1,432 matches
-
Profesiuni liberale: 50 977 locuitori; Comercianți: 27 100 locuitori; Industrii și meșteșuguri (industriels et artisans): 64 732 locuitori; Muncitori: 11 993 locuitori; Servitori: 19 531 locuitori (p. 203). Repartiția populației potrivit religiei: Ortodocși: 132 987 locuitori; Catolici: 16 091 locuitori; Protestanți: 5 854 locuitori; Armeni: 790 locuitori; Lipoveni: 206 locuitori; Israeliți: 20 749 locuitori; Mahomedani: 43 locuitori; Alții: 20 locuitori (p. 204). Bărbați știutori de carte: 54 014; Femei: 22 383; Analfabeți: 98 245 (p. 204) sectoarele orașului Culoarea de Roșu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
J.H. Turner, The Structure of Sociological Theory (1986) Chicago, Ill.: Dorsey Press. D.V. Verney, The Analysis of Political Systems (1959) London: Routledge and Kegan Paul. M. Weber, On Charisma and Nation-Building (1968) Chicago, Ill.: Chicago University Press. M. Weber, The Protestant Ethic and the Spirit of Capitalism (1976) London: Allen and Unwin. P. Winch, The Idea of a Social Science (1958) London: Routledge and Kegan Paul. Bazele sistemelor politice, dezvoltare politică și legitimitate C. Ake, A Theory of Political Integration (1967
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
recunoașteți frați în Sângele Domnului. 72. Chiar și problema fraților separați trebuie să fie înfruntată cu un spirit de iubire Vorbind despre catolicitate, cum să nu ne ducem cu gândul la frații noștri despărțiți, atât la ortodocși cât și la protestanți? În ultima vreme, s-a observat printre ortodocși și mai ales printre protestanți o mare neliniște de spirit, o căutare de puncte de sprijin și de înțelegere, o dorință vagă de unire, care sunt un semn și o speranță de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
profund ca niciodată, semnificația catolicității plămădite de iubire adevărată și evanghelică. „Dar, uneori - continuă pr. Manna în cartea sa „I fratelli separati e noi“ -, suntem tentați cu toții să simțim o adevărată plăcere în a constata aberațiile tot mai ciudate ale protestanților, falimentul eforturilor lor de unire și starea lor de impas în care se află, mai mult sau mai puțin“. Oare, credem că așa aducem cinste Adevărului? Dar această mentalitate care își găsește satisfacția în descoperirea erorilor tot mai vaste și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
am ținut cont de această poruncă atât de dragă Domnului nostru [Isus Cristos], pentru că porunca Sa este aceea «de a ne iubi unul pe altul»“. Lumea este deja scandalizată văzând că marea familie creștină este împărțită între catolici, ortodocși și protestanți cu atâtea secte; necredincioșii nu știu în cine să mai creadă; iar noi, la atâtea rupturi, adăugăm sfâșietoarele noastre împărțiri, gelozii și neînțelegeri. Se poate spune și despre noi, ceea ce păgânii spuneau despre primii creștini: „Priviți-i, cât de mult
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
care mă citește, i-aș scăpa încă "parmi les doigts". Nici nu-i de mirare. Nu țin să fiu pe placul cititorului. Îmi țin spectacolul, de va fi nevoie, cu ușile deschise. În mine, neînduplecați, trăiesc un catolic și un protestant. Nu-i împac și nici nu țin să-i împac. În București, ca de obicei, prefer compania lui Eugen Suciu, care e incomod, însă nu e oportunist. Mă văd și cu ceilalți, stau cu ei. Trăncănim, dar puțini dintre ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
era câtuși de puțin religios. Și nici bunica mea nu era credincioasă. Era însă regalist, dreapta monar‑ histă. Am crescut ascultând alegerile la Radio France, urmărind când câștiga dreapta sau când câștiga stânga. Dar, în comportament, era un fel de protestant, deși nu știu de unde venea asta. Cred că din armată. V.A. : Sau din experiențele războiului ? A.M.P. : Nu știu ce să spun, pentru că nu am văzut prea des, după aceea, acest gen de scrupulozitate excesivă la alți oameni. Era o chestiune
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
total depășită de timp. Și pe oameni îi interesau deja alte lucruri, cum ar fi pericolul iminent de capturare a statu‑ lui, care începuse în 2000-2004. VI. Cum s-a construit capitalismul românesc ? Cum devii Danemarca • Șansa de a fi protestant sau polo‑ nez • Când funcționează contractul social • Troc TV : inter‑ viu contra limuzină • Megaescrocherii sub umbrela statului • Societatea Academică din România V.A. : Suntem la a șasea etapă a maratonului nostru. Aș vrea să le faceți o destăinuire cititorilor : cu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
A.M.P. : Ceea ce era exact 13 ani mai târziu față de când fusese scrisă piesa, vorba Cristinei Modreanu, nu ajun‑ seseră acești ani ca să se mai risipească din atmosfera medievală care împiedicase jucarea piesei. Și cu tot tacâmul, toate bisericile minus protestanții au protestat, toți securiștii-șefi, ierarhi sau nu, s-au indignat, regizo‑ rul și actorii și-au pierdut până la urmă teatrul. Ei, eu nu vreau să aibă nimeni de suferit din cauza mea - și atunci am pus capăt la toată tărĂșenia, mai
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
este poate o formă mai autentică de creștinism decât cele create de popoarele orgolioase ale Occidentului, creatoare de Istorie (atâta vreme cât ea durează...). Simbolurile sunt ele „fapte de limbaj” sau substanță autonomă, Șlimbajț etern al umanității? Știu, catolicii romani și majoritatea protestanților resping cu fermitate ideea unui simbolism autonom, și așa și trebuie: un mesaj internațional care se traduce dintr-o limbă în alta și se socoate distinct de toate celelalte mesaje va ajunge sădisprețuiască „faptele de limbaj”, aducând la același nivel
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în pușcărie), luteran cu mare credință, va lupta în contra ciumei roșii cu toate puterile. Mărturie, amintirile sale din închisoare, adunate în volumul Cu Dumnezeu în subterană. Cum spune părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa, fost coleg de detenție cu pastorul, era un protestant foarte larg în vederi. După ieșirea din închisoare, în 1965 va fi obligat să părăsească România. Aflat în America, în revista sa Vocea morților, Wurmbrand, cum subliniază părintele Calciu, "niciodată nu a făcut distincție între ortodocși și protestanți, între catolici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
era un protestant foarte larg în vederi. După ieșirea din închisoare, în 1965 va fi obligat să părăsească România. Aflat în America, în revista sa Vocea morților, Wurmbrand, cum subliniază părintele Calciu, "niciodată nu a făcut distincție între ortodocși și protestanți, între catolici și protestanți, pe toți îi apăra deopotrivă, pe toți îi publica în listele lui de deținuți, și pentru toți intervenea la autoritățile americane pentru că avea o anumită audiență -, pentru toți intervenea. Nu a existat niciodată să nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
larg în vederi. După ieșirea din închisoare, în 1965 va fi obligat să părăsească România. Aflat în America, în revista sa Vocea morților, Wurmbrand, cum subliniază părintele Calciu, "niciodată nu a făcut distincție între ortodocși și protestanți, între catolici și protestanți, pe toți îi apăra deopotrivă, pe toți îi publica în listele lui de deținuți, și pentru toți intervenea la autoritățile americane pentru că avea o anumită audiență -, pentru toți intervenea. Nu a existat niciodată să nu-i ajute, în mod egal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a făcut tabula rasa din basarabeni, după război, am avea dreptul să ne alegem noi înșine o identitate, să aparținem lumii în care am fi dorit să trăim: să nu mai fim estici, ci occidentali; nu ortodocși, ci catolici sau protestanți; nu paternaliști, ci independenți și individualiști; nu prosovietici și comuniști, ci postmoderni și europeniști. Să transportăm în Basarabia o părticică din universul reperelor noastre politice și culturale, să amenajăm un ambient pe gustul nostru, al... câtorva intelectuali. Bovarisme. A te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
va marca începutul separării religiei de politică (cred că nu este destul de cunoscut în lumea largă faptul că în timpul anilor celor mai grei de violență erau foarte mulți cetățeni la noi care nu-și dădeau votul nici Partidului Unionist - cel protestant, nici celui Naționalist - catolic, adică oameni care refuzau să fie definiți printr-o „emblemă” dată de la naștere: anume prin religia lor). S-a ajuns, treptat, la momentul benefic în care partidele din Irlanda de Nord au învățat să se ocupe de chestiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
folosită a fost „paritatea stimei”. Din păcate, sunt mulți concetățeni de-ai mei, din ambele părți, care nu cred că au nevoie să facă nimic altceva decât să continue să-și declame identitatea națională. Cel mai evident exemplu ar fi protestanții din Orange Orders, ale căror procesiuni, în fiecare vară, duc adesea la confruntări violente, atunci când aceste marșuri pompoase trec prin, sau pe lângă, districtele catolice (chiar sintagmele „districtele catolice” și „districtele protestante” arată cât de divizați suntem noi, nord-irlandezii). De asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
marșuri pompoase trec prin, sau pe lângă, districtele catolice (chiar sintagmele „districtele catolice” și „districtele protestante” arată cât de divizați suntem noi, nord-irlandezii). De asemenea, aceasta e societatea în care violența organizată este astăzi adânc înrădăcinată. Organizații precum IRA sau, din partea protestanților, UVF (Ulster Volunteer Force - „Forța Voluntară din Ulster”) și UFF (Ulster Freedom Fighters - „Luptătorii pentru libertate din Ulster”) mai există. Acestea „supraveghează” comunitățile pe care declară că le reprezintă, trăgând în picioare sau bătându-i cu bâte de baseball sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
schimbe cu nesocotință tabăra și nici frecventările. Este și faptul prin care sectorizarea existențelor, așa cum se organizează ea în Țara Sfântă, etanșeitatea circuitelor de vizite și de relații, tot sistemul de ancorare bazat pe habitudini le servesc evreilor, catolicilor, armenilor, protestanților, musulmanilor ca balustradă, ca bară de protecție. Prevenind devierile, el oferă ceea ce în termeni profesioniști se numește o "garanție de a sfârși cum trebuie" pentru indivizi adesea originali care nu sunt niciodată la adăpost de o schimbare de adresă. Sunt
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ne asigură că în câteva minute vom vedea mulțimea trecând prin fața ministerului, urmând traseul Calea Victoriei-Piața Victoriei spre monumentul Aviatorilor, pentru ca, în final, să ajungă la Televiziunea Română. Am ieșit aproape toți pe scările Palatului, incitați și de îndemnul din megafonul protestanților: "Fără violență, fără violență!" și "Armata este cu noi". Am mai făcut câțiva pași în părculețul dintre minister și partea carosabilă să mă uit cum reacționează colegii noștri din clădirea instituțiilor locatare ale Palatului Victoriei: balcoanele erau pline nu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
acele minute alături de ceilalți șefi, probabil, pe undeva, la Snagov, sau poate fugise cu elicopterul din Comitetul Central să-și găsească un adăpost de teama poporului pe care îl înfometase, îl torturase, cu convingerea că ei sunt veșnici. Coloana de protestanți era flancată de câțiva bărbați care purtau pe brațul drept câte o banderolă tricoloră, ceea ce dădea marșului o imagine de manifestare patriotică românească și reacției populației din acea zonă a Bucureștiului una de susținere prin aplauze și urale. Ajunși la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Ungaria). Bunicul meu de origine austriacă a fost profesor de limbă și literatura germană pe nume Jeremia Engel a cărui proveniență pare a fi pe undeva prin Cehia sau Slovacia. Urmele lui nu mai pot fi urmărite. Acest bunic Engel (protestant) a cunoscut-o pe bunica mea Mathilda (catolică) și cum familiile (mai ales catolicii) s-au împotrivit unei alianțe nepermise pe vremea aceea, au fugit într-o bună noapte ajungând după multe peripeții în zona Ciucului. Mai târziu s-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
trăiau în orașul de reședință Huși. Din numărul total al locuitorilor, 42.675 erau bărbați, iar 41.019 femei, 7.813 persoane care știau carte și 75881 neștiutori de carte. După cult, erau: 74.862 ortodocși, 3.556 catolici, 26 protestanți, 13 grigorieni, 5.235 mozaici și 1 mahomedan. Județul avea 126 de biserici, în care slujeau 119 preoți, 6 diaconi, 169 cântăreți și 38 eclesiarhi. După naționalități, erau 78.130 români, 5.235 israeliți, 162 greci, 79 nemți, 15 bulgari
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Rezultatele recensământului din decembrie 1899 sunt demne de luat în seamă. Astfel, județul Fălciu avea o populație de 93.831 locuitori, din care 47.114 bărbați și 46.717 femei. După religie, conviețuiau: 83.170 ortodocși, 3.958 catolici și protestanți, 6.689 de religie mozaică, 7 mahomedani și 11 - alte religii. Orașul Huși, reședința județului, avea 15.625 locuitori, din care 7.773 bărbați și 7.852 femei; știutori de carte erau: 4.941 (3.317 bărbați și 1.624
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locuitori, iar orașul Huși - 15.484 locuitori. Din întreaga populație a județului, 46.726 erau bărbați și 46.591 femei. Sub spect etnic, existau 81.168 români și 416 străini. După cult, erau: 82.679 ortodocși, 3.911 catolici și protestanți, 6.708 de religie mozaică, 4 - de religie mohomedană, 15 - aparțineau altor religii. Numărul neștiutorilor de carte era foarte mare: 79.201, în raport cu numărul știutorilor de carte: 14.116 locuitori. În prima decadă a secolului al XX-lea, populația se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
satul a primit la o dată necunoscută numele de Corni și, treptat, s-a extins spre vest, devenind apoi un cartier al orașului Huși. Până acum, se poate conclude că vechea ipoteză, lansată de Székely Istvan, privind întemeierea orașului de către husiții (protestanți maghiari) stabiliți în zonă, cu acordul lui Ștefan cel Mare, cândva, între 1460 și 1480, a fost adoptată de istoriografia ulterioară, prin Bandini și Melchisedec, și datată înainte ca voievodul să fi ridicat aici curtea domnească și biserica. Ipoteza emisă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]