1,094 matches
-
neuro-sinaptic sau genetic reprezintă adesea cheia necesară care îi permite acestuia să-și controleze mai bine viața. Abordarea psihopatologiei depresiei în adolescență ne îndeamnă să ne punem două întrebări. Travaliul psihic al adolescenței reprezintă un factor de risc pentru depresie? Psihopatologia adolescentului deprimat prezintă particularități (în comparație cu psihopatologia depresiei la adult)? Dacă ținem cont de prima întrebare, aceasta implică o concepție dimensională a depresiei în care relația dintre trăsătură de personalitate și problematică depresivă se înscrie de-a lungul unui continuum cantitativ
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
necesară care îi permite acestuia să-și controleze mai bine viața. Abordarea psihopatologiei depresiei în adolescență ne îndeamnă să ne punem două întrebări. Travaliul psihic al adolescenței reprezintă un factor de risc pentru depresie? Psihopatologia adolescentului deprimat prezintă particularități (în comparație cu psihopatologia depresiei la adult)? Dacă ținem cont de prima întrebare, aceasta implică o concepție dimensională a depresiei în care relația dintre trăsătură de personalitate și problematică depresivă se înscrie de-a lungul unui continuum cantitativ. Dacă ținem cont de a doua
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
COMUNE ÎNTRE ADOLESCENȚA ȘI DEPRESIE Referirea la doliu și la depresie este omniprezentă atunci când vorbim despre travaliu psihic în adolescență așa după cum am văzut în lucrările Annei Freud ale lui Blos, Frank și Hellman, Laufer, Haim, Mâle etc. Considerând că psihopatologia depresiei este cunoscută așa după cum este descrisă la adult, constatăm că există mai multe puncte comune între această psihopatologie și ceea ce este descris în mod obișnuit ca „travaliu psihic al adolescenței” sau „criza adolescenței”. PIERDERI ȘI SEPARĂRI Fie că sunt
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescență așa după cum am văzut în lucrările Annei Freud ale lui Blos, Frank și Hellman, Laufer, Haim, Mâle etc. Considerând că psihopatologia depresiei este cunoscută așa după cum este descrisă la adult, constatăm că există mai multe puncte comune între această psihopatologie și ceea ce este descris în mod obișnuit ca „travaliu psihic al adolescenței” sau „criza adolescenței”. PIERDERI ȘI SEPARĂRI Fie că sunt fantasme sau reale, pierderile cu care adolescentul se vede confruntat au justificat această comparație cu procesul de doliu. Aceste
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
absolută și adesea necritic; sau, din contra, să trăiască momente de regresie și de repliere spre sine cu o dezinvestire care poate să-l invadeze. La sfârșitul acestei analize discriminative putem constata că principalele axe evocate în mod obișnuit în psihopatologia oricărei depresii se regăsesc în perioada acestui travaliu psihic caracteristic adolescenței. Întâlnim atunci într-adevăr: - axa pierderilor, fie ele reale sau imaginare, fie că acestea implică obiectul sau relația cu obiectul; - axa agresivității și culpabilității generată de aceasta; - axa narcisismului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fie ele reale sau imaginare, fie că acestea implică obiectul sau relația cu obiectul; - axa agresivității și culpabilității generată de aceasta; - axa narcisismului și a revenirii asupra sistemului ideal de valori. Aceste tensiuni psihologice comune travaliului psihic al adolescenței și psihopatologiei depresiei explică, după părerea noastră, frecventa colorare timică a manifestărilor suferințelor psihice la această vârstă. Într-adevăr, în mod obișnuit, acest travaliu de separare sau, mai precis, acest „travaliu de renunțare” se exprimă prin intermediul crizelor lacrimogene, a momentelor de proastă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la alta (Marcelli, 1994). Obiect satisfăcător, obiect insuficient, obiect excitant, propunem aceste trei situații pentru a ilustra mizele psihodinamice deosebite capabile să intre în rezonanță cu problematica adolescentă și amenințând astfel să transforme disforia pubertară într-o stare depresivă stabilă. Psihopatologia depresiei la adolescență se organizează mai mult în jurul amenințării conflictuale legate de tensiunea narcisiaco-obiectală decât în legătură cu o pierdere. DEPRESIILE ADOLESCENȚEI: PROPUNERI PSIHOPATOLOGICE Pornind de la ideile teoretice enunțate în paragraful precedent, propunem acum o prezentare a unor diverse stări depresive ale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
continuitatea acestui cadru. Este vorba despre acei pacienți în legătură cu care Braconnier (1987) spune că „ruptura în transfer riscă în mod constant să devină mai importantă decât separarea în și prin transfer”. ADOLESCENȚĂ, DEPRESIE ȘI TRĂSĂTURĂ DE PERSONALITATE Studiile referitoare la psihopatologia depresiei adolescenței sunt în prezent rare. În schimb, numeroase lucrări epidemiologice analitice încearcă să accentueze pertinența unei trăsături particulare a personalității sau a temperamentului la adolescenții deprimați pentru a face din aceasta fie un factor de covariație, fie un factor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o depresie decât adolescenții martor fără tulburări de învățare. În ceea ce privește coeficientul de inteligență (QI) Manikam și colab. (1995) notează o corelație între acesta și frecvența depresiei în cazurile de debilitate ușoară (69 > QI > 55). Pe scările abilității sociale, adaptării sociale, psihopatologiei globale (Psychopathology Instrument for Mentally Retarded Adults: PIMRA), adolescenții care prezintă un retard mental lejer obțin rezultate care arată suferința lor și slaba lor adaptare, corelate cu scorurile scărilor de depresie (CDI, RADS, BIDR). Autorii discută posibilitatea unei deprecieri ale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cadru diagnostic cu implicații care sunt adesea foarte dăunătoare subiectului. În acest capitol, după o scurtă abordare istorică, vom prezenta mai întâi situația tulburărilor bipolare la adolescență, apoi a episoadelor delirante acute, pentru a face apoi unele considerații privitoare la psihopatologie și implicațiile terapeutice. REPERE ISTORICE Între anii ’40-’60 s-a instalat progresiv, sub influența nosografiei kraepliniene, o „dogmă”: afecțiunea maniaco-depresivă apare la vârsta adultă, mult după adolescență (spre 35-40 de ani și, în mod tipic, la patruzeci). Patologiile mentale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Așa cum este valabil pentru orice vârstă, corelația dintre tentativa de suicid și depresie este puternică în adolescență, chiar dacă ea este poate ușor mai puțin accentuată la această categorie. Nu vom relua deci ceea ce am spus deja în paragraful referitor la psihopatologia depresiei. Nu vom aborda aici decât ceea ce pare a fi specific unei tentative de suicid, reamintind că, în mod sigur, depresia adolescentului se organizează mai degrabă în jurul unui conflict narcisiaco-obiectal și a imposibilității de a înfrunta durerosul travaliu de renunțare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o parte, și de adolescență ca proces familial și social pe de altă parte. Întrepătrunderea acestor două dimensiuni, depresivă și impulsivă, care în ceea ce privește pubertatea, puberul și adolescența trebuie să fie elaborate și depășite, explică motivul pentru care nu regăsim o psihopatologie și mai ales o nosografie specifică tentativei de suicid a adolescentului. Ne propunem deci, în cele ce urmează, să prezentăm unul sau unele modele explicative privind tentativa de suicid în adolescență. Într-adevăr, dacă pentru terapeut a înțelege nu poate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pozitiv: adolescentul și părinții săi așteaptă din partea acestora o posibilă relaxare și o mai bună înțelegere a problemei (există deci o pre-investire transferențială pozitivă); - dacă mediul în care evoluează adolescentul nu este prea destructurat (tulburarea manifestată se înscrie într-o psihopatologie care respectă global exigențele developmentale); - dacă manifestările simptomatice prezentate de către adolescent nu sunt supradeterminate și dacă acestea nu corespund tiparului problematicilor situate la diferite niveluri. În ceea ce ne privește, în timpul unei prime consultații oferite unui adolescent, propunem aproape întotdeauna un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de scurtă durată și limitată în timp (Wolberg, 1980; Strupp și Binder, 1984; Budman și Gurman, 1988Ă. Acest tip de terapie este desemnată să descopere și să arunce lumină asupra originilor simptomatologiei, legând prezentul de trecut și comportamentul de motivație. Psihopatologia este înțeleasă ca produs al reprimării și disocierii iar terapia are sarcina de a descoperi dinamica reprimată și de a permite pacientului să dobândească insight-ul asupra evenimentelor formatoare (cauzaleă așa cum au fost ele trăite la nivel psihologic, afectiv și cognitiv
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ale bateriei vizează următoarele aspecte: utilizarea BTPAC pentru selecția profesională, ceea ce presupune stabilirea de norme pe fiecare profesie, nu numai a unui profil aptitudinal pe niveluri de performanță; utilizarea BTPAC pentru evaluarea funcționării cognitive la persoanele cu diverse tipuri de psihopatologie; utilizarea BTPAC pentru investigarea funcționării cognitive la diverse grupuri de vârstă sau categorii socioprofesionale. Rezultatele acestor cercetări vor fi publicate pe măsura obținerii lor. Bibliografie Binet, A.; Simon, TH. (1905), New Methods for the Diagnosis of the Intellectual Level of
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
atât mai lent cu cât întârzie mai mult privarea lor de îngrijirea maternă. Ajungând la vârsta adultă, contactul afectiv și social al acestora se realizează mult mai greu, iar în unele cazuri se constată fenomene nevrotice sau întârzieri mentale. 2. Psihopatologia și Psihologia medicală oferă, de asemenea, un teren fecund de investigare a stărilor de frustrație. De fapt, noțiunea de frustrație, deși este folosită mai des în psihologia normalității, ea este mai adecvată domeniului psihopatologiei. Transpusă în limbajul științei Psihopatologiei, noțiunea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fenomene nevrotice sau întârzieri mentale. 2. Psihopatologia și Psihologia medicală oferă, de asemenea, un teren fecund de investigare a stărilor de frustrație. De fapt, noțiunea de frustrație, deși este folosită mai des în psihologia normalității, ea este mai adecvată domeniului psihopatologiei. Transpusă în limbajul științei Psihopatologiei, noțiunea de frustrație semnifică o varietate de tulburări emoțional-motivaționale, diferite ca structură și grad de complexitate. În general, fenomenul frustrației este strâns legat de psihopatii și psihogenii, dar psihopatologii și psihiatrii (ex. A.I. Ploticer) includ
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
2. Psihopatologia și Psihologia medicală oferă, de asemenea, un teren fecund de investigare a stărilor de frustrație. De fapt, noțiunea de frustrație, deși este folosită mai des în psihologia normalității, ea este mai adecvată domeniului psihopatologiei. Transpusă în limbajul științei Psihopatologiei, noțiunea de frustrație semnifică o varietate de tulburări emoțional-motivaționale, diferite ca structură și grad de complexitate. În general, fenomenul frustrației este strâns legat de psihopatii și psihogenii, dar psihopatologii și psihiatrii (ex. A.I. Ploticer) includ în sfera conceptului de frustrație
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
psihologieiasociaționiste și senzualiste, de până atunci, întemeiate pe concepțiile atomiste, - cu sensul de „ansambluri organizate de elemente” (ex.idei, imagini, sentimente) care se află în corelație funcțională. Înțelesul „psihanalitic” al termenului de „complex” a fost pregătit de fecundele cercetări de psihopatologie, îndeosebi asupra „isteriei”, ale lui Janet, Charcet, Bernheim etc., care au impus tot mai mult conceptul de „inconștient” și, legat de acesta, ideea „complexității reprezentărilor actuale, în acțiune și inconștiente” (carae era utilizată frecvent ca „explicație” a conduitelor patologice și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
practică cât și teoretică dar și pe diferite strategii,tactici și tehnici de negociere. Capitolul XVII transmite informații esențiale referitoare la cele mai răspândite fenomene dezadaptative din mediile organizaționale, reunite sub termenul de patologie organizațională. În câmpul de cercetare al psihopatologiei organizaționale își găsesc ușor locul efecte dezadaptative precum: stresul organizațional, burnout-ul, workaholism-ul, mobbing-ul. Sunt descrise astfel paradigmele stresului, modele explicativ-interpretative ale stresului organizațional, cât și efectele produse de stres asupra sănătății, performanței, activității de conducere, deciziei și comportamentului. Nu este
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de informație. Contaminarea psihologică în mass-media, practica clinică și juridică. Cluj-Napoca: Editura Dacia. David, D. (2002). An interview with Donald Meichenbaum; Romanian Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapy, 1, 71-86. David, D. (2003). Castele de nisip: Știință și pseudoștiință în psihopatologie. Editura Tritonic: București, Cluj-Napoca. David, D. (2003a). Rational Emotive Behavior Therapy (REBT); The view of a cognitive psychologist. În W. Dryden (Ed.), Theoretical developments in REBT. London: Brunner/Routledge. David, D. (2003b). Cognitive-behavioral therapy in search of itself. European Cognitive
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Omul trebuie să reușească să fie cel mai bun în tot ceea ce face Ce măsoară DAS? Cei 40 de itemi ai fiecărei variante (A și B) sunt formulați ca afirmații care stau, în general, la baza gândirii idiosincratice implicate în psihopatologie. Spre exemplu, itemul 11 din forma B - „Ar trebui să fiu în stare să fiu pe placul tuturor” - este evaluat pe o scală Likert de la 1 la 7, unde: 1 = sunt cu totul de acord 2 = sunt în mare măsură
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
unul dintre tratamente se dovedește ineficient, este logic să se încerce folosirea unei alte abordări terapeutice, chiar dacă aceasta nu a fost încă evaluată într-un studiu controlat. În consecință, secvența care trebuie urmată de către un profesionist care promovează știința în psihopatologie în alegerea tratamentului pentru un pacient anume este: tratamente validate științific atât sub aspectul eficienței, cât și sub aspectul validității teoriei; dacă ele nu există, atunci se utilizează tratamente validate științific sub aspectul eficienței; dacă ele nu există, atunci se
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
CONSILIERE PSIHOLOGICĂ (accesibilă doar psihologilor și celor asimilați) (1) Practică de consiliere psihologică supervizată (pe parcursul a doi-trei ani; minimum 500 de ore) a. Supervizarea directă va viza minimum 10 pacienți/clienți, din patru forme diferite de patologie/probleme psihologice (exclusiv psihopatologie), incluzând copii/adolescenți și adulți. În două dintre cele 10 cazuri se abordează probleme legate de optimizare și dezvoltare personală, iar într-un caz, probleme de cuplu/familie/terapie de grup. Toate ședințele desfășurate de cursant în cadrul programului de formare
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
și cursant). Colaboratorii APCCR pot fi scutiți de taxă. PSIHOTERAPIE (1) Practică de psihoterapie supervizată (pe parcursul a trei-patru ani; minimum 600 de ore) Supervizarea directă va viza minimum 12 pacienți/clienți, din patru forme diferite de patologie/probleme psihologice (inclusiv psihopatologie), incluzând copii/adolescenți și adulți. În două dintre cele 12 cazuri se abordează probleme legate de optimizare și dezvoltare personală, iar într-un caz, probleme de cuplu/familie/terapie de grup. Toate ședințele desfășurate de cursant în cadrul programului de formare
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]