2,396 matches
-
așa-numita “biserică a bărbaților” (locul unde stăteau bărbații, adică naosul) e separată de “biserica femeilor” (adică pronaosul) printr-un perete din care s-au scos bucăți de bârne, pentru a facilita accesul femeilor la slujbă. Trecerea din naos în pronaos se face prin intermediul portalului interior, și acesta frumos decorat. Naosul are o boltă semicirculară, unde se distinge atât grinda centrală, cât și arc-dublorile frumos sculptate și pictate. Iconostasul are trei intrări, ușile împărătești având șase casete pictate cu scena Bunei
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]
-
semicirculară, unde se distinge atât grinda centrală, cât și arc-dublorile frumos sculptate și pictate. Iconostasul are trei intrări, ușile împărătești având șase casete pictate cu scena Bunei Vestiri, Arhanghelul Gavriil, precum și cu cei patru Evangheliști. Biserica are o clopotniță deasupra pronaosului, clopotnița având o galerie cu parapet de lemn și un coif octogonal. Pictura păstrată în naos ilustrează scene din Vechiul Testament cum ar fi răpirea la cer, în carul de foc, a Sfântului Prooroc Ilie. Din Noul Testament se pot distinge mai
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]
-
familiile : ing. Ilie Nistor și ing. Florin Ardean, ctitorii principali.. Tot atunci s-a dat binecuvântare pentru săvârșirea slujbelor în biserica Paraclis și s-a pus al doilea hram : Sf. Proroc Ilie Tesviteanul . Se continuă lucrările la Paraclis : se construiește pronaosul, la începutul anului 2002 se înlocuiește acoperișul punându-se tablă de aluminiu ,se amenajează intrarea construindu-se scările. Pe data de 1 iulie 2002 se începe pictura în altarul Paraclisului, fiind finalizată în ajunul hramului Sf. Proroc Ilie Tesviteanul.La
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
Pe data de 1 iulie 2002 se începe pictura în altarul Paraclisului, fiind finalizată în ajunul hramului Sf. Proroc Ilie Tesviteanul.La sfârșitul lunii iulie încep lucrările la noua clădire. În perioada octombrie- decembrie se continuă pictura în naosul și pronaosul Paraclisului, iar pe data de 21 decembrie 2002, în cadrul slujbei arhierești oficiată de Î.P.S. Andrei al Alba Iuliei, se binecuvântează pictura. Pentru realizarea picturii menționăm contribuția donatorilor : Ilie Nistor , Sorina Vodă, Florin Ardean, Prof. univ. dr. Adrian Dumitru Crăciunescu
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
zid în anii 1810-1812 nu se știe dar este cert că la anul 1896 este pomenită o biserică în Țop edificată în 1738, cea adusă din Gostila, datată probabil în baza anului menționat în inscripția pictată de pe ancadramentul tracerii din pronaos în naos. Intervalul scurs din 1810-1812, momentul construirii bisericii de zid din Gostila și 1896, data șematismului este destul de mare și este de așteptat ca mutarea bisericii să se fi făcut în prima jumătate a secolului XIX întrucât șematismul din
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
de clopotul vechi de la 1689, momentul edificării ei fiind plasat astfel în a doua parte a secolului XVII. Biserica se caracterizează printr-un plan dreptunghiular terminat în partea de răsărit cu absida altarului, spațiul interior fiind împărțit în încăperile obișnuite: pronaos, naos și altar. Prima încăpere, pronaosul, având următoarele dimensiuni: lungimea de 2,75 m iar lățimea de 4,15 m are spre vest trei fețe, iar naosul, rectangular, tinde spre forma unui pătrat având dimensiunile: lungimea de 4,45 m
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
edificării ei fiind plasat astfel în a doua parte a secolului XVII. Biserica se caracterizează printr-un plan dreptunghiular terminat în partea de răsărit cu absida altarului, spațiul interior fiind împărțit în încăperile obișnuite: pronaos, naos și altar. Prima încăpere, pronaosul, având următoarele dimensiuni: lungimea de 2,75 m iar lățimea de 4,15 m are spre vest trei fețe, iar naosul, rectangular, tinde spre forma unui pătrat având dimensiunile: lungimea de 4,45 m și lățimea de 4,15 m.
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
formată din trei scânduri prinse în diagonale cu cuie, este decorată spre colturi cu elemente metalice, mânerul, tot de metal fiind amplasat chiar în centrul ușii. Se remarcă pe latura de sud locul unei vechi intrări ce dădea tot în pronaos, azi această intrare fiind obturată cu lemne provenite de la vechea biserică distrusă în incendiul din anul 1973. Din pronaos se poate ajunge în naos printr-o trecere, de asemenea, frumos decorată. În partea superioasă a ancadramentului trecerii din pronaos în
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
metal fiind amplasat chiar în centrul ușii. Se remarcă pe latura de sud locul unei vechi intrări ce dădea tot în pronaos, azi această intrare fiind obturată cu lemne provenite de la vechea biserică distrusă în incendiul din anul 1973. Din pronaos se poate ajunge în naos printr-o trecere, de asemenea, frumos decorată. În partea superioasă a ancadramentului trecerii din pronaos în naos este ușor rotunjit, părțile laterale fiind demarcare în exterior cu un brâu de forma unei frânghii. Din același
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
în pronaos, azi această intrare fiind obturată cu lemne provenite de la vechea biserică distrusă în incendiul din anul 1973. Din pronaos se poate ajunge în naos printr-o trecere, de asemenea, frumos decorată. În partea superioasă a ancadramentului trecerii din pronaos în naos este ușor rotunjit, părțile laterale fiind demarcare în exterior cu un brâu de forma unei frânghii. Din același tip de decorație se formează, chiar deasupra intrării, o cruce cu brațul orizontal mult alungit. Părțile laterale mai sunt decorate
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
decorație se formează, chiar deasupra intrării, o cruce cu brațul orizontal mult alungit. Părțile laterale mai sunt decorate cu câte o rozetă aflată pe un fundal de "stele" atât în registrul superior cât și în cel inferior. Peretele ce desparte pronaosul de naos este unul continuu, pe acesta regăsindu-se singurele urme din decorul pictat al bisericii. Cu greu, se pot distinge fragmente din imaginea Sfinților Împărați Constantin și Elena precum și anul 1738 pictat în partea stângă a întrării în naos
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
acesta regăsindu-se singurele urme din decorul pictat al bisericii. Cu greu, se pot distinge fragmente din imaginea Sfinților Împărați Constantin și Elena precum și anul 1738 pictat în partea stângă a întrării în naos. Chiar în stânga intrării în biserică, din pronaos, cu ajutorul unei scării se poate ajunge în turnul bisericii. Naosul bisericii este acoperit de o boltă semicilindrică (înălțimea maximă a naosului este de aproximativ 3,65 m), spre deosebire de pronaos care este tăvănit (înălțimea pronaosului este de 1,90 m). În
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
stângă a întrării în naos. Chiar în stânga intrării în biserică, din pronaos, cu ajutorul unei scării se poate ajunge în turnul bisericii. Naosul bisericii este acoperit de o boltă semicilindrică (înălțimea maximă a naosului este de aproximativ 3,65 m), spre deosebire de pronaos care este tăvănit (înălțimea pronaosului este de 1,90 m). În naos se remarcă existența unei grinzi tirant (la 1,45 m de la peretele dintre naos și pronaos) între pereții din sud și din nord ai bisericii. Trecerea din naos
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
Chiar în stânga intrării în biserică, din pronaos, cu ajutorul unei scării se poate ajunge în turnul bisericii. Naosul bisericii este acoperit de o boltă semicilindrică (înălțimea maximă a naosului este de aproximativ 3,65 m), spre deosebire de pronaos care este tăvănit (înălțimea pronaosului este de 1,90 m). În naos se remarcă existența unei grinzi tirant (la 1,45 m de la peretele dintre naos și pronaos) între pereții din sud și din nord ai bisericii. Trecerea din naos în absida altarului se face
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
semicilindrică (înălțimea maximă a naosului este de aproximativ 3,65 m), spre deosebire de pronaos care este tăvănit (înălțimea pronaosului este de 1,90 m). În naos se remarcă existența unei grinzi tirant (la 1,45 m de la peretele dintre naos și pronaos) între pereții din sud și din nord ai bisericii. Trecerea din naos în absida altarului se face prin două spații, unul mai mare (înălțimea de 1,45 m și lațimea de 0,80 m) - destinat ușilor împărătești și altul mai
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
semicircular în zona centrală. În absidă, bolta altarului se sprinjină spre iconostas pe o nervură rotunjită ce urmărește marginea bolții altarului. Acoperișul, unitar pentru întreg edificiul este străpuns în partea sa vestică de turnul clopotniță, de mică înălțime, așezat peste pronaos. Galeria deschisă a turnului clopotniță se află la nivelul coamei acoperișului și este acoperită de un coif scurt, format pe verticală din două segmente și având o bază octogonală.
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
delimitată de stânca din jur în care era practic încorporată construcția, de către „maeștrii Lazaru Bernazu și Carlu Lacneru”. O descriere a bisericii o aflăm la Vasile Vărădean. Biserica „are un plan dreptunghiular, împărțit în altar semicircular spre răsărit, naos și pronaos, având 17,30 m lungime și 7 metri lățime. Turnul inițial de formă patrulateră a fost construit de zidarul Franz verdeț din Oravița Montană.[...] Acoperișul inițial al turnului a fost acoperiș piramidal în patru fețe triunghiulare, schimbat ulterior cu un
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
și azi ca și în trecut atât de locuitorii satului Totoreni cât și de locuitorii satului Băleni, biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica este datată printr-o inscripție aflată pe una din grinzile pronaosului, în exterior, în partea stângă a intrarii: “"Ziditu-s-au această sfântă beserică după întrupare Domnului Leatu 1697"” . În data de 23 martie 1745, locuitorilor satelor Totoreni, Tărcăița, Mierag și Băleni li se aprobă două măji de fier "pentru șindrilit
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
planul dreptunghiular, cu absida altarului poligonală, cu cinci laturi, decroșată. Lungimea bisericii este de aproximativ 1100 cm. Particularitatea bisericii este prispa de pe latura sudică ce se întinde pe toată lungimea naosului de aproximativ 525 cm. "Perindelele" se termină odată cu naosul, pronaosul fiind mai lat decât naosul, ocupând și locul prispei. Ca lungime, pronaosul are o lungime de 575 cm. Intrarea se face prin partea de vest a bisericii, în axul bisericii. Ușa bisericii, este frumos decorată cu ținte vechi din fier
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
este de aproximativ 1100 cm. Particularitatea bisericii este prispa de pe latura sudică ce se întinde pe toată lungimea naosului de aproximativ 525 cm. "Perindelele" se termină odată cu naosul, pronaosul fiind mai lat decât naosul, ocupând și locul prispei. Ca lungime, pronaosul are o lungime de 575 cm. Intrarea se face prin partea de vest a bisericii, în axul bisericii. Ușa bisericii, este frumos decorată cu ținte vechi din fier. Biserica femeilor este despărțită de biserica bărbaților printr-un perete de grinzi
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
bisericii. Ușa bisericii, este frumos decorată cu ținte vechi din fier. Biserica femeilor este despărțită de biserica bărbaților printr-un perete de grinzi, prevăzut cu spații petru a facilita accesul portal sculptat și pictat, din păcate pictura este foarte deteriorată. Pronaosul este podit iar naosul este acoperit de o boltă semicilindrică unde putem remarca arc-dubloul decorat cu motivul funiei precum și cu rozete, colorat în roșu, galben și albastru. Meștergrinda întersectează arc-dubloul împărțind bolta naosului în patru casete, fiecare dintre acestea fiind
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
icoanele Sf. Gheorghe și a Sf. Dimitrie. Iconostasul, unde încă se mai pot distinge figurile apostolilor este ornamentat cu icoane mărginite de ștergare albe din pânză, decorate cu cusături roșii,negre și cipcă. Intrarea în podul bisericii se face prin pronaos, astfel avându-se acces atât la clopote cât și la balconul care se găsește deasupra unei părți a naosului. În partea sudică a altarului se află un luminator sub formă de cruce. Modificările ulteriore aduse bisericii au determinat lărgirea ferestrelor
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
formă mai apropiată de cea inițială. De dimensiuni mici spre medii, biserica prezintă planimetria obișnuită. Printr-un frumos portal, ce seamănă cu cel întâlnit la biserica de lemn din Sebiș, situat pe latura de sud a bisericii, se ajunge în pronaosul bisericii. Pronaosul bisericii este despărțit de naos printr-un perete în care au fost făcute orifiile obișnuite pentru ce cei aflați în pronaos să poată audia slujba. Dintre alte elemente decorate putem aminti portalul interior, unde sunt din nou prezente
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
apropiată de cea inițială. De dimensiuni mici spre medii, biserica prezintă planimetria obișnuită. Printr-un frumos portal, ce seamănă cu cel întâlnit la biserica de lemn din Sebiș, situat pe latura de sud a bisericii, se ajunge în pronaosul bisericii. Pronaosul bisericii este despărțit de naos printr-un perete în care au fost făcute orifiile obișnuite pentru ce cei aflați în pronaos să poată audia slujba. Dintre alte elemente decorate putem aminti portalul interior, unde sunt din nou prezente florile de
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
întâlnit la biserica de lemn din Sebiș, situat pe latura de sud a bisericii, se ajunge în pronaosul bisericii. Pronaosul bisericii este despărțit de naos printr-un perete în care au fost făcute orifiile obișnuite pentru ce cei aflați în pronaos să poată audia slujba. Dintre alte elemente decorate putem aminti portalul interior, unde sunt din nou prezente florile de crin dar și arc-dubloul și meșter-grinda ce împodobesc bolta naosului. Absida altarului este decroșată, poligonală cu cinci laturi. Acoperișul este unul
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]