5,470 matches
-
El durează atâta timp, cât evoluează din punct de vedere clinic boala și tratamentul administrat. O dată ameliorată sau chiar remisă starea clinică, bolnavul iese de sub îngrijirea medicală, reintrând în familie, profesiune, societate, ca oricare alt individ. Din acest moment, clinica psihiatrică încetează de a-și mai exercita acțiunea sa de supraveghere și tratament al acestuia. În plan social, mai exact, în relațiile statului cu bolnavul psihic, lucrurile stau însă cu totul altfel. Nebunia este resimțită ca infamată, ca un pericol social
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fi bolnav psihic este o rușine care trebuie ascunsă. Acest aspect poate fi întâlnit și astăzi în medicină când unii bolnavi sau familiile acestora solicită medicilor de specialitate să declare „diagnostice ușoare” sau, pe cât este posibil, să nu pronunțe „diagnostice psihiatrice” care ar putea invalida sau marginaliza ulterior individul în plan social, familial, profesional etc. Atitudinea medicală, ca de altfel și celelalte de mai sus, a variat în decursul epocilor istorice. Ceea ce caracterizează atitudinea medicală de factură psihiatrică este tendința de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu pronunțe „diagnostice psihiatrice” care ar putea invalida sau marginaliza ulterior individul în plan social, familial, profesional etc. Atitudinea medicală, ca de altfel și celelalte de mai sus, a variat în decursul epocilor istorice. Ceea ce caracterizează atitudinea medicală de factură psihiatrică este tendința de „a vedea” peste tot „tulburări psihice” și „personalități anormale” de diferite forme, intensități și stadii de evoluție. Prestigiul profesiunii medicale implică o notă de „savantă superioritate” care o separă de „profanii nespecialiști”. Această atitudine aduce o notă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să o accepte, fără a avea dreptul să protesteze. Dincolo de aceste instituții totalitare (P. Sivadon, Ph. Rappard), noile metode terapeutice (psihofarmacologia, psihoterapiile individuale și de grup, terapiile ocupaționale și socioterapia) au creat instituții terapeutice deschise care nu mai „separă” spațiul psihiatric de spațiul social, ci constituie o „prelungire” sau o „continuare” a acestuia din urmă prin „deschiderea” și „permeabilizarea” comunicării și a circulației bolnavilor între „instituția terapeutică” și „societate”. Există însă și o a treia formă de instituționalizare psihiatrică asupra căreia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
separă” spațiul psihiatric de spațiul social, ci constituie o „prelungire” sau o „continuare” a acestuia din urmă prin „deschiderea” și „permeabilizarea” comunicării și a circulației bolnavilor între „instituția terapeutică” și „societate”. Există însă și o a treia formă de instituționalizare psihiatrică asupra căreia vom insista în mod deosebit. Ea are un caracter special și dacă, din punct de vedere formal, păstrează aspectul și modul de organizare al „spitalului de psihiatrie”, ca destinație și funcționalitate, are un pronunțat caracter „anti-medical” dictat de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
punct de vedere formal, păstrează aspectul și modul de organizare al „spitalului de psihiatrie”, ca destinație și funcționalitate, are un pronunțat caracter „anti-medical” dictat de interesele statului; mai exact, este o „prelungire mascată” a puterii politice. Este vorba de instituțiile psihiatrice destinate dizidenților politici, celor care prin convingerile lor politice, prin acțiunile și propaganda pe care o desfășoară aduc prejudicii ordinii de stat, instituțiilor și chiar unor personalități politice. Trebuie să delimităm însă, în mod precis, structura și funcțiile acestei instituții
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
destinate dizidenților politici, celor care prin convingerile lor politice, prin acțiunile și propaganda pe care o desfășoară aduc prejudicii ordinii de stat, instituțiilor și chiar unor personalități politice. Trebuie să delimităm însă, în mod precis, structura și funcțiile acestei instituții psihiatrice represive. Avem de-a face cu două tipuri de structuri: Spitalele de psihiatrie închise, supravegheate, în care sunt internați pe termen lung, bolnavi psihici care au comis acte antisociale de o extremă gravitate, recidiviști incurabili, de regulă criminali patologici, fără
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceste instituții apar, proliferează și funcționează în interiorul statelor totalitare, sub regimurile dictatoriale din deceniile VII și VIII ale secolul XX, iar prezența lor a stârnit numeroase acțiuni de protest, polemici și dispute politice, sociale și juridice. Cu toate aceste, instituții psihiatrice represive menționate își au originea în legea privind „Regimul alienaților și libertatea individuală” votată de Parlamentul Franței și în vigoare din anul 1838, iar G. Bernard Shaw face o impresionantă și zguduitoare relatare a acestor instituții în lucrarea sa Asiles
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
produsul societății sale. H. Damaye, care a consacrat un studiu extrem de nuanțat al raporturilor psihiatriei cu civilizația, afirmă că „alienistul vede peste tot nebuni”, specificând că „psihiatrul vede, în viața liberă, dar frământată, numeroși anormali mintali sau sexuali”. Această „viziune psihiatrică asupra vieții” creează o mentalitate, o atitudine critică și nuanțată a vieții sociale. Rezultă de aici, în mod clar, că dincolo de funcția sa pur medicală, psihiatrul are și un rol precis în stat (A. Damaye, Ph. Rappard, M. Foucaidt, D.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
diversifică problematica nebuniei prin intervenția unor noi modele de gândire: psihanaliza, psihopatologia, psihologia medicală, psihiatria clinică și socială, psihoterapia. Din acest moment „suferința psihică” este integrată în planul existenței umane, ca fapt ontologic, inaugurându-se prin aceasta studiile de antropologie psihiatrică (V.E. von Gebsattel, L. Binswanger, R. Kuhn, A. Zutt, E. Minkowski, M. Manfredi, D. Cargnello). Statul însă, dincolo de aspectele menționate, anexează psihiatria intereselor puterii politice. Din nou, bolnavul psihic devine un damnat. El va prelua, într-o formă modernizată, adaptată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fi” al ființei umane. Boală, în sens medical, ea este totuși „un alt fel de suferință” comparativ cu bolile trupului. Este o suferință sufletească și morală. Din aceste considerente înțelegerea nebuniei ne conduce către două surse: miturile nebuniei și epistemologia psihiatrică, ambele având pretenții explicative. Miturile nebuniei, dincolo de aspectul lor formal, raportează nebunia la o răsturnare a sistemului de valori moral-spirituale și cultural-religioase. Nebunia ca „posesiune demoniacă” este abaterea de la normă, de la lege. Ea este impurificare și păcat. Nebunul este „un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este impurificare și păcat. Nebunul este „un alt fel de om”. Un damnat. În cazul acesta „nebunia” apare ca o pedeapsă pentru păcatele comise de individ, pentru abaterea acestuia de la legea morală și divină, iar terapeutica sa este exorcismul. Epistemologia psihiatrică privește nebunia ca pe o tulburare a vieții psihice, ca expresie a „fenomenelor psihice morbide” care înlocuiesc „fenomenele psihice normale”. Ea este înțeleasă ca o dezorganizare a sistemului personalității, ca o dereglare funcțională datorată unor cauze externe (exogene) sau unora
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolilor psihice M. Jones Anglia Therapeutic Community (1953) H.S. Sullivan (1892-1994) S.U.A. The Interpersonal Theory of Psychiatry (1953) J. Masserman S.U.A. Psihiatrie dinamică (1956) A. Meyer (1866-1950) S.U.A. Psychobiology (1957) H. Ellenberger S.U.A. Etnopsihiatria. Psihiatria transculturală H. Kuhn Elveția Antropologie psihiatrică. Tratamentul depresiei cu imipramină (1958) D. Cooper Anglia Psychiatry and Anti-psychiatry C. Koupernick Franța L’antipsychiatrie T.S. Szasz S.U.A. The Myth of Mental Illnes (1970) M. Foucault (1926-1984) Franța Folie et déraison. Histoire de la folie à l’âge classique (1961
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
foamea și frigul din anii ’80 apar ca forme specifice de exercitare a terorii. Evident, nu sunt singurele: în aceeași perioadă, demolările unor biserici sau cartiere de locuințe au avut același rol. În paralel, formele clasice de teroare, arestările, internările psihiatrice abuzive continuau să se adreseze mai ales indivizilor considerați periculoși, fără să capete proporții de masă, ca în prima perioadă a regimului. Problema evoluției istorice a formelor de exercitare a terorii este, evident, mult mai complexă și nu face subiectul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să instaleze și să propage teama în rândul celor care ar mai fi avut curajul să se revolte împotriva autorităților. O altă variantă a vieții lui Dobre după august 1977 susține că acesta ar fi fost internat într-un azil psihiatric, unde a fost supus tratamentului de spălare a creierului pe care regimul comunist din România (după modelul sovietic) îl aplica disidenților și opozanților în poststalinism. Mai multe voci susțin că Dobre s-ar fi reîntors în 1990 în Valea Jiului, prezentându
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Valea Jiului, prezentându-se ca fiind fostul lider al greviștilor din 1977, dar că el a fost alungat imediat pe considerentul că devenise activist de partid. Alte voci susțin, în continuare, că Dobre din 1990 era un individ trecut prin aziluri psihiatrice și că pasivitatea și timiditatea sa erau cauzate de agresivele tratamente farmaceutice la care fusese supus. Opinia publică din Valea Jiului creditează însă mai ales varianta cu Dobre devenit activist. Ziaristul Carol Gigi Nicolau, care, în 1998, a realizat documentarul-reconstituire intitulat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dușmani. Dacă lipsesc, sunt inventați. O dată identificați, aceștia nu merită nici o milă” (Tzvetan Todorov). Între 1944 și 1948 a fost pregătită represiunea oficială care, începută în 1948, s-a realizat în diverse forme: închisoare, asasinat, domiciliu forțat, internarea în aziluri psihiatrice, dar și o marginalizare la nivel social a oponenților. Aproximativ un milion de persoane au trecut prin diversele forme de încarcerare (închisoare, deportare sau domiciliu forțat). Dimensiunile represiunii sunt mai vaste, întrucât și familiile acestora au suportat, la rândul lor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să-și păstreze o anumită imagine pozitivă în lume. Din acest motiv, formele represiunii au devenit mascate, cei indezirabili fiind acum ținta anchetelor, perchezițiilor sau amenințărilor cu pierderea locului de muncă și doar în ultimă instanță a internării în aziluri psihiatrice sau a instrumentării unor dosare de drept comun. Deși modul de organizare a represiunii se schimbase, atitudinile și persecuțiile îndreptate împotriva opozanților au rămas cam aceleași, fiind continuate. În acest fel, refacerea de după perioada de închisoare nu a mai avut
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
psihologice ale persoanelor care au suferit traume prelungite, puține dintre acestea au folosit pentru comparație un grup de subiecți echivalenți ce au trăit în același mediu social, economic și politic. Studiul prezent abordează problema prin utilizarea unor instrumente de diagnostic psihiatric într-un design bazat pe existența unui grup de control. Pe baza instrumentelor descrise anterior, au fost evaluați 29 de foști deținuți politici, prin comparație cu 35 de subiecți corespunzători ca vârstă și nivel de educație, subiecți ce au constituit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
precum și persecuțiile de după eliberare au dus la o politraumatizare succesivă în timp. Pentru a înțelege efectele acestor persecuții, putem folosi conceptul de traumatizare secvențială descris de Keilson (1979) referitor la valurile de persecuții din partea naziștilor germani în Olanda. O cercetare psihiatrică realizată după al doilea război mondial asupra victimelor persecuțiilor naziste în Olanda a demonstrat la victime diferite straturi simptomatice, care se pot ordona după valurile de persecuție. În acest fel, dincolo de o politraumatizare repartizată temporal, are loc un proces în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lichidul cefalorahidian); b) electrodiagnosticul neuromuscular (stimularea electrică, cronaxia, electromiografia, viteza de conducere în nervii periferici); c) electroencefalografie (EEG); d) ecografie; e) examinarea radiologică; f) tomografia computerizată; g) rezonanța magnetică nucleară (RMN); h) investigații umorale; i) investigații genetice etc. 6. Examinarea psihiatrică adaptată vârstei subiectului. 7. Examinarea psihologică: a) investigarea personalității prin probe analitice, sintetice, proiective, concretizate în chestionare, teste sau sarcini practice; b) teste de eficiență pentru: - psihomotricitate și abilitate manuală (schemă corporală și lateralitate, stil motor, structurare vizuală, sincinezii etc.
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sunt: întârziere mintală, înapoiere mintală, oligofrenie, arierare mintală, insuficiență mintală, subnormalitate mintală, retard intelectual, handicap mintal, debilitate mintală, amenție, alterarea comportamentului adaptiv, alterări ale abilității/maturității de învățare și socializare etc. Majoritatea acestor termeni sunt utilizați cu precădere în domeniul psihiatric. În ultimii ani, termenii din domeniul medical, specifici nosologiei psihiatrice, clasice sau moderne, sunt utilizați mai puțin în domeniul psihopedagogiei speciale, existând recomandări ferme din partea specialiștilor acestui domeniu de a renunța la terminologia medicală din cauza efectelor induse de eticheta nosologică
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
subnormalitate mintală, retard intelectual, handicap mintal, debilitate mintală, amenție, alterarea comportamentului adaptiv, alterări ale abilității/maturității de învățare și socializare etc. Majoritatea acestor termeni sunt utilizați cu precădere în domeniul psihiatric. În ultimii ani, termenii din domeniul medical, specifici nosologiei psihiatrice, clasice sau moderne, sunt utilizați mai puțin în domeniul psihopedagogiei speciale, existând recomandări ferme din partea specialiștilor acestui domeniu de a renunța la terminologia medicală din cauza efectelor induse de eticheta nosologică în planul psihic și al percepțiilor/reprezentărilor negative din partea opiniei
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care să susțină diagnosticul diferențial în cadrul categoriei de deficiență mintală, urmărindu‑se parametrii de diferențiere (rezultatele evaluărilor psihometrice, capacitatea de adaptare la un anumit grup social, ritmul de dezvoltare, performanța școlară etc.); - discriminarea în raport cu fenomenologia psihopatologică inclusă în clasificările nosologiei psihiatrice; - discriminarea în raport cu stările psihopatologice care prezintă o simptomatologie apropiată. În funcție de aceste aspecte, deficiența mintală trebuie diferențiată de: - stările de întârziere mintală determinate de unele deficiențe senzoriale sau de anumite tulburări ale limbajului (alalia, afazia, mutismul electiv, bâlbâiala etc.); - performanțele persoanelor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
IQ = 40‑54 Wechsler); - întârziere mintală severă (IQ = 20‑35 Binet‑Stanford și IQ = 25‑39 Wechsler); - întârziere mintală profundă (IQ sub 19 Binet‑Stanford și IQ sub 24 Wechsler); e) codificare clinică după V. Predescu (utilizează denumiri din sectorul psihiatric): - intelect de limită; - oligofrenie gradul I (deficiență mintală ușoară); - oligofrenie gradul II (deficiență mintală medie); - oligofrenie gradul III (deficiență mintală gravă). După criteriul mixt medico‑educațional‑social putem identifica: a) codificare după OMS și J. Lang: - deficienți mintal educabili (IQ
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]