1,877 matches
-
vieții contemporane” care impun continua educare a oamenilor. Întregul său demers e orientat spre organizarea educației permanente ca un sistem coerent, integral, după logica internă a dezvoltării. Produce un sentiment stenic și faptul că se evită limbajul impregnat de formule propagandistice, care minează adesea textele pedagogilor epocii. „Educația permanentă - scrie Leon Țopa - semnifică diversificare, reluare la trepte superioare, restructurare a cunoștințelor, conversiune de deprinderi și transfer al acestora, și nu pur și simplu învățare pe tot parcursul vieții. Soluția e... de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a învățării. Toate aceste principii educative se cer întemeiate pe planificare, organizare, evaluare continuă a sistemului și pe „o stare de spirit favorabilă în masele largi populare”. Ceea ce irită sensibilitatea unui lector de astăzi este aici limbajul prea aliniat comandamentelor propagandistice ale timpului. Sintagme ca „educația întregului popor” sau „mase largi” evocă un sistem de ideologizare forțată, de îndoctrinare sistematică, diluând și deviind finalitățile educației permanente. Mai decupăm, dintre numeroasele volume, studii, cercetări asupra principiilor și strategiilor educației permanente, o carte
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
dreptate, orice învățare înseamnă o inserție mai bună în social, o adaptare mai eficientă la situație. Aceasta numai în afara cazului în care contextul deformat nu presează perfid „masele largi” pentru a deprinde anumite scheme cognitive și atitudinale, livrate de aparatul propagandistic al puterii (Neculau, 2002). Încheiem acest scurt excurs printre lucrările românești cu prezentarea unei atitudini revelatoare pentru o întreagă categorie de educatori și oameni de știință care și-au identificat rostul social și profesional în acțiuni de educație socială. Octavian
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a folosi aceste ajutoare ar fi fost dur sancționată de public. Atragerea finanțărilor nerambursabile devenea o unitate de măsură a capacității administrative și o dovadă că România era recunoscută de Occident. Regimul Iliescu, izolat în plan extern, folosea în scop propagandistic problema creditelor, fiecare împrumut fiind prezentat publicului ca o nouă dovadă de încredere în guvernarea Văcăroiu. Odată cu prăbușirea exportului și în lipsa unor investiții străine directe, creditul asigura în mare parte intrarea valutei în România. Publicul devenise conștient de influența acestor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
spre aceeași problemă de fond: principiul reprezentării (în politică) și (în cunoaștere). Nevoia de ocrotire și nevoia de securitate sunt profund exploatate de politicianul modern în propagandele sale. Evident că intelectualii ar trebui să se țină departe de aceste moduri propagandistice de a fi în social și în politic. În munca lor persuasivă, politicienii moderni luptă pentru reprezentare. Ei sunt păstorii turmelor lor, autoritățile amenințătoare și ocrotitoare, sistemul simbolic asupra vieții cotidiene. Cei care nu se supun stăpânirii Simbolurilor sunt anatemizați
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sunt folosite ca instrumente de către regimurile politice nedemocratice. Sunt vizate libertățile de expresie și de gândire; posibilitățile de informare și de participare la actele culturale. Totodată, acest sistem politic modern se înconjoară de o intelectualitate servilă și obedientă cu funcții propagandistice în media și cu scopul unei îndoctrinări a civililor de prin școli și universități (prin lideri intelectuali, deveniți simboluri, prin reviste, edituri, simpozioane și alte activități publice). Puterea este "ceea ce în mod esențial reprimă"90, dar puterea este și ceea ce
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
celorlalte discipline desprinse din istorie la adresa istoriei, poziția ei "intrigantă" și "provocatoare" printre cunoașterile socio-umane. Poziția istoriei printre celelalte discipline e forma profundă de emplotment. Istoria devine nesuferitul celorlalte socio-umane. Invincibilă și indestructibilă, istoria nu poate fi încorporată unor proiecte propagandistice și totalitare cum încearcă unii intelectuali decât ca o formă slabă de discurs politic, ce se află în afara unor evidențe, pe care oamenii ar fi util să le vadă în concretul lor existențial. Cunoașterea istorică implică un efort mental ce
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Sadoveanu, "multiplicator de slogane", George Macovescu, "o nulitate oficială", Geo Bogza, avangardistul ce va "face elogiul Canalului", George Ivașcu, "mare afacerist de atitudini", George Oprescu, "un laș bătrân", Toma George Maiorescu, "un homuncul al partidului", Marin Preda, scriitor de "romane propagandistice" ș.a.m.d. În siajul idiosincraziilor regretatului Virgil Ierunca, Gabriel Stănescu nu-și poate reprima el însuși săgețile în contra unor compatrioți tip Andrei Codrescu sau Norman Manea, ultimul fiind un "inginer hidroenergetician, devenit peste noapte profesor universitar la un colegiu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Ianoși fiind garantul. Tot în acest sens, criticul amintește numele lui Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu, Miron Radu Paraschivescu, sprijinitori ai sistemului, dar apți de surprinzătoare acte de "erezie". Deși pus la punct cu probe pentru zelul său de sirenă propagandistică, George Ivașcu este premiat în chip de pavăză a carierei de cronicar literar a lui Nicolae Manolescu, precum și în chip de cruciat în contra "huliganismului șovin" de origine plebee ("grajdul lui Eugen Barbu și al clicii sale de mercenari"). S. Damian
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Incredibil, acest text demn de M. Novicov sau Sorin Toma,, este semnat, negru pe alb, de tânărul N. Manolescu, ce se erijează într-un vajnic megafon de comandamente ale PMR și îndrumător întru estetica realismului socialist care au fertilizat produse propagandistice semnate Veronica Porumbacu, Nina Cassian, Victor Tulbure, Emil Galan, Eugen Frunză, Petru Dumitriu ("Drum fără pulbere", "Pasărea furtunii"), Marin Preda ("Desfășurarea") etc. Reputatul critic și din 2006 ambasador UNESCO la Paris, a avut totuși curajul și onestitatea să-și delecteze
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cu acel critic literar promițător, eșuat într-un măcelar cu contract determinat. Un poet din Iași mi-a spus că-l cunoaște și că lucrează acum la un partid renumit. Nu mai scrie critică, nici nu vinde carne: editează materiale propagandistice. Oricum, în politică, îi vor folosi învățămintele din ambele lui meserii. Și din experiența răscolitoare a umilinței de-o viață și a "supremației" de o clipă... DECRETUL 400 Directorul teatrului dintr-un oraș mic, un oarecare V., obedient în fața Puterii
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cei care au plătit prețul cel mai mare în confruntarea cu forțele tiraniei, tinerii, se cred înșelați în așteptările lor. Întâia declarație importantă a Frontului adoptase pluralismul politic. Acum, după o lună, acest pluralism tinde să devină o simplă ficțiune propagandistică. Acoperind toate resorturile puterii, Frontul ține să-și adjudece un mandat susceptibil a deveni permanență. Să fi fost convertirea celor câțiva foști din fruntea noului sistem de putere numai o pură stratagemă de captatio în faza inițială? Cu certitudine, ei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
inaugurarea unei lungi perioade de instabilitate și pauperitate accentuată (din 1975 până în prezent). Venirea la putere a lui Saddam Hussein în Irak în 1979 și a colonelului Moammer el-Ghadaffi în Libia în 1969 erau privite drept megaevenimente din perspectiva apologiei propagandistice din statele respective, în timp ce la scară regională pot fi catalogate ca mezoevenimente (prin evaluarea stărilor conflictuale pe care le-au creat cu vecinii), iar la scară globală drept microevenimente regretabile care au deranjat, sau după caz, au aranjat traiectoria evolutivă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cazul partidului comunist din Marea Britanie, al celui irlandez sau al celui german. Situația acestor trei partide nu este asemănătoare. DKP-ul rămîne un grupuscul a cărui influență depășește totuși reprezentarea sa electorală. Datorită ajutorului RDG-ului, el întreține un aparat propagandistic impresionant. Aliniat la pozițiile Moscovei și atașat marxism-leninismului, el nu va ieși din linia tradițională. Pentru minusculul partid comunist irlandez, reunificat în 1970, în majoritate compus din militanți proveniți din comunitatea catolică, chestiunile religioase și naționale ocupă prim-planul scenei
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
dispoziția Ligii Națiunilor și să execute hotărârile acesteia. Anglia a propus distrugerea submarinelor și desființarea serviciului militar obligatoriu. Statele Unite ale Americii au prezentat un plan de dezarmare care a intrat în istorie sub denumirea de “Planul Hoover” care avea scopuri propagandistice în cadrul campaniei electorale care se desfășura în Statele Unite ale Americii și nu urmărea asigurarea securității europene fiind izvorât din concepția președintelui Statelor Unite ale Americii asupra necesității realizării unui echilibru al puterilor mondiale prin revizuirea unora dintre clauzele Tratatului de la Versailles ce puneau
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
o limbă pentru surzii nevăzători realizată la "Institutul Perksin", limbă constând din semne în relief care puteau fi identificate prin simțul tactil cu degetele. Mai târziu va învăța alfabetul Braille. Între timp, în Uniunea Sovietică, aflată tot timpul în competiție propagandistică de cealaltă parte a cortinei de fier cu americanii, Sokoleanski și colectivul său au dovedit că "nu sunt nici ei mai prejos". Olga Skorohodova (1912-1982) a devenit chiar și academician. În cadrul aceleași aceleași "competiții"185, în România, "Vasile Adamescu este
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
axei temporale, constituie un exemplu tipic de cum forma devine semnificație: destrămarea galopantă a centralității puterii discreționare, dezintegrarea unui univers toxic, blestemat, deși cu aparențe de normalitate, spargerea încremenirii funeste în miriade de cioburi: așa-zisul echilibru politic și social, hrănit propagandistic cu splendoarea Portugaliei, nu era decât o perversă, teroristă colecție de sloganuri și butaforie. Să facem cunoștință cu câțiva dintre memorialiștii romanului, personaje și figuranți dintr-o galerie copleșitoare prin puterea aproape demiurgică a autorului de a-și inventa, însufleți
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
-mea liniștindu-se încet așa cum adoarme o caracatiță, înfundându-și tentaculele în nisipul cearșafului". Satira politică, pregnant antitotalitară, atinge culmea sarcasmului și a caricaturii, atât în tropii viciilor și decrepitudinii fizice urmărite pas cu pas, cât și în descrierea mașinii propagandistice a regimului, tip papagalul dresat să repete ca o caterincă: "Cine conduce? Salazar Salazar Salazar". Însăși procesiunea la celebrul loc de pelerinaj și rugăciune Fatima nu este scutită de a deveni un bazar de afaceri comercial-turistice. Blestemul epocii nu cruțase
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
prin aplicarea conceptului lor de generație ca paradigmă dominantă"28. În perioada postbelică, ideea de generație s-a dezvoltat și prin tratarea separată a patru tipuri de literaturi: oportunistă, subversivă, disidentă, evazionistă. Literatura oportunistă este literatura de partid, conformă dogmelor propagandistice, reprezentată prin M. Beniuc, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor, Zaharia Stancu, Titus Popovici, Eugen Barbu, Dumitru Popescu etc.. Temele și motivele abordate sunt subordonate acelorași clișee de expresie, putând spune, astfel, că avem de-a face cu o falsă literatură
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și chinuitoare durere de dinți. Grimasa îl trăda. N. Ceaușescu se simțea sfidat, disprețuit, călcat în picioare de intelectualismul biciuitor al intervenției lui Doinaș, probabil nici nu înțelegea toate cuvintele, erau multe neologisme, multe abstracțiuni, idei și nu ideologie formulată propagandistic, o sintaxă violent contranstantă cu adipoasele construcții ale limbii activistice. Lui N. Ceaușescu nu-i scăpa însă cu siguranță sensul profund al acestui discurs ce ignora, trufaș, locul unde era ținut, la Comitetul Central, în fața puterii supreme [...]"228. Limbajul intelectualizat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
noi în țară, sunt cunoscute patru tipuri de literaturi, dezvoltate în perioada postbelică, grupate în jurul Generației '60, și anume: literatura oportunistă, literatura subversivă, literatura disidentă și literatura evazionistă. 1. Prima dintre ele, literatura oportunistă, este literatura de partid, conformă dogmelor propagandistice, cu evoluții ca M.Beniuc, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor, Zaharia Stancu, Titus Popovici, Eugen Barbu, Dumitru Popescu. Evantaiul de posibilități este larg, deși e vorba de aceleași clișee. Dogma personajului pozitiv se schimbă, pentru a se ajunge la drama
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
institut pentru analiza propagandei care a sistematizat cele mai semnificative trăsături ale acestui stil de discurs, Între care strigarea numelor, evidențierea generalităților - noi nu ne pierdem În lucruri minore - chemarea tuturor maselor, „apelul bandelor transportate de căruțe” etc. Stilul persuasiv - propagandistic se adresează iraționalului din noi și credinței În uniformitatea reacțiilor umane. Și are și succes deosebit, dacă avem În vedere că numeroase cercetări evidențiază caracterul preponderent irațional al opțiunilor noastre politice. Acest stil de discurs pornește de la ideea că
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
unei alte tipologii, ale căror criterii nu sunt Încă precizateă I. Provocări etice În societatea bazată pe cunoaștere Limbajul - mărturie despre adevărata natură a omului politic reacționează În același mod la mesajele de propagandă pe care le recepționează”71. Stilul propagandistic promovează mistificarea adevărului istoric, exaltarea maselor față de anumite mituri istorice, apelul la instinctele și emoțiile unui public, adesea ignorant din punct de vedere politic, refuzul demonstrației și a consecvenței logice chiar și a consecvenței programatice - acordând o atenție sporită rolului
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Rusia în Principate 13, inițiativele modernizatoare declanșate în spațiul românesc pe temeiul noii legiuiri de spiritele luminate ale vremii aveau să-și caute și să-și afle forme de expresie adecvate împrejurărilor, incluzând acțiuni conspirative, ca și cele de natură propagandistică, desfășurate sub stindardul liberalismului, devenit dominantă ideologică a perioadei regulamentare. În egală măsură acest efort își va găsi un larg și eficient spațiu de manevră în planul culturii, instituționalizată și orientată precumpănitor în direcție națională 14. Tinerii aflați la studii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
că, în timp ce foștii revoluționari români exilați căutau în Apus formele organizatorice cele mai adecvate momentului postpașoptist, în vederea atragerii de partea crezului național a opiniei publice, a cercurilor politice, diplomatice și revoluționare europene 34, grupându-se în jurul revistelor de largă eficiență propagandistică "România viitoare" (1850), "Junimea română" (1851) ori "Republica română" (1851, 1853), în Moldova, noul domnitor și-a propus a "întineri patria", apropiindu-și pe cei mai "înrăiți dușmani ai unchiului" (fostul domnitor Mihail Sturdza). A fi întins mâna unui Mihail
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]