1,136 matches
-
cunoscut la fel de bine ca Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu sau G. Călinescu. Chiar dacă scriitura ei se dovedește mai pretențioasă la lectură, P.-B. rămâne printre aceștia la fel de mare și la fel de vie. Este, peste orice controverse, cea mai strălucită prozatoare a literaturii române. În mijlocul tendinței obștești spre primitivitate, literatura scriitoarei se distinge prin rafinare și intelectualizare; pornește de sus și se îndreaptă în sus; e floarea unei civilizații coapte. În procesul multdiscutat al urbanizării literaturii noastre, la care cu toții ne
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
, Luminița (21.II.1943, Constanța), prozatoare și traducătoare. Este fiica Ștefaniei Petru (n. Teodorof), profesoară, și a lui Gheorghe-Eugeniu Petru, comerciant. Urmează școala primară, gimnaziul și liceul la Constanța, apoi Facultatea de Medicină Generală din București (1960-1966). Profesează ca medic în specialitatea anestezie-terapie intensivă la spitalele
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
mai mult sau mai puțin „mărunte” (copii, bătrâni, studenți, câțiva călători întruniți fortuit într-un compartiment de tren, un tânăr bolnav incurabil atins de regresiune infantilă etc.) sunt urmărite la nivelul stărilor și reacțiilor, fără mari preocupări de arhitecturare epică. Prozatoarea procedează impresionist, pointilist, uneori cvasiminimalist, dar demersul ei este întotdeauna dublat de compasiune (rezervată), lăsând să transpară și o propensiune etică. Voit „descusute”, fragmentate și fragmentare, într-un fel stranii, prozele vădesc oarecare talent și o viziune proprie (chiar dacă nu
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
PETRESCU, Ioana (10.X.1906, București - 20.X.1996, București), prozatoare. Este fiică a Constanței (n. Georgescu) și a lui Ioan Bălănescu, ofițer de marină, ajuns la sfârșit de carieră la rangul de viceamiral și care, după ce în tinerețe a dat la iveală, iscălind Ioan Bălănescu-Danubian, un volum de versuri și
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
condiție firească, salvatoare. Multitudinea personajelor, mai toate vii, dar cu o unică dimensiune, schimbarea repetată a decorurilor, unele de o autenticitate neîndoielnică, altele (mai ales cele plasate în străinătate) în chip vădit de inspirație livrescă, arată un anume progres al prozatoarei. Acesta este sesizabil și în povestirile târzii. Conștientizându-și deficiența în materie de invenție epică, acum P. recurge îndeobște la o tramă furnizată de istorie ori de literatură. În acest sens, Balaurul mărilor și Cântecul Lebedei, a căror acțiune e
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
PETRESCU, Lucreția (1883, Bârlad - 1939, București), autoare dramatică și prozatoare. Își face studiile universitare în București. Se apucă târziu de scris și, fire timidă, se hotărăște greu să publice. Pentru început tatonează, vrând să afle părerea unor maeștri. Citind manuscrisul piesei Păcatul, I. Al. Brătescu-Voinești cade pradă unui entuziasm ce
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
Universul”, „Universul copiilor”, „Duminica «Universului»”, „Rampa”, „Calendarul almanah al ziarului «Universul»”, „Vremea” ș.a. Frecventează cenaclul Sburătorul, iar din 1934 este membră a Societății Scriitorilor Români. Poate că râvnind ieșirea la rampă ca dramaturg, P. nu s-a prețuit îndeajuns ca prozatoare. Nici măcar nu a stăruit să își scoată nuvelele în volum (titlul ar fi urmat să fie Domnițe și jupânițe). Oricum, chiar și din scrieri răzlețe reiese înzestrarea ei pentru gen: invenție epică, fie și într-un registru minor, spirit de
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
PILLAT, Monica (8.X.1947, București), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiică a Corneliei Pillat (n. Ene Filipescu) și a lui Dinu Pillat, critic și istoric literar, și nepoata poetului Ion Pillat. Urmează la București liceul (1961-1965) și Facultatea de Limbi Germanice, secția engleză-română (1965-1970). Îmbrățișează cariera universitară
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
OJOG-BRAȘOVEANU, Rodica (28.VIII.1939, București - 2.IX.2002, București), prozatoare. Este fiica Anei Ojog, profesoară, și a lui Victor Ojog, avocat. Copilăria este pentru O.-B. una tulbure, tatăl său fiind de mai multe ori arestat și întemnițat, ca fost deputat liberal. Urmează Liceul „Domnița Ileana” (1948-1955) și la absolvire
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
De la genul thriller trece și la romanul erotic, ceva mai siropos, dar pigmentat cu spionaj, ca în Să nu ne uităm la ceas (1989), observând predilecția cititorului pentru întâmplări din timpul celui de-al doilea război mondial. După 1989 prolifica prozatoare încearcă să schimbe tonul, ca în Crimă prin Mica publicitate (1991), bunăoară, dar o face cu mai puțin aplomb, ultimele cărți nemaiatingând același succes. Un roman al soțului său, actorul Cosma Brașoveanu, Fiara, rămas neterminat la moartea lui fulgerătoare, este
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
OLTEANU, Lucia (16.V.1925, București), poetă și prozatoare. Este fiica Victoriei (n. Andreescu) și a lui Petre Olteanu, cofetar. A urmat Școala Normală „Elena Doamna” (1936-1944) și Facultatea de Filosofie, secția psihologie-pedagogie, a Universității din București. Lucrează ca operatoare la Telefoane (1947-1949), apoi intră la Școala de Literatură
OLTEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
, Lucia (20.II.1949, Rădăuți), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Aspaziei Nenati (n. Rușindelar), funcționară, și a lui Traian Nenati, învățător. Urmează Liceul Teoretic din Rădăuți (1963-1967) și Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universității „Al.I.Cuza” din Iași (1967-1972). Între 1972 și 1977 este
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
, Anișoara (pseudonim al Doinei Stella Grațiana Peteanu; 28.V.1912, Pădureni, j. Timiș - 1.IX.1972, Lugoj), poetă, prozatoare și ziaristă. Este fiica Vioricăi (n. Bujigan) și a lui Aurel Peteanu, profesor de română și latină, publicist, animator cultural, în perioada interbelică, al Lugojului. O. face cursul primar și pe cel secundar în orașul natal și în Timișoara și
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
, Anna, contesa de (15.XI.1876, Paris - 30.IV.1933, Paris), poeta, prozatoare și eseista. Este primul dintre cei trei copii ai Ralucăi /Rachel (n. Musurus), de origine cretana (tatăl ei, Constantin Musurus Pasă, fost ambasador al Porții Otomane la Londra, tradusese Divină Comedie a lui Dante în grecește și avea în ascendentă
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
, Natalia (5.XII.1882, Buciumeni, j. Galați - 2.IX.1962, Tecuci), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Dumitrescu) și a lui Avram Negru, învățător, proprietar al unei mici podgorii. Urmează cursul secundar la Galați, iar în 1901 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, secția filosofie-istorie, a Universității din București
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
NICOLAU, Marieta (10.IX.1943, București), poetă și prozatoare. Este fiica Elenei (n. Radu) și a lui Mihail Nicolau, funcționar. Școala o face în București, urmând tot aici Facultatea de Filologie, pe care o va absolvi în 1966. Încadrată la Radioteleviziunea Română, ulterior se transferă la Redacția publicațiilor pentru
NICOLAU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288439_a_289768]
-
NICOLAU, Irina (29.I.1946, București - 3.VIII.2002, București), prozatoare și etnologă. Este fiica Angelei și a lui Pavel Șafarica. După ce urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1964-1969), devine cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor (1970-1989), apoi cercetător principal la Muzeul Țăranului Român (1990-2002
NICOLAU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]
-
, Anaïs (22.III.1937, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Vilmei Nersesian (n. Csiki), profesoară, și a lui Petre Nersesian, contabil. A absolvit în 1954 Liceul „Gh. Lazăr” din București și tot aici a urmat între 1957 și 1961 Facultatea de Istorie. Între 1961 și 2000
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
, Oana (pseudonim al Mariei-Ioana Cantacuzino; 21.IV.1936, București), prozatoare. Este fiica Ancăi (n. Diamandi) și a lui Constantin (Bâzu) Cantacuzino, aviator. Începe cursurile gimnaziale la Școala Centrală de Fete din București, în 1944, și le termină abia în 1965, la secția fără frecvență a Liceului „I. L. Caragiale”. În 1952
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
lor de plecare este faptul cotidian, adesea anodin. Persistența obiectivului prin care acesta e privit deplasează de la un moment înainte logica realului, împingând percepția în fantastic, bizar și abstrus. Remarca lui Nicolae Manolescu - criticul care a revelat înzestrarea reală a prozatoarei -, făcută mai târziu, în legătură cu romanul Un bărbat în rândul lumii, este valabilă pentru întreaga operă a autoarei: „Totul este descris exact, fiecare amănunt, impresia de ansamblu este însă halucinantă”. Este vorba aici de felurite mijloace de insolitare. Insistentei priviri reci
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
tematică a romanului subversiv scris de O. „Vorbe. Aceleași, repetându-se mereu. Vorbe”, comentează un personaj. A doua (de fapt altă fațetă a celei dintâi) ar fi încapsularea alienantă. În Pietre la țărm, una dintre cele mai bune cărți ale prozatoarei, locul faptului banal este luat de situația limită. Într-o colectivitate constituită cvasialeatoriu (localnicii dintr-un sat de pe malul mării și „sezoniștii” estivali) se petrec două crime misterioase: pretext pentru romancieră de a pune sub lupă comportamentele tuturor și de
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
, Rodica (23.II.1952, Roșiori de Vede), prozatoare și jurnalistă. Este fiica Georgetei Floroiu (n. Dumitrescu), învățătoare, și a lui Constantin Floroiu, profesor. Învață mai întâi în orașul natal (1959-1969), urmează ultimele clase de liceu la București (1969-1971) și va absolvi Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1977
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
, Sonia (11.VI.1928, București), prozatoare și jurnalistă. Părinții săi sunt Czica (n. Schulman) și Alfred Follender, cineast. Învață la Liceul „Sf. Iosif” și, din 1940, la Liceul „Focșăneanu” din București. În 1942 a fost deportată cu părinții în Transnistria. După război își ia bacalaureatul, devine
PALTY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
Fondează și conduce Editura Papyrus din Tel Aviv. În 1978 și în 1979 a fost distinsă cu premiul special oferit de Președintele statului Israel. Este membră a Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Română din Tel Aviv. P. dobândește recunoașterea ca prozatoare în urma publicării, la Tel Aviv (1980) și la București (1992), a volumului autobiografic Evrei, treceți Nistrul! (Însemnări din deportare). Evocarea cuprinde un dosar de existență, specie care ține de literatura-document. Cum lagărul din Transnistria, funcționând pe teritoriul unei foste ferme
PALTY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
, Maria S. (5.IV.1882, Roman - 29.X.1946, București), prozatoare. Fiică a căpitanului Teodor Petre, P. a urmat cursurile secundare și de specialitate la Roman și la București. Devine profesoară de lucru manual, predând o vreme la Școala Normală din Galați. Deși colaborarea sa în presă este menționată încă de când
PALLADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288631_a_289960]