1,502 matches
-
în continuare de Bacău. După câte observi, sunt în camera unde mi-am scris și îmi scriu piesele, casa este întreagă, nu s a mișcat nimic de aici. Deci, mie această alternativă îmi convine, prin faptul că așa a vrut providența ca aici, la Bacău, să fie un fel de insulă unde să pot reveni, să-mi văd de treabă liniștit. O liniște care a fost tulburată abia în 1997, când v-ați lansat, la Bacău, prima carte apărută după 1989
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
în continuare de Bacău. După câte observi, sunt în camera unde mi-am scris și îmi scriu piesele, casa este întreagă, nu s a mișcat nimic de aici. Deci, mie această alternativă îmi convine, prin faptul că așa a vrut providența ca aici, la Bacău, să fie un fel de insulă unde să pot reveni, să-mi văd de treabă liniștit. O liniște care a fost tulburată abia în 1997, când v-ați lansat, la Bacău, prima carte apărută după 1989
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Dumnezeu știind dinainte ceea ce el va alege și atunci libertatea este numai aparentă; sau Dumnezeu nu știe ceea ce va hotărî omul și atunci El nu mai este atotștiutor. In vreme ce biserica se lupta să armonizeze libertatea individuală cu prerogativele Providenței, astrologia senină susținea simplu teoria fatalității. Dar când fanatismul religios se lovește de o erezie milenară, discuțiile nu pot rămâne pe câmpul azuriu al ideilor pure. Eretismul roman, îmbibat de zei și astre, îi lovi pe creștini prin cele 10
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
la fapta lui Iuda, creștinul nu are dreptul să creadă altceva decât crede Biserica, întrucât aceasta nu poate greși. Creștinul nu are voie să judece sub specie aeternitatis; lui nu îi este îngăduit să-și aproprieze punctul de vedere al Providenței, căci omul nu poate sta, cu impertinență, lângă Dumnezeire, pe tronul Ei; în asemenea condiții, ființa umană este capabilă să-și imagineze orice. Biserica lui Hristos, călăuzită în permanență de Sfântul Duh, are o opinie clară despre Iuda pe care
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Tătaru-Cazaban "Îngerii neamurilor sau dimensiunea teologico-politică a angelologiei" evidențiază profunzimea semnificațiilor teologico-politice a "îngerilor neamului": "pe de o parte, ei sunt chipul teologic al unei pluralități culturale și religioase, care ridică în disputele Părinților cu reprezentanții lumii păgâne problema unității providențelor regionale exercitate prin îngeri; pe de altă parte, ei sunt chipul politic al diversității organizate a lumii" (p. 98). A doua secțiune a volumului, intitulată Problema teologico- politică a modernității, cuprinde studiul aplicat al lui Ștefan Vianu cu privire la relația dintre
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
107: "Sfânta Fecioară este ferită printr-un act exterior special al Harului, care o desparte sub acest raport de firea omenească și o răpește acestei firi, făcând din ea o ființă supranaturală. Ea este un dar și un instrument al providenței, binevoitor față de oameni". 12 Ibidem. 13 Ibidem, p. 108. Filosoful român ține să precizeze că nu este vorba de adoptarea unui punct de vedere protestant cu privire la această interiorizare individualistă, ci de "un refuz de a accepta termenii în care conștiința
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
confrunte: cea a lui Gustaw Herling-Gruzinski, pentru care compromisurile cu stanilismul au fost o consecință a fricii și a oportunismului; și cea a lui Czeslaw Milosz care, incriminând „mușcătura hegeliană” consider că, atunci când faci din istorie o formă laicizată a Providenței, cazi inevitabil în capcana întinsă de învingătorii zilei - aceea de a face ca victoria lor să treacă drept o încoronare de către zeița Istoriei. într-adevăr, „omului nu-i este de-ajuns ideea, insuportabilă, că este strivit de o apăsare fizică
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a recomandat perceperea lor pe același plan, al celor care își urmăresc propriul interes. Acceptând că „toate națiunile stau sub judecata Domnului, de neînțeles pentru mintea umană”, el a avertizat puternic împotriva „ecuației superficiale între un anumit naționalism și planurile Providenței”. Interesul național limitat de un consens tacit în ceea ce privește valorile morale oferă mijlocul pentru introducerea umilinței în acțiune: Exact conceptul de interes, definit ca putere, ne salvează de ambele... excesele morale și... prostia politică. Dacă privim toate națiunile, inclusiv a noastră
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Domnului, de neînțeles pentru mintea umană, și convingerea blasfemiatoare că Dumnezeu ține tot timpul cu tine și că ceea ce dorești tu nu se poate să nu vrea și Dumnezeu. Punerea facilă a semnului egal între un naționalism particular și sfaturile Providenței nu este justificată din punct de vedere moral, deoarece este vorba tocmai de acel păcat al mândriei împotriva căruia autorii tragediilor elene și profeții biblici au avertizat conducătorii și supușii. Ecuația este de asemenea dăunătoare politic, pentru că este susceptibilă să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
la loc de cinste, masele naționaliste ale vremurilor noastre se întâlnesc pe arena internațională, fiecare grup fiind convins că îndeplinește vrerea istoriei, că face pentru umanitate ceea ce pare că face pentru sine și că îndeplinește o misiune sacră hărăzită de către Providență, oricum ar fi definită aceasta. Nu-și prea dau seama că se întâlnesc sub un cer pustiu din care zeii au plecat. Drepturile omului și moralitatea internațională Am văzut că a conduce politica externă nu este o acțiune lipsită de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dezvăluie voința celorlalți într-un subiect atât de legat de datoria mea, se poate presupune că mi-o va dezvălui direct mie, întrucât, doar dacă nu mă iluzionez mai mult decât de obicei, este dorința mea sinceră să aflu voința Providenței în această problemă. Iar dacă pot să o aflu, o voi urma! Nu ne aflăm însă în vremea minunilor și cred că mai mult ca sigur nu trebuie să aștept o revelație directă. Trebuie să studiez faptele fizice evidente ale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o comunitate morală și politică sub Coroana Britanică, au testat-o și au conștientizat-o în cadrul luptei comune împotriva Marii Britanii și au menținut-o și după ce și-au câștigat independența. Așa cum spunea John Jay în numărul 2 din The Federalist: Providența a fost încântată să încredințeze această țară unită unui popor unit; un popor ce are aceiași strămoși, vorbește aceeași limbă, practică aceeași religie, este atașat acelorași principii de guvernare, are moravuri și obiceiuri similare și care, prin conducători, arme și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și procesul ineluctabil al Îmbătrânirii individuale. A arăta interes față de dinamici sau a sugera evoluția sunt atitudini cu totul reprobabile, considerate criminale sau nebunești. Diversitatea este astfel redusă la unitate prin mai multe artificii: istoria decurge conform planului divin al Providenței, diviziunile sociale sunt funcționale și intangibile, caracterele etnice sunt superficiale și nu pot altera universalitatea umană, iar varietatea limbilor ține de o logică subiacentă de același tip. Începând cu sfârșitul secolului al XVII-lea Însă, mai mulți factori provoacă modificarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
9 1.1. Câteva precizări conceptuale / 9 1.2. Obiect. Metodă. Criterii de selecție a faptelor providențiale / 25 1.3. Limite epistemologice Ernest Troeltsch / 28 1.4. Istoricul și credinciosul / 30 1.5. Care este sensul istoriei? / 35 Capitolul 2. Providența divină în istorie / 47 2.1. Concepția elenistică vs. viziunea iudaică cu privire la istorie / 47 2.2. Istoria lui Israel ca teologie a istoriei / 56 2.3. Teologia clasică a istoriei: Sfântul Apostol Pavel, Sfântul Irineu, Fericitul Augustin, Eusebiu de Cezareea
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
dintr-o dată, ca atunci când îți dai seama că iubești, că El este contemporan cu mine, cu noi, dintotdeauna. Nu îmi propun aici să demonstrez cu documente și alte dovezi istorice existența pământească a lui Iisus din Nazaret, deși, prin El, Providența divină umblă prin Galileea în carne și oase, stă la masă cu păcătoșii și, când pierde orice speranță legată de pocăința umanității, se urcă personal pe cruce ca s-o salveze. Dovada că Iisus a existat au făcut-o deja
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
în Essai sur le moeurs et l'Esprit des nations et sur les principaux faits de l'histoire depuis Charlemagne jusqu'à Louis XIII (1756). Numai că acolo, sub influența Iluminismului, principiul conducător al istoriei era rațiunea omenească, și nu Providența divină, așa cum apare în creștinism 4. Pentru spiritele carteziene, am putea numi această incursiune metafizică o filozofie creștină a istoriei, deși cuvântul "creștină" ar trezi idiosincrasiile intelectualilor "spirituali, dar nu religioși" (sic!) sau, dimpotrivă, ar sugera, pentru alții, o ambiție
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
istorie permițându-și să facă chiar și previziuni, dar la polul opus față de filozofia analitică a istoriei, de sorginte anglo-saxonă, preocupată de formularea unor legi istorice similare științelor naturii, teologia istoriei își propune să identifice acele evenimente susceptibile de intervenția Providenței divine "mâna invizibilă"12 de care vorbește Sfântul Irineu fără ca prin aceasta să aibă pretenția că ar monopoliza adevărul istoric. Teologia istoriei, afirmă teologul german Wolfhart Pannenberg, apare astăzi ca moștenitorea legitimă a înțelegerii biblice a realității 13. Ea se
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
teologul protestant Karl Barth face o distincție clară între Weltgeschehen și Weltgeschichte 16. În timp ce prima se referă la realitatea obiectivă a evenimentelor care constituie istoria omului pe pământ, la comuniunea lor, fiind mai mult sau mai puțin în rezonanță cu Providența divină, a doua nu cuprinde decât faptele istorice legate exclusiv de activitatea umană. Intuim aici o subtilă influență a lui Vico, pentru care tot ce iese din mâna lui homo faber are certitudinea lui verum factum. Disocierea este continuată și
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
decizia (die Entscheidung). Unde nu se face uz de libertate nu este istorie 25. De fapt, istoria începe cu o alegere, fie ea și greșită. Dar chiar în păcatul originar, în fructul pomului cunoștinței binelui și răului se află semințele providenței divine, care rodesc acolo unde suflă, după voia Lui, Duhul. Mulți, probabil sub o neștiută influență gnostică, se întreabă cum poate fi o lume atât de imperfectă opera unui Dumnezeu perfect. Omițând cu nonșalanță libertatea omului de a alege, ei
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
desăvârșitului cu relativul în existența umană aici și acum"46. 1.2. Obiect. Metodă. Criterii de selecție a faptelor providențiale 1.2.1. Obiectul teologiei istoriei îl reprezintă întreaga istorie a mântuirii (Heilsgeschichte), locul unde liberul arbitru se întrepătrunde cu Providența divină. Orice fapt istoric este un semn, nu pentru că orice eveniment istoric ar semnifica la fel de mult ca Învierea Domnului, kairos-ul central al istoriei, ci pentru că, după cum spune evanghelistul, "la voi însă și perii capului, toți sunt numărați" (Matei, 10, 30
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
profeții, cât și ca o self-fulfilling prophecy, în sensul introdus de sociologul american Robert K. Merton 52 (întemeierea statului Israel, prezisă în legendele iudaice, dar și indusă în mentalitatea colectivă a exilului evreiesc de mișcarea sionistă). Evenimentele "suspecte" de intervenția Providenței divine menționate mai sus servesc doar ca studii de caz pentru această Introducere la o teologie a istoriei. După aceleași criterii am putea identifica multe altele, dar acestea ar face obiectul unei Teologii a istoriei. Desigur, în afara Întrupării Fiului lui
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
această dilemă o vor găsi, încercând să-i mulțumească și pe istoric, și pe credincios, Panneberg, prin conceptul său revelația ca istorie, și Wittgenstein. Ultimul, un Gamaliel al zilelor noastre, vine cu o observație care face aluzie involuntar la lucrarea Providenței divine în istorie: Conținutul credinței poate fi mediat istoric atât printr-o poveste falsă de un anumit fel, ca și printr-una adevărată, printr-un mit ca și printr-o istorioară"64. La fel ca odinioară Gamaliel, Wittgenstein vrea să
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
decât abia la sfârșit, misterul istoriei ar putea fi descoperit treptat, din punerea cap la cap a kairoi-lor și din "ambivalența timpului istoric, conjugată cu progresul secret, invizibil, al cetății lui Dumnezeu"82. Teologia creștină a istoriei susține, prin manifestările Providenței divine, prin taina Întrupării și, nu în ultimul rând, prin puterea credinței, că istoria are sens. Și adevăratul sens al istoriei, amintește istoricul Eric C. Rust, trebuie căutat în natura și intențiile lui Dumnezeu 83. Natura lui Dumnezeu știm că
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Meister Eckhart, de care vorbește Berdiaev: "Realitatea istorică presupune existența unui principiu irațional care face dinamismul posibil. Acest principiu este, ontologic vorbind, condiția sine qua non a libertății [...] Procesul istoric constă în conflictul și interacțiunea între Dumnezeu și om, între Providență, fatalitate divină și necesitate, pe de o parte, și misterul de nepătruns al libertății umane, pe de altă parte. Aceste două principii sunt ireconciliabile. Ele formează o antinomie, o antiteză"95. Dialectică divino-umană nu este de tip hegelian, ci mai
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]