3,810 matches
-
de pe harta continentului african. Acolo călătorul se poate topi de căldură și de sete. Când oamenii străbat deșertul, își iau cămilele ca tovarăși de drum. Cămilele sunt mai rezistente la o astfel de călătorie pe căldură mare pentru că își fac provizii de apă în cocoașa lor. Oamenii n-au cocoașă, ei caută disperați o oază, adică un loc cu ceva verdeață și ceva apă. Să-și potolească setea și fierbințeala. Dar oazele sunt rare în Sahara, pentru că Sahara e un imens
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Uriah înaintea lui Yhwh pentru că el l-a salvat de dușmanii săi cu ajutorul Așerei sale,” și încă mai clar, de unele forme de salut/binecuvântare databile la începutul secolului al VIII-lea î.C., scrise pe două mari urcioare de provizii găsite la Kuntillet ‘Ajrud, pe muntele Sinai. Ultima parte de pe una dintre aceste inscripții, scrisă pe așa-numitul pithos A, notează: „Eu te binecuvântez înaintea lui Yhwh din Samaria și a Așerei sale” (cf. Fig. 4; HAE, vol. I, p.
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
lui Traian. Strabo apoi ne spune că Romanii ar fi transportat pe râul Maris (pe care l-am văzut a fi Oltul), toate cele de trebuință războiului». Ce înlesnire ar fi avut Traian de a transporta pe Olt materialul și proviziile de război, dacă armata lui ar fi trecut prin pasul Vulcanului? Dimpotrivă, dacă urma calea pe la Turnul Roș, atunci iară îndoială că cursul Oltului putea să-i slujească la asemenea lucru. Înainte însă de a merge mai departe trebuie să
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
transpirația de pe frunte? Nu i-a prea plăcut ce-a văzut; este un rigorist, Lanark. Nu ne poate înțelege boala. — Ce înseamnă rigorist? — Un ins care își negociază clădura. Rigoriștii nu-și rețin căldura, o oferă, însă doar în schimbul unor provizii noi. Sînt oameni de nădejde, și cînd se îmbolnăvesc, se sfărîmă în cristale, esențiale pentru circuitele de comunicare, dar cînd noi ne îmbolnăvim, urmăm altă cale. De aceea o salamandră care explodează ne aduce în stare de exaltare. Simțim pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dinainte de Unthank. — Cheamă-l prin radio. — Nu. O să-l chem pe Munro. Am mai multă încredere în Munro. I se făcu legătura cu Munro surprinzător de rapid și-i spuse: Am sunat să-ți spun că sîntem bine: avem propriile provizii de mîncare. — întocmai. Numai pentru asta m-ai chemat? — Nu. îmi pun întrebări despre trecut, știi, nu mi-l pot aminti... Se auzi o trosnitură și o voce lină vorbi: — Aici arhivele. Cu ce vă pot ajuta? — încerc să aflu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dura luni, deci? Vă spun încă o dată că veți traversa zona intercalendaristică. O lună e la fel de neînsemnată ca un minut sau un secol. Călătoria va fi pur și simplu ușoară sau extenuantă sau o combinație între cele două. — Dar dacă proviziile se epuizează? — Unele rapoarte sugerează că oamenii cărora călătoria li se pare dificilă ajung în partea cealaltă chiar în ultimele momente ale disperării. — Vă mulțumim, scînci Rima. E foarte încurajator. Ați face bine să vă îmbrăcați. Acolo-i frig. Hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ceva. — Nu te înțeleg, zise Lanark mîhnit. Sludden m-a trimis aici să susțin ca Unthankul să nu fie distrus. Va fi distrus? — Da, dar nu așa cum plănuiseră inițial. Consiliul și grupuri ale creaturii au vrut să-l utilizeze ca provizie ieftină de energie umană, dar n-or s-o facă acum, pînă nu vor suge sucurile alea bogate și minunate descoperite de prietena ta, doamna Schtzgrm. — Dar cu poluarea cum rămîne? — Cortexin se va ocupa de asta. Deocamdată, oricum. — Deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Mai întâi de toate, tunelul. Câteva minute mai târziu, el scruta culoarul slab luminat care ducea în profunzimile unui arbore gros de 200 de metri și înalte de aproape doi kilometri. Era destul de întuneric, dar într-unul din dulapurile cu provizii găsise o lanternă atomică. Și Gosseyn și-o însușise. Lăsă ușa deschisă în spatele său și începu să înainteze în interiorul arborelui. 11 Monotonia decorului îi moleșea gândurile. Tunelul coti și panta descendentă se accentuă. Pereții curbați sticleau slab în lumina lanternei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
de metal. Nici striuri, nici neregularități, nici trape ascunse, nimic care ar fi putut oferi vreun indiciu. Gosseyn se simțea cuprins de neliniște. Hrubele astea erau, se pare, fără capăt. Dacă voia să le exploreze cu adevărat avea nevoie de provizii. Desigur, era o prostie să-și piardă două ore cu întorsul. Dar o prostie și mai mare ar fi fost să continue. Trebuia să se reântoarcă, înainte de a resimți foamea sau setea. Ajunse înapoi în apartamentul lui Crang, fără probleme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Mai întâi de toate, tunelul. Câteva minute mai târziu, el scruta culoarul slab luminat care ducea în profunzimile unui arbore gros de 200 de metri și înalte de aproape doi kilometri. Era destul de întuneric, dar într-unul din dulapurile cu provizii găsise o lanternă atomică. Și Gosseyn și-o însușise. Lăsă ușa deschisă în spatele său și începu să înainteze în interiorul arborelui. 11 Monotonia decorului îi moleșea gândurile. Tunelul coti și panta descendentă se accentuă. Pereții curbați sticleau slab în lumina lanternei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
de metal. Nici striuri, nici neregularități, nici trape ascunse, nimic care ar fi putut oferi vreun indiciu. Gosseyn se simțea cuprins de neliniște. Hrubele astea erau, se pare, fără capăt. Dacă voia să le exploreze cu adevărat avea nevoie de provizii. Desigur, era o prostie să-și piardă două ore cu întorsul. Dar o prostie și mai mare ar fi fost să continue. Trebuia să se reântoarcă, înainte de a resimți foamea sau setea. Ajunse înapoi în apartamentul lui Crang, fără probleme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
de bunătăți pe care, de când rămăsese fără mamaia, le gospodărea cum putea mai bine. Mulțumirea lui cea mai mare era să desfacă pachetele și să aranjeze pe rafturi, în cămară, comorile de acolo, zahăr pisat, sare, untură, mălai, dulceață, brânză. Proviziile pe multă vreme, făina sau orezul, le punea, suindu-se pe scaun, pe raftul de sus. Ținea la îndemână ce era de trebuință în fiecare zi. Socotea mereu pe cât timp i-ar ajunge proviziile și nu se hotăra să arunce
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pisat, sare, untură, mălai, dulceață, brânză. Proviziile pe multă vreme, făina sau orezul, le punea, suindu-se pe scaun, pe raftul de sus. Ținea la îndemână ce era de trebuință în fiecare zi. Socotea mereu pe cât timp i-ar ajunge proviziile și nu se hotăra să arunce nimic. Vara, dacă primea o litră de lapte și rămânea neatins, îl punea la acrit într-o ceașcă, apoi, cu un băț rotit înainte și-napoi între palme îl subția, ca să fie bun de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
bine să-i povestească de una, de alta și să se mai sfătuiască cu ea. Iar glasul ei din timpul vieții părea că-i răspunde, dar acum doar din mintea lui, unde rămăsese cumva, pus bine lângă alte glasuri, ca proviziile din cămara lor, a ei și-a lui. Ea îi dădea mereu sfaturi bune, cum să procedeze și cum să treacă de cumpenele vieții. Iar pentru nevoile cele mari, dar numai când omul a încercat tot ce i-a stat
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
stăm liniștite și să ne-alegem în voie niște lucrușoare. Grozav ce-am mai râs, am uitat de tot ce mă necăjea. De ce-am râs? De cum erau prezentate jucăriile, fiecare avea scrisă o explicație. Dacă s-ar putea face provizii de râs pentru când îți merge rău! Să le pui în rafturi, în cămară sau în pivniță, și să le scoți când ți-e urât. Dar poate că viitorul va izbuti asta, fiindcă nimic nu-i imposibil pentru omul din
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
merge rău! Să le pui în rafturi, în cămară sau în pivniță, și să le scoți când ți-e urât. Dar poate că viitorul va izbuti asta, fiindcă nimic nu-i imposibil pentru omul din viitor. Eu mi-am făcut provizii copiind câteva din prezentări (acum, când le transcriu, mă pufnește iar râsul). Vreau să i le citesc și lui Jacques. „Mama! O cutiuță misterioasă pronunțând foarte distinct cuvântul mamă! Acest strigăt de copil ieșind din buzunar pune pe toți în
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
n-o repară nici Edison. Da’ pe tine nu te interesează, că n-ai ceasornic. Nicu ridică din umeri a regret și privi ca un câine bătut. Îi plăcea uneori să-și exagereze necazurile și să primească multă compasiune. Făcea provizii de sentimente. — Uite, asta e pentru tine, zise iute portarul: „LUCRURI DIN TOATĂ LUMEA: Recordul patina-giu-lui. Facem cunoscut amatorilor și pro-fe-sio-na-li-lor că recordul patinagiului aparține, deja de trei ani, unui tânar ska-ter - adică scater? de ce, mă rog, nu-i zice patinator
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
farhavită să îi ducă la Turnul Magilor. — Ce-i acolo, mamă? — Un templu... Nu era nici templu, nici turn, arăta ca un dom de piatră, pierdut între stâncile munților Bashagard. Fusese, pe rând, depozit de arme și ghețărie, cămară pentru provizii și far. Pe atunci, doar mobed-ul și familia lui aveau drept la o cheie, însă nu puteau oficia. Dar zartosht-ul păstra înăuntru, ascuns, un altar cu focul nestins, despre care știau doar câțiva. Nu te temi să faci asta? îl
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
și apoi se porni să-și ascută ghearele. Era frumoasă, nepăsătoare și îl sfida ca o necunoscută după care te uiți când trece pe stradă. Își lăsă ușa vraiște și alergă la dulapul de deasupra chiuvetei, în chicinetă. Avea acolo provizii de zahăr și de cafea, ulei și câteva conserve de pește. Apucă la întâmplare o cutie cu file de macrou și începu să-i învârtă închizătoarea. Peștele mustea în grăsime și îl scurse pe o farfurie. Erau bucăți mari, fără
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
nebun, cu bagajele după el, așteptând răsăritul. Nooshin Ahmadi era învățătoare la o școală a martirilor, chiar în port. Le preda Coranul copiilor ai căror părinți dispăruseră în războiul de opt ani cu Irakul și tot ea se ocupa de provizii. Stătea între coșurile cu scoici și creveți și voia să cumpere. De cum o văzu înțelese că o mai întâlnise cu o seară în urmă și că ea era fata care alerga pe rotile, împrejurul flăcărilor. Îi trecuse ca o săgeată
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
fostele antreprize ale șahului și a făcut reparații. A învățat portul, mergând pe jos ori ducându-se cu mașina până la vechea rafinărie, dar și-a petrecut răsăriturile la docuri și între vânzătorii de pește, de unde o văzuse că își cară proviziile. Ea a fost ceara îmbălsămată care a umplut crăpăturile dintre el și Ghazal, miezul dulce și acru al sfârșitului tinereții. Chiar era o preoteasă a martirilor, așa cum crezuse, dar fusese sigheh pentru un mullah. Când s-a săturat să o
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ninge! O umbrelă închisă când afară ninge e grozav de ridicolă. Își puse toca neagră și îmbrăcă paltonul. Motanul se opri în prag scărpinîndu-și trupul arcuit de ușă. Bătrâna surîse: ― Nu te-am uitat, Mirciulică. Ți-am lăsat în bucătărie provizii. După aceea, va trebui să te descurci singur. Oberlihtul a rămas deschis... Îl luă în brațe. Mustățile îi gâdilau obrazul. Șopti privind ochii verzi, translucizi, ca niște nasturi de sticlă: Noi doi trăim o aventură... Pe amândoi ne așteaptă necunoscutul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
multe faze de construcție din secolele IV-VI p.Chr., se înșiruie de-a lungul străzii principale: principia, bazilica paleocreștină cu trei nave, un mare edificiu care a suferit importante modificări și recompartimentări, o serie de locuințe, prăvălii, magazii de provizii și mărfuri. La aproape 100 m spre sud, de poarta principală, în exterior, se află băile romane (thermae). După abandonarea cetății la începutul secolului al VII-lea, cetatea își reia funcția defensivă, fiind reparată (după 971) pe vremea împăratului bizantin
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
interiorul castrului, este de factură modestă și în stare de conservare precară. Ceramica reprezintă circa 80% din totalul lucrurilor recuperate (fragmente sau porțiuni) în timpul cercetărilor și este reprezentată de vase de lut (pentru servit și băut) și vase pentru păstrarea proviziilor (amfore și chiupuri). Platourile și fructierele bine reprezentate au fost realizate din ceramică superioară, acoperită cu vopsea roșie de bună calitate; ornamentate cu motive zoomorfe, geometrice și florale, precum și cu simboluri creștine (cruci de diferite forme); sunt datate pentru secolele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Copleșit de toate acestea, căpitanul Haddock nu încetează să blesteme această climă infernală, ducând un război fără milă cu maimuțele care se încăpățânează să îl hărțuiască pe vechiul lup de mare. Din când în când, o gură de whisky (căci proviziile au fost pregătite cu grijă) face ca această stare de disperare să fie înlocuită, subit, de sughițuri sonore și de sforăituri puternice, ca de tun. Niciodată adormit, Tintin contempla fețele acestui peisaj care nu încetează să îl fascineze. Spiritul aventurii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]