște instrumente și unelte care păreau nefolosite... și de-asemenea niște oase de care atârnau zdrențe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
gestul lor, de parcă ar fi făcut un dar unui nepământean. Nici azi nu știu ce conținea cutia aceea, căci o lăsasem pe bancă, fără să o ating măcar. Pierdusem orice urmă de umanitate, îmi dădeam seama de asta, dar credeam că astfel progresez pe drumul către suprauman. În vacanța dintre a unsprezecea și a douăsprezecea trăisem o asemenea singurătate, încît mă speriasem în privința integrității mele psihice. Timp de trei luni mi-am simțit în continuu inima grea , de o dragoste abstractă, o dragoste
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
râd cu poftă și mă trântii pe pat, fericit că sunt totuși un tânăr inteligent și lucid. Atunci intră și Maitreyi, cu cărțile la braț. ― Facem lecție astăzi? mă întrebă ea, foarte timidă. Am început cu bengaleza, la care eu progresam mult, pentru că învățam serile singur și vorbeam tot timpul cu Chabù numai în bengali. Ea îmi dete o temă de tradus și, în timp ce eu scriam, mă întrebă: ― Unde ai pus floarea? ― Am presat-o. ― Arată-mi-o și mie. Eram
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de fiecare "compartiment" al vieții mele? 3. Trasează-ți, în linii mari, un plan pe 10 ani în ceea ce privește: A) PROFESIA: • Cum va evolua cariera mea? (un obiectiv principal să fiu permanent pe fază, să nu ratez nici o ocazie de a progresa) • Ce salariu doresc să obțin? • Ce grad de autonomie doresc să dobîndesc? (subaltern cuminte, docil sau încăpățînat ori membru al staff-ului de conducere) • De cît prestigiu îmi propun să mă bucur de pe urma profesiei mele? (să devin un profesionist redutabil
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
are să iasă din amestecul permanent de calcul și întâmplare care alcă tuiește viața istoriei și a politicii... Ne ocrotește, așadar, o inexorabilă lege a progresului sau ne învârtim la nesfârșit în cerc ? Pentru noi există realmente vreo șansă de a progresa, de a ne apropia de națiunile apusene, civilizate, visul nostru fierbinte de un secol, sau totul nu este decât fata morgana, un efort inutil, de vreme ce ele merg cu mult mai repede decât noi și distanța rămâne cel puțin aceeași... ba
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se pare că îl ajutaseră și devenise oarecum influent, deși nu știu exact ce fel de politică a făcut. O politică tot pro-germană, cred. Așa că sub Antonescu situația lui nu a dat cu nimic înapoi... Sunt chiar convinsă că a progresat. Și măcar pe Antonescu ți-l amintești, sper. Mai ții minte că erai la noi în timpul Rebeliunii legionare ? — Asta, da ! îi știu și p-ăia de i-a ținut împușcați, aici, la Dealu-țăcăliei, și n-avea nimeni voie să îi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
jocului consumatorului. (Bauman, 1999, pp. 37-38) Nici în ceea ce privește pragmatica motivării nu s-au înregistrat în ultima sută de ani progrese semnificative. Ceea ce constata Herzberg în anul 1959, pare a fi valabil și în prezent: Și iată, pe măsură ce secolul prezent a progresat (secolul al XIX-lea, n.m) s-au făcut mai multe și mai frenetice cercetări pentru a găsi modalități de motivare a oamenilor, depășind exercițiul puterii economice. Acesta este scopul nenumăratelor cursuri de relații umane, în care superiorii sunt forțați
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
că poate să își continue viața în același mod, ci va încerca să îl facă pe acesta să vadă că are anumite deficiențe pe care va trebui să le cunoască atunci când va reuși, probabil mai târziu, și să încerce să progreseze pe calea spirituală. Confesorul va face acest lucru, fiind convins că penitentul va putea să crească în viața spirituală în mod gradual. Aceasta nu înseamnă că preotul confesor are o opinie laxistă asupra moralei, ci doar că apelează la un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
oportună sublinierea unor aspecte și propuneri practice pentru viața credincioșilor și pastorala Bisericii. Ele pot fi formulate astfel: a) Spovada frecventă este importantă și actuală. Ea ajută penitentul să fie mai des în contact cu Dumnezeu în această manieră, să progreseze în viața spirituală și să nu uite importanța convertirii sale. Există, însă autori care susțin că atunci când spovada începe să se practice cu o oarecare regularitate, începe să se piardă, puțin câte puțin din misterul sacramental. Acest lucru nu poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fi. Pe fundalul clar-obscur hașurat de jerbele de scântei țâșnite din loviturile ciocanului pe fierul înroșit, Biscornet părea un vrăjitor, care preface în chip miraculos bucățile de metal inert, lipsite de expresivitate, în obiecte strălucitoare, aproape însuflețite. Dorința de a progresa în meseria lui era perfect justificată în gândirea tânărului. Dar, pentru a fi recunoscut ca maistru, acest lucru nu era suficient. în acel secol al XIII-lea încă, meșteșugarii erau organizați în corporații. Un fel de sindicate din zilele noastre
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
instituții și persoane private care m-au refuzat sau m-au dat în judecată. Cert este că, așa cum vă anunțam, ne aflăm într-un Nou An și, cu vâsc sau fără vâsc, viața merge înainte, adică evoluează, se dezvoltă, crește, progresează. Exact ca-n dialogul dintre două venerabile precupețe: Cum o mai duce cu nașul cu cancerul ? Merge ? Da. Progresează de la zi la zi. CAPRA, URSU De undeva, dintre tălăngi, fluiere și dobe frământate ca aluatul de cozonac în urechile privitorilor
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
anunțam, ne aflăm într-un Nou An și, cu vâsc sau fără vâsc, viața merge înainte, adică evoluează, se dezvoltă, crește, progresează. Exact ca-n dialogul dintre două venerabile precupețe: Cum o mai duce cu nașul cu cancerul ? Merge ? Da. Progresează de la zi la zi. CAPRA, URSU De undeva, dintre tălăngi, fluiere și dobe frământate ca aluatul de cozonac în urechile privitorilor se strecoară damful de samahoancă al Caprei, Mitică a lu’Pupăză, în travesti animalier: Ța, ța, ța, căpriță ța
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
matematică Lucasian de la Universitatea din Cambridge între 1979 și 2009.Hawking a obținut un succes cu lucrări de popularizare a științei , în care el discută teoriile sale proprii și ale cosmologiei, în general; Hawking suferă de o boală care a progresat de-a lungul anilor. El este aproape în întregime paralizat și comunică prin intermediul unui dispozitiv de discurs generatoare . El s-a căsătorit de două ori și are trei copii.
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93043]
-
în mașină, grăbit, și apasă pe accelerator. Se teme de plictiseală mai mult decât de bărbații femeilor seduse. Și nu vrea nici să riște. Despărțirile tergiversate creează probleme. Intervin reproșuri, explicații. De ce să se complice? Dar se cheamă că "am progresat"? Progres înseamnă, pentru mine, nu o mai mare viteză de deplasare, ci mai puțină singurătate. Or, e greu de crezut că azi sunt mai puțini oameni singuri decât înainte. Aici, pe plajă, nu-ți dai seama. Unii sporovăiesc, alții stau
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
stă la taifas. " Vreți să vă ghicesc în cafea?" mă întreabă, râzând, soția unui prozator. "Nu, doamnă, mulțumesc". Nu-mi place ideea că destinul meu zace într-o ceașcă de cafea. Deși, în privința aceasta, trebuie să admit că s-a progresat. Pythiile erau, toate, analfabete. Acum au studii superioare. Brusc, îmi vin în minte frânturi din alte veri. Horia Lovinescu, prăbușit într-un fotoliu, pe terasă, cu ochii pironiți în gol, fără să vadă pe nimeni. Era grav bolnav. La fel
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]