1,605 matches
-
1948, trioul Pauker-Luca-Georgescu în 1952, Dej rămânând, precum Bălcescu, unicul deținător al căii drepte (se păstraseră doar nume oarecum inofensive, ca Ștefan Gheorghiu ori I. C. Frimu, și chiar Dobrogeanu-Gherea, criticat totuși pentru că nu considerase România un teren favorabil instituirii dictaturii proletariatului, fiind prea puțin capitalistă, Cristescu sau Foriș fiind eliminați ori amintiți în lumină nefavorabilă). Au fost în schimb promovați martiri care nu avuseseră intenții de lider, ca Roaită (stațiunea Carmen Sylva de pe litoral devenind Vasile Roaită azi Eforie Sud), Ilie
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
rolul de a proiecta anatema asupra vechii orânduiri și de a justifica necesitatea schimbării sistemului, presupusa sete de învățătură (și motivul imposibilității frecventării școlii) recupera handicapul inculturii acut resimțit, inițierea în partid (de către muncitorul vârstnic) țintea la ierarhia strictă în cadrul proletariatului, profesia revoluționară (care presupunea dinamismul, omniprezența, carisma, persuasiunea și influența ilegalistului) contura inevitabilitatea triumfului cauzei, iar moartea eroică (jertfa de sânge) conferea autenticitate și istoricitate mișcării ilegaliste, prin legitimarea supraviețuitorilor cu dreptul puterii în stat.874 Pe planul discursului mitologic
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
gravitatea triumfului lui Lîsenko nu provine nici pe departe din conținutul tezei sale, ci din natura argumentelor lui". Ibid., p. 146. 285 Ibid., p. 130. Mulți preferă să considere teoria marxistă ca adevărată, în ciuda infirmărilor istoriei (nivelul de trai al proletariatului nu a scăzut ci a crescut constant, ponderea acestuia a scăzut de asemenea, crescând cea a funcționarilor, adică a micii burghezii). Practic, nici nu mai există proletariat în sensul dat de Marx, iar țările în care socialismul a învins "s-
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să considere teoria marxistă ca adevărată, în ciuda infirmărilor istoriei (nivelul de trai al proletariatului nu a scăzut ci a crescut constant, ponderea acestuia a scăzut de asemenea, crescând cea a funcționarilor, adică a micii burghezii). Practic, nici nu mai există proletariat în sensul dat de Marx, iar țările în care socialismul a învins "s-au însărcinat să dea dovada că socialismul nu vrea să însemne neapărat libertate, și nici măcar egalitate". Realitățile nu mai sunt aceleași, iar soluțiile date de către corifei nu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cade pieziș peste casele vechi. Pe strada Plantelor a locuit Mihai Eminescu. E liniște, ai chiulit de la ora de istorie, era despre Gherea, și caști gura pe la ferestre și prin curți. Nu se simte În nici un fel lupta surdă dintre proletariat și chiaburime. Doar lupta primăverii cu mugurii copacilor. Aștepți să se scurgă timpul orei de istorie de la care ai chiulit. Când se face vremea, te azvârli În tramvaiul 13. Tu, În tramvaiul 13. În drum spre Palatul Pionierilor. Te dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
trezeam smuls încoace și-ncolo, fiindcă în decursul certei se ajungea la alcătuirea de haite: în mare, existau trei grupuri opuse. Ceata mai mică se dădea posesoare a unei conștiințe de clasă comuniste, prevedea sfârșitul iminent al capitalismului și triumful proletariatului, avea un răspuns la toate și îi plăcea să amenințe cu pumnul. Din ea făcea parte maistrul pe sector, la suprafață un om de treabă, care locuia într-o casă de familie în apropierea locului de muncă și cu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
În aceste condiții au luat ființă primele cooperative cu caracter formal, înființate și gestionate pe baza unor reguli și principii stabilite prin legi. Ideologia cooperatistă își are izvorul în doctrina socialistă (socialimul utopic), primele cooperative luând naștere ca organisme ale proletariatului prin care se încerca ridicarea economică a acestei clase sociale. Cu timpul, în dezbaterile care s-au dus în jurul ideii de asociere și cooperare, au intervenit și reprezentanți ai altor doctrine politice. Încă de la începuturile mișcării cooperatiste partidele politice au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mișcării cooperatiste a fost afectată de influențele politice, în principal de cele ale partidelor cu caracter radical (comunist și fascist), care susțineau instaurarea unei noi ordini sociale prin forță. Cu toate că organizațiile economice cooperatiste au fost gândite ca instrumente în slujba proletariatului, ele s-au extins și în localitățile rurale ca forme asociative de organizare a micilor proprietari de terenuri agricole în vederea depășirii unor dificultăți de natură economică cu care se confruntau. Deosebirea care apare între cooperativele muncitorești și cooperativele țărănesti este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociaților, ci trebuia să fie folosit pentru înființarea de alte cooperative. Un nume de referință în concepția liberală privind cooperația este acela al lui Victor-Aime Huber, care considera necesară participarea la cooperație a claselor aristocrate. El era de părere că proletariatul german era lipsit de inițiativă și de mijloace financiare și ca urmare era necesară asistența elitei societății, nu numai pentru a întări baza financiară a cooperativei, dar, mai ales pentru a suplini incapacitatea intelectuală și morală, precum și lipsa de experiență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
o neutralitate politică totală a mișcării cooperatiste, susținând că mișcarea cooperatistă contribuie prin ea însăși la democratizarea și socializarea vieții economice. Referitor la concepția comunistă privind cooperația, profesorul Ch. Gide aprecia că, a face din mișcarea cooperatistă un monopol al proletariatului reprezintă o limitare arbitrară și o contradicție în același timp, deoarece mișcarea cooperatistă urmărește înlăturarea proletariatului. Ea luptă nu numai împotriva deficiențelor capitalismului ci și împotriva dictaturii proletariatului. Intre gânditorii români care au adoptat concepția socialistă privind cooperația îl amintim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
democratizarea și socializarea vieții economice. Referitor la concepția comunistă privind cooperația, profesorul Ch. Gide aprecia că, a face din mișcarea cooperatistă un monopol al proletariatului reprezintă o limitare arbitrară și o contradicție în același timp, deoarece mișcarea cooperatistă urmărește înlăturarea proletariatului. Ea luptă nu numai împotriva deficiențelor capitalismului ci și împotriva dictaturii proletariatului. Intre gânditorii români care au adoptat concepția socialistă privind cooperația îl amintim pe Ștefan Zeletin, care o privea ca pe un sistem economic ce urmărea înlăturarea ordinii capitaliste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Ch. Gide aprecia că, a face din mișcarea cooperatistă un monopol al proletariatului reprezintă o limitare arbitrară și o contradicție în același timp, deoarece mișcarea cooperatistă urmărește înlăturarea proletariatului. Ea luptă nu numai împotriva deficiențelor capitalismului ci și împotriva dictaturii proletariatului. Intre gânditorii români care au adoptat concepția socialistă privind cooperația îl amintim pe Ștefan Zeletin, care o privea ca pe un sistem economic ce urmărea înlăturarea ordinii capitaliste a societății pentru a o înlocui. El considera că "socialismul și cooperația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de capitalism: unul distructiv specific țărilor agrare în care capitalismul apare sub formă de comerț și camătă (blestemul proprietarilor de pământ mici și mari"), și un altul constructiv specific popoarelor moderne. Factorul care a favorizat apariția cooperației, potrivit lui Zeletin este proletariatul industrial care creează cele trei forme ale cooperației în cursul celor trei faze de dezvoltare a capitalismului. Astfel, în faza capitalismului comercial au luat naștere la inițiativa proletariatului cooperativele de consum, în faza capitalismului industrial cooperativele de producție, iar în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
specific popoarelor moderne. Factorul care a favorizat apariția cooperației, potrivit lui Zeletin este proletariatul industrial care creează cele trei forme ale cooperației în cursul celor trei faze de dezvoltare a capitalismului. Astfel, în faza capitalismului comercial au luat naștere la inițiativa proletariatului cooperativele de consum, în faza capitalismului industrial cooperativele de producție, iar în faza capitalismului financiar cooperativele de credit. Aceste trei forme de cooperative aveau rolul de a desființa cele trei categorii de capital: de comerț, de industrie, bancar. Ștefan Zeletin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
putem trage următoarele concluzii: din numărul total al cooperativelor existente la acea dată în țara noastră ponderea cea mai mare o dețineau cooperativele care își aveau sediul în mediul rural; cooperativele de consum, care sunt forme tipice de cooperație ale proletariatului, sunt situate în exclusivitate în mediul urban; din numărul total al asociaților înscriși în diferitele tipuri de cooperative existente în țara noastră (1269472), ponderea ce mai mare o dețineau membrii asociați proveniți din mediul rural (956242 față de 313240 din mediul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
noastră. Pe pânza cenușie a amintirilor, i se perindară, în scurte și amare străfulgerări, spectrul războiului trecut, himera revenirii la rânduielile firești ale vieții din Goldana, imensa năvală a nelegiuirilor și mârșăviilor Eliberării, teama ucigătoare și permanentă de capriciile dictaturii proletariatului, vedenia unei iminente și globale prăbușiri în neant... După înșiruirea tancurilor pe deal, care pendulară, prin Goldana, cu un huruit înspăimântător, când spre Răsărit, când spre Asfințit, se petrecu, de la o zi la alta, tot mai copleșitoarea paradă a unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nu se uita nimeni la asemenea vorbe. Ce e trist, domnule judecător, e că oameni, oricît de respectabili, sînt aruncați pe drumuri fără nici o vină, cu eticheta - vă Închipuiți! - că sînt oamenii „vechii societăți”. Chiar tratați ca infractori. În loc să Îmburghezească proletariatul, ei proletarizează burghezia, la care de fapt rîvnesc. - Numai partea a doua e adevărată, În ce privește partea Întîi nu-i adevărat decît cu unele nuanțe, chiar diferențe. Observați: cu cît vorbesc mai vehement Împotriva burgheziei, Încărcînd-o cu toate relele lumii, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
unei rubrici de Actualitatea școlii: "desigur că, mai ales în învățămîntul secundar și superior, s'a practicat o inflație excesivă în ultimul deceniu. De-aici a rezultat o avalanșă de titrați care bat mereu la porțile bugetului statului, alcătuind un proletariat intelectual muritor de foame. Drama acestui tineret cu diverse diplome în buzunar e îngrozitoare." În situații, nici vechi, nici noi, în care oricine ar fi capitulat, sau măcar ar fi ales o sănătoasă nepăsare "D. Gusti se sbuciumă și rezistă
Cîteva instantanee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8715_a_10040]
-
domnia cunoștea pe conservatori și știa că sunt oameni de treabă și, fie sau nu fie la putere, turburări n-or să facă. Astfel dar, pentru a înlătura un pericol, pentru a astupa gurile flămânzilor liberali, pentru a evita ca proletariatul de ciocoi și cenușari să intre în înțelegere cu dușmanul, ne-au adus pe noi ciocoii și cenușarii de liberali la putere și într-adevăr schimbarea în noi s-au făcut iute-iute. Din antidinastiei ne-am făcut dinastiei, din turcofili
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu toba la companii de cumpărători străini, încît tocmai societatea noastră superioară va fi compusă din străini, din oameni ce nu vor mai avea nici un fel de durere pentru țară sau pentru păsul plugarilor ei. Aceștia vor fi reduși la proletariat, adică la un instrument brut și inert de muncă, fără nici o însemnătate pentru stat. Și noi - văzând cu ochii apropiindu-se relele - noi să fim politicoși. Și pe când o extremă mizerie se pregătește acestei țări, o mizerie care a început
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al vieții statului. Constituția, negăsind însă nici industrie națională, nici negoț național, a trebuit să-și umple golul cu acel noian de profesii liberale, adică de oameni fără de nici o ocupație, advocați, aspiranți la funcțiuni și funcționari în disponibilitate la acel proletariat al condeiului care de jure face parte din colegiul al III-lea din orașe, dar cari de facto nu plătesc nici dările și nu împlinesc nici datoriile colegiului IV, și apelează mereu la acești oameni, dîndu-le preponderența și dominațiunea în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din punga țăranului pentru a întreține o administrație hoțească, atunci noi... sîntem socialiști, se-nțelege. Și daca vom spune că populațiile noastre orășenești au pierdut - prin importarea mărfurilor străine de tot soiul - pînea zilnic[ă] și sânt reduse parte la proletariat, parte la precupețirea băuturilor spirtoase și a obiectelor de consumație zilnică, adecă trăiesc din scumpirea artificială a acestor obiecte, atunci " Romînul" va zice că suntem socialiști. Tot atât de nepotrivită e citarea în această privire a unui alt articol din "Timpul". Despre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d-lui raportor D. Giani estragem următoarele: Nu mă voi ocupa de importanța și necesitatea acestei legi mai cu deosebire când privim la populațiunea noastră rurală, pentru care fatala clauză penală, când constă în bani, aduce mizeria și perspectiva unui proletariat, iară când constă {EminescuOpX 153} în prestațiuni în natură, atunci efectul este. vexațiunea, degradațiunea omului și încătenarea libertății lucrului. Toate aceste considerațiuni sânt atât de bine puse în vedere prin espunerea de motive a guvernului încît ne-a determinat pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
număr din ce în ce mai mare de oameni e evident că, deși acești oameni vor avea aceleași, ba poate mai multe necesități decât părinții lor mai puțini la număr, totuși averea lor imobiliară va deveni din ce în ce mai mică. Care va fi rezultatul? Sărăcirea tuturor, proletariatul tuturor. Nu credem însă că cineva să susție că proletariatul e idealul la care tinde un stat. Așadar divizibilitatea averii e bună la cea mobiliară, care se poate înmulți în infinit, nu însă la cea imobiliară, care prin chiar natura
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oameni vor avea aceleași, ba poate mai multe necesități decât părinții lor mai puțini la număr, totuși averea lor imobiliară va deveni din ce în ce mai mică. Care va fi rezultatul? Sărăcirea tuturor, proletariatul tuturor. Nu credem însă că cineva să susție că proletariatul e idealul la care tinde un stat. Așadar divizibilitatea averii e bună la cea mobiliară, care se poate înmulți în infinit, nu însă la cea imobiliară, care prin chiar natura ei nu se poate augmenta. Să ne închipuim de pildă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]