3,076 matches
-
a supune bisericile statului, acesta din urmă fiind considerat ca fons unicus juris 3 conform unei concepții politice recent întărite de filosofia hegeliană. Kulturkampf s-a răspîndit și în Austria, prin intermediul legilor din mai 1874, și în Elveția, în cantoanele protestante: Mgr Eugène Lachat, episcop de Bâle, și Monseniorul Gaspard Mermillod, la Geneva, au fost excluși din diocezele lor în 1873; la sfîrșitul anului, Dieta federală a decis să rupă relațiile diplomatice cu Sfîntul Scaun. Noua constituție federală din 1874 conținea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
partid care apăra religia, mai ales în domeniul învățămîntului, prin reacția față de blocul anticlerical, prin Katholischer Volksverein, fondat în 1903, și Rechtspartei în 1913, Olanda constituie un caz original. Fiind minoritari, catolicii au știut să găsească pe lîngă o grupare protestantă un mijloc pentru a se opune legilor anticlericale. Uniți de părintele Herman Schaepman, tipul de preot politician, deputat în 1880, catolicii au format un partid. Acesta și-a păstrat alianța cu partidul calviniștilor antirevoluționari, alături de care a cîștigat alegerile din
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
că Biserica constituie, pentru partidele creștin-democrate, un teritoriu cultural și electoral. Un exemplu elocvent este oferit de președintele german Richard von Weizsäcker, al cărui străbunic fusese un teolog și un exeget celebru al vremii și care a condus Kirchentage-urile (echivalentul protestant al Katholikentage) între 1964-1970. La Congresul CDU de la Hamburg din 1973, el a afirmat că "crearea CDU și întreaga ei politică s-au bazat întotdeauna pe imaginea creștină a omului și pe valorile sale creștine". Profesiunile de credință și declarațiile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din secolul al XIX-lea, filozofii secolului XX, cum ar fi Jacques Maritain, Emmanuel Mounier, Maurice Blondel, Henri Bergson, Etienne Gilson, Etienne Borne, Nicolae Berdiaev și mulți alții, experiențele politice, cum ar fi popularismul lui Luigi Sturzo, și aporturile filosofiei protestante, atît de importantă mai ales în domeniul gîndirii economice. La aceste aporturi, adesea contradictorii, dar avînd același model creștin, se adaugă și alte curente: curentul laic și republican, liberalismul, socialismul democratic din care s-au inspirat programele politice 1. Despre
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
între populații și resurse 5. Asemenea reflecții extrase din enciclice se regăsesc la oameni ca Amintore Fanfani, Paolo Emilio Taviani, Pasquale Saraceno, ale căror responsabilități, în Italia, au fost excepționale după 1950. Un aport esențial l-a avut și curentul protestant, care respinge ideea de magisteriu social venind dinspre Roma, propunînd o etică ce se baza pe responsabilitatea fiecărei persoane în sînul unei economii de piață și pe validitatea universală a legii morale. Ea vine să scoată la lumină originalitatea unui
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Paul al VI-lea recunoaște imposibilitatea de a da o directivă unică din cauza diversității extreme a situațiilor. Răspunsurile la problemele economice au variat în timp și îmbracă aspecte diferite de la o țară la alta. Astfel că partidele interconfesionale, cu prezență protestantă importantă, ca în cazul Germaniei sau Olandei, au avut o evoluție deosebită, caracterizată prin pragmatismul protestanților, străini de magisteriul pontifical, chiar dacă acesta avea un caracter social. Totuși, se pot desprinde patru puncte comune. În primul rînd, organizarea economică trebuie să
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cotidiană a olandezilor în funcție de profesiunea lor de credință. Acest sistem a favorizat pilonul catolic, cel mai omogen, 80% dintre catolici votînd pentru RKS. Acesta a obținut după război 30 de locuri în Parlament din 100, a coalizat cu partidele confesionale protestante și apoi cu liberalii, după 1933. Această coaliție, condusă, rînd pe rînd, de un prim-ministru catolic sau protestant, s-a dovedit solidă în ciuda rivalităților dintre confesiuni și a suprimării de către Parlament, în 1925, a reprezentării diplomatice a Olandei pe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
catolici votînd pentru RKS. Acesta a obținut după război 30 de locuri în Parlament din 100, a coalizat cu partidele confesionale protestante și apoi cu liberalii, după 1933. Această coaliție, condusă, rînd pe rînd, de un prim-ministru catolic sau protestant, s-a dovedit solidă în ciuda rivalităților dintre confesiuni și a suprimării de către Parlament, în 1925, a reprezentării diplomatice a Olandei pe lîngă Sfîntul Scaun. Ruijs de Beerenbrouck și-a asumat de mai multe ori conducerea acesteia, introducînd o legislație socială
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
au accelerat anumite evoluții, dar fără să provoace o ruptură cu trecutul. Catolicii angajați în Rezistență aveau sentimentul de a acționa în strînsă legătură cu episcopii lor8. Aceștia au știut să evite compromisurile, ca și în cazul Olandei, unde Bisericile protestante și catolice au avut o activitate deosebit de curajoasă. Influența creștinilor nu putea fi pusă la îndoială. În Germania, catolicii susținuți în convingerile lor de enciclica papei Pius al XI-lea Mit brennender Sorge (1937) și protestanții Bisericii confesionale care s-
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
dintre catolici votau încă pentru KVP, iar în 1972 mai erau doar 53%. La alegerile legislative din acel an nu a strîns decît 17,8% din voturi, iar guvernul a fost format de socialistul progresist Joop Den Uyl. Partidele confesionale protestante au cunoscut în aceeași perioadă o cădere importantă, Uniunea Creștin Istorică scăzînd de la 8,6% în 1963 la mai puțin de 4% în 1972; Partidul Antirevoluționar se menținea în jur de 9%. În 1968, încercarea unei fracțiuni stîngiste a KVP
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
locuri, după 1990, refacerea democrațiilor întîmpina dificultăți enorme după decenii de regim totalitar, care a slăbit mult valorile morale, familiale, civice. Vom trata aici partea Europei situată între lumea sovietică și cea germanică 18, formată din state puternic catolice sau protestante, tratîndu-le separat pe cele unde predomină ortodoxismul, care pune alte tipuri de probleme. În cele două grupuri, importanța identităților religioase este foarte mare19. Divizarea din Cehoslovacia. În Cehoslovacia, țară compozită în care Biserica catolică nu reprezenta identitatea națională, formată dintr-
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
faimoase, în acest sens, aparțin lui Max Weber și Karl Marx. Pentru marele sociolog german Max Weber, spiritul capitalismului și dezvoltarea acestui sistem trebuie puse în legătură cu apariția și difuzarea religiei reformate. Laicizarea ideii de predestinare ce stă la baza religiei protestante avea să-i determine pe oameni să vadă în reușita materială concretizarea unei voințe divine. Pe de altă parte, refugiul în muncă constituia un derivativ al angoasei provocate de o religie destul de dură. În fine, austeritatea valoriza mai curînd economisirea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în reușita materială concretizarea unei voințe divine. Pe de altă parte, refugiul în muncă constituia un derivativ al angoasei provocate de o religie destul de dură. În fine, austeritatea valoriza mai curînd economisirea decît consumul, favorizînd acumularea de capital. Pentru puritanul protestant, spre deosebire de catolicul medieval, bogăția nu este condamnabilă decît dacă ea e risipită într-o viață de păcat. Ceea ce pentru Weber reprezenta confesiunea protestantă în formarea capitalismului, pentru Werner Sombart reprezenta o altă religie și anume iudaismul, cu etica sa specifică
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
destul de dură. În fine, austeritatea valoriza mai curînd economisirea decît consumul, favorizînd acumularea de capital. Pentru puritanul protestant, spre deosebire de catolicul medieval, bogăția nu este condamnabilă decît dacă ea e risipită într-o viață de păcat. Ceea ce pentru Weber reprezenta confesiunea protestantă în formarea capitalismului, pentru Werner Sombart reprezenta o altă religie și anume iudaismul, cu etica sa specifică. Spre deosebire de aceștia, Marx a susținut că ideile nu erau decît o suprastructură venind să completeze infrastructura tehnico-economică. Poziția sa este una materialist-deter ministă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
catolici, protestanți și ortodocși. În UE, țările ortodoxe (Grecia, Cipru, România, Bulgaria) au standardele de viață și performanțele economice cele mai slabe, dar credința e afirmată și practicată de majoritatea populației. În Vest, linia de fractură desparte foarte clar Nordul protestant, auster, muncitor, performant, solidar, chiar dacă aproape decreștinat, de Sudul catolic, desacralizat și el, deși într-o măsură ceva mai mică, care a înlocuit vechile indulgențe morale cu indulgențe fiscale. Parcă vechile clivaje și conflicte, specificul confesional diferit, ar fi pătruns
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și conflicte, specificul confesional diferit, ar fi pătruns adînc în inconștientul acestor popoare, defulînd în cotidian și validînd cu trăinicie tezele lui Max Weber. Uitați-vă la zona Euro : cele cu probleme sunt chiar țările catolice și ortodoxe, în timp ce țările protestante prezinte echilibre și performanțe economice remarcabile, chiar la vreme de criză. Shuld, în germană, înseamnă nu numai datorie, ci și vină, aspecte semantice ce ilustrează diferențe culturale profunde. Diferența de valoare dintre obligațiunile italiene, de pildă, și cele germane capătă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Se pare, însă, că nu toată lumea a înțeles corect această povață. Se pare că ortodoxia și catolicismul dăunează echilibrelor fiscal-bugetare și monetare. Astfel, printre criteriile de aderare la zona Euro trebuiau să figureze și unele cultural-religioase. Se pare că spațiul protestant are în continuare cea mai ridicată capacitate de emancipare economică. Etica protestantă și etica iudaică (vezi Werner Sombart, Evreii și capitalismul) par în continuare cele mai favorizante pentru creșterea și dezvoltarea economico-socială, pentru o bună guvernare economică, Confesiunile creștine generează
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pare că ortodoxia și catolicismul dăunează echilibrelor fiscal-bugetare și monetare. Astfel, printre criteriile de aderare la zona Euro trebuiau să figureze și unele cultural-religioase. Se pare că spațiul protestant are în continuare cea mai ridicată capacitate de emancipare economică. Etica protestantă și etica iudaică (vezi Werner Sombart, Evreii și capitalismul) par în continuare cele mai favorizante pentru creșterea și dezvoltarea economico-socială, pentru o bună guvernare economică, Confesiunile creștine generează moduri diferite de a trăi, de a "păcătui" din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și lipsa de rigoare a calculelor economice. Împărăția cerurilor este în noi, trebuie doar să o găsim și toate se vor adăuga nouă. De-o vom găsi în noi, o vom vedea și înafară. Dar este ierarhia capitalistă, de sorginte protestantă, adevărata "Împărăție" ?, iar celelalte simple "culturi ale păcatului" ? Nu cred. Cred că tragem garduri în Paradis. Să nu uităm că această criză a venit din America tuturor exceselor. A exporta criză, inflație, războaie, nu mi se pare foarte virtuos. Nici
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
manifestă în constituția umană și-l poate ridica pe om către Sine. Asta și face ființa umană superioară îngerilor. Omul e sigiliul de pe lăzile lumii, inclusiv pe ale celor pline cu aur... În general, Max Weber este cunoscut pentru Etica protestantă și spiritul capitalismului. Puțini știu că el s-a ocupat și de influența altor religii asupra sistemelor economice, cum sunt iudaismul, hinduismul și buddhismul sau daoismul și confucianismul, de asemenea puțini au citit sintezele din Economie și societate sau Sociologia
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și tovarășii devin cu adevărat niște mandarini confucianiști. Cum spunea sinologul Paul Pelliot, "poporul chinez este cel mai pozitiv din lume, cel mai puțin înclinat către reverie", tenace și pragmatic. Max Weber făcea o paralelă între raționalismul confucianist și puritanismul protestant. Nivelul de raționalitate se recunoaște, înainte de toate, după două criterii legate intim între ele. Primul îl reprezintă gradul în care religia respectivă a renunțat la magie, al doilea fiind relația sa etică cu lumea, unitatea sistematică pe care a realizat
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Va învinge religia sau confesiunea care va ști să aibă mai multă grijă de săraci. Două se afirmă în Africa și în America Latină : islamul și protestantismul, în special cel penticostal. Căci nu seamănă protestantismul lutheran din Germania cu noile culte protestante din America. Lăudați pe Domnul întru toate numele Lui !, căci el sălășluiește și în sufletul cel mai sărac. Se spune că Adam cunoștea toate numele divine, deci e posibil, fără să tragem garduri în Paradis. Lăsați mîndria, cîtă vreme sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Voegelin Eric, Religii politice, Humanitas, București, 2010 * Zimmer Heinrich, Filosofiile Indiei, Humanitas, București, 2012; * Zimmer Heinrich, Regele și cadavrul, Humanitas, București, 2013; * Zuckerman Ethan, Rewire: Digital Cosmopolitans in the Age of Connection, W.W. Norton & Company, 2013; * Weber Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas, București, 2003; * Weber Max, Confucianisme et taoisme, Gallimard, Paris, 2010; * Weber Max, Hinduisme et bouddhisme, Flammarion, Paris, 2003; * Weischedel Wilhelm, Pe scara din dos a filosofiei, Humanitas, București, 2012; * Whitehead Alfred North, Science and Modern World
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pp. 40-52; R. Chazan, "The First Crusade...", op. cit., pp. 35-38. 10 Y.H. Yerushalmi, Zakhor, op. cit., p. 53. 11 L. Trepp, "Toward a Slihah...", op. cit., p. 346. 12 Pentru protestanți, a se vedea David El Kenz, "L'homme de douleur protestant, au temps des guerres de religion", Médievales (27), toamna 1994, pp. 59-66. 13 Robert Chazan, "The Hebrew First-Crusade Chronicles", Revue des études juives 133 (1-2), 1974, pp. 235-254. 14 Haym Soloveitchik, "Halakhah, Hermeneutics, and Martyrdom in Medieval Ashkenaz", partea a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
are nevoie de porți terestre (nu doar maritime) spre Arabia și spre Asia, nu poate să se închidă de frica imigranților fără riscul de sufocare. O eventuală unire, sub orice formă, între Biserica Ortodoxă și cea Catolică va obliga bisericile protestante și neoprotestante la o poziționare, la o atitudine. Aproape sigur se va deschide un dialog. Căci dezbinarea, chiar hiperdezbinarea acestora nu poate fi superioară unității, mai ales atunci cînd te închini la același Dumnezeu. La urma urmelor, nimic nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]