1,484,817 matches
-
care n-au nimic cu titlul - în pagina 8-a. (exp. "Se fabrică dosare" scrie pe prima pagină a unui ziar. Articolul demască arestarea abuzivă a directorului Băncii Naționale... Confuzia fiind gata.) Sunt teme de actualitate grave care interesează opinia publică de aici și de acolo - dezbătute pe larg într-un număr, pentru ca apoi cînd cauți "urmarea"... se așterne tăcerea. Mă refer de exemplu la teme precum accesul opiniei publice la arhivele securității, la activitatea CNSAS-ului, la diferite scandaluri de
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]
-
Confuzia fiind gata.) Sunt teme de actualitate grave care interesează opinia publică de aici și de acolo - dezbătute pe larg într-un număr, pentru ca apoi cînd cauți "urmarea"... se așterne tăcerea. Mă refer de exemplu la teme precum accesul opiniei publice la arhivele securității, la activitatea CNSAS-ului, la diferite scandaluri de corupție rămase nerezolvate etc. Bineînțeles că nu ne așteptăm ca "România literară" să aibă cu predilecție asemenea rubrici, însă de la alte publicații cu caracter mai "politic" - da, așteptăm. De
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]
-
fi existând și destule secături politice e în firea lucrurilor. Dar cum se face că tocmai cu acestea ne însoțim noi? Exemplul șocant al lui Willem Matzer, oficialul U.E. care-i liniștea pe pesedei în chestiunea prezenței securiștilor în structurile publice, nu e decât unul din zecile posibile. N-au trecut nici două luni de la istoricele considerații ale acestui "matzer-fripte" ( vorba lu’ Dinescu) și individul a fost deconspirat pentru implicare în cele mai infernale afaceri internaționale. Că de una din ațele
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
grele" poate constitui o sursă de perplexitate. Noi suntem obișnuiți ca oamenii de afaceri cu mulți bani să sprijine fotbalul sau vedetele pop-rock și privim cu suspiciune nedisimulată mecenatul îndreptat spre zone care, la noi, sunt de un slab interes public. Din posibilele explicații, cea mai simplă este tradiția educației general-muzicale și afinitatea nemților pentru muzică: prieteni din Berlin, cu colecții impresionante de CD-uri și partituri de muzică de avangardă, îmi arată uneori limitele proprii "omului de specialitate", întrecute de
Ernst von Siemens și tinerii compozitori români by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13987_a_15312]
-
lumea cealaltă a unor pacienți care o doreau sau ar fi fost cazul să o dorească. O asemenea harnică asistentă a declarat mai bine de două duzini de bătrâni trimiși dincolo. Deocamdată, problema este în mâinile justiției și se dezbate public. Vom vedea... Oricum, populația Europei îmbătrânește și, indelebil semn că Europei aparținem, și populația țărișoarei noastre se rărește văzând cu ochii. Nepoții vor prinde vremuri când se vor striga din măgură în măgură, precum buciumașii unor veacuri de glorie. Supărarea
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
și condamnare al autorului. O carte cu astfel de conținut cum trebuie să fie? - se-ntreabă singur autorul. Răspunsul lui ("fără patetism, sinceră, instructivă") este deplin respectat în povestirea vieții de captiv. Descrierea dormitoarelor ("locuiam acum într-un adevărat WC public" - e amintirea Gherlei), foamea continuă a deținuților tineri ("ca niște prucei în guițare" așteptând prânzul mizer), "bătăile obișnuite", clasificarea oamenilor după criteriul rezistenței în închisoare și alte tragice "secvențe" sunt sustrase patetismului comun. "Solidaritate? Camaraderie? Nici vorbă!" - evaluează sincer, autorul
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
Urian Periodic, de vreo cincisprezece ani încoace, lumea literară de la noi află cu mereu proaspătă perplexitate că delicatul poet Ioan Morar este una și aceeași persoană cu "academicianul" Ioan T. Morar, neobositul animator al tuturor reuniunilor mondene cu ștaif. Omul public Ioan T. Morar nu poate trece neobservat. Aflat mereu în apropierea microfoanelor și în centrul atenției, îmbrăcat în tricouri și cămăși fistichii, oricînd dispus să-și pună în evidență bicepșii, posesorul unui umor inepuizabil, stîrnește hohote de rîs la fiecare
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
de umor, melancolic sau trist. De mai bine de douăzeci de ani, Ioan Morar este histrionul perfect ( în sensul nobil al cuvîntului, de actor de comedie în vechea Elada), aflat mereu în serviciul bunei dispoziții a celorlalți. Acesta fiind personajul public, apariția, la sfîrșitul anilor ’80 a volumului său de debut ( semnat Ioan Morar), Îmblînzitorul de metafore a produs un mic șoc. S-a revelat atunci un poet plin de sensibilitate, perfect adaptat la textualism, moda dominantă în poezia acelor ani
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
anilor ’80 a volumului său de debut ( semnat Ioan Morar), Îmblînzitorul de metafore a produs un mic șoc. S-a revelat atunci un poet plin de sensibilitate, perfect adaptat la textualism, moda dominantă în poezia acelor ani. De atunci, omul public și poetul au mers fiecare pe drumul său, astfel încît cititorii de azi retrăiesc întreaga uimire a confraților lor de acum cincisprezece ani. Cum este posibil ca un om care dă sentimentul că trăiește 24 de ore din 24 în
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
registru tragic, fără a se schimba nici măcar un cuvînt din textul original. Ceea ce poate surprinde cu adevărat în scrisul lui Ioan Morar nu este prezența acestei laturi serioase, grave, ci, dimpotrivă, absența umorului care i-a adus autorului atîta glorie publică. Simptomatic, poemele lui Ioan Morar sînt complet lipsite de umor. S-ar putea vorbi, pe alocuri, de un eventual umor negru, orientat evident spre tragic: "E tînăr Homer/ și petrece/ Vestalele-l plac/ și-i așază dinainte/ flori felurite/ și
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
tehnicile de manipulare în masă ale omologului său irakian". l În CURENTUL, Tia Șerbănescu îl citează pe președintele PNL, Theodor Stolojan, care a afirmat că România e singura țară europeană "care-și permite luxul unui minister care dezinformează pe bani publici", dovada vie fiind potrivit liderului liberal că Vasile Dîncu consideră PNL partid de buzunar, deși acesta numără 200.000 de membri. Ceea ce o face pe Tia Șerbănescu să noteze în finalul Brefului său: "Dacă PNL, cu 200.000 de membri
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
taxă, fiindcă se consideră de la sine înțeles că dacă ești racordat la rețeaua de curent ai în casă și un radio și un televizor la care e musai să asculți Radio România Actualități sau să te uiți la emisiunile Televiziunii Române Publice. Lăsînd deoparte absurditatea acestei idei - destui români n-au nici radio, nici televizor - Național remarcă, just, un lucru. În general, cei care au televizor în România plătesc abonament la o rețea de cablu. De ce trebuie să mai plătească ceva separat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
Național remarcă, just, un lucru. În general, cei care au televizor în România plătesc abonament la o rețea de cablu. De ce trebuie să mai plătească ceva separat și pentru TVR? Cu atît mai mult cu cît și Televiziunea și Radioul publice beneficiază de bani de la Bugetul României. Nici măcar pe vremea lui Ceaușescu taxa pe radio și televizor nu era justificată, fiindcă, atunci, românii se uitau la bulgari, fără să plătească abonament și ascultau Europa liberă pe unde scurte. Acum însă taxa
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
era justificată, fiindcă, atunci, românii se uitau la bulgari, fără să plătească abonament și ascultau Europa liberă pe unde scurte. Acum însă taxa pe radio și pe televiziune chiar nu se mai justifică. TVR și Radio România există din bani publici, ceea ce e oricum o taxă. După ce că există ca atare din banii contribuabilului, TVR și Radio România mai vor bani și pentru programele pe care le fac. Nu e cam mult? Sau cum scrie editorialistul de la Național: "La ora asta nu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
pînă la modernele cărți de telefon. În măsura în care se ocupă și de numele neoficiale - sisteme tradiționale de apelative, porecle etc. - devin și în cazul său indispensabile cercetarea de teren, ancheta de tip sociolingvistic și dialectal, folosirea chestionarelor. Cînd vor fi făcute publice mai multe documente din arhivele Securității, respectivul material va fi numai bun de utilizat pentru studii onomastice asupra numelor de cod - atribuite urmăriților sau alese pentru ei înșiși de colaboratori.) Mai greu e să studiezi numele date animalelor, situațiile fiind
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
Cristian Teodorescu Uriașa dezamăgire provocată de reacția Monei Muscă după apariția angajamentului ei la Securitate e un semnal la care ar trebui să mediteze toate persoanele publice din România. Popularitatea, oricît ar fi de mare, nu ajută la nimic, cînd e construită pe minciună. S-a tot spus, zilele astea, că, dacă Mona Muscă și-ar fi pus cenușă în cap, măcar în ultima clipă, și-ar
Dana a ucis-o pe Mona by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10361_a_11686]
-
după o lungă suferință și doar la vîrsta de 66 ani, pictorul Constantin Cerăceanu. Unul dintre cei mai viguroși artiști români din ultimii cincizeci de ani, elev al lui Corneliu Baba, el nu a reușit să se impună în spațiul public în timpul vieții, lăsînd totul în seama unei premature posterități. Asupra personalității și a operei lui Cerăceanu, vom reveni într-unul din numerele viitoare. P.P.S. Tot în data de 5 august 2006, ne-a părăsit și distinsul critic și istoric de
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
am ajuns aici, eram tînăr. Plin de ambiții. De vise mari. Cînd am coborît din avion, aveam diploma în valiză și cîteva lire în buzunar. Îmi închipuiam că aveam să fiu primit cu brațele deschise. Voiam să intru în serviciul public și să devin secretarul particular al primului-ministru. - În timp ce povestea, glasul îi crescu în intensitate, umplînd camera. - Acesta era planul meu. Apoi am aflat că lucrurile erau puțin altfel. Oamenii de aici nu fac nici o deosebire între mine, cel care a
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
că treaba asta ar avea valoare de lege. Dar de cînd își permite CNSAS să dea legi pe afaceri private? Mi se pare chiar un abuz chiar și faptul că își permite să legifereze demiterea din funcții ale mass media publice ale foștilor informatori. CNSAS poate în cel mai bun caz emite recomandări pentru jurnaliștii angajați la stat, dar nu le poate interzice acestora să-și exercite profesiunea. Chiar și în mass media care aparțin de stat. Că acestor oameni li
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
depinde de jocurile parlamentare. Dar în ciuda sondajelor de opinie și a succesului său american, Băsescu a ajuns președinte al României în aceeași situație în care se afla ca primar al Capitalei, cînd era susținut numai de PD și de opinia publică. Marea deosebire e că Băsescu de azi nu mai are nevoie de nici un fel de susținere ca personaj politic, spre deosebire de partidele care îl contestă, dintre cele care l-au susținut.
Băsescu la marele licurici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10400_a_11725]
-
și care obligă la o activare socială a autorului, mereu expus pe scenă și supus necesităților mediatice). Ba, dimpotrivă, permiteți-mi să pun între paranteze fenomenul de instituționalizare a scriitoarei, mai ales că ea însăși nu iubește prea mult viața publică și rampa socială. Chiar aș vrea să uit pentru un moment că am avut șansa să o cunosc personal pe autoare pentru a putea să mă las înconjurată de lumea fascinantă a cărților ei. Astfel, experiența lecturii ultimului ei roman
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
a spectacolului a fost încredințată cunoscutului dirijor maghiar Adam Fischer. Festivalul wagnerian de la Bayreuth a debutat la data de 25 iulie, tot cu o reluare, cu Olandezul Zburător. Revenind la evenimentele oferite de cele două canale culturale ale radioului nostru public...; trebuie observat că nu este vorba numai de realizarea propriu-zisă a transmisiilor licențiate de Radiodifuziunea bavareză, ci de poziționarea justă a evenimentelor drept acte de cultură prezentate și comentate la noi de un mănunchi de exegeți, de oameni de cultură
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
și filozoful Ion Vianu de la Lausanne, de o întreagă pleiadă de protagoniști ai actualei serii a spectacolelor wagneriene, artiști care au acceptat dialogul cu realizatorul Irina Hasnaș, din partea redacțiilor muzicale, iar aceasta în cadrul unor declarații oferite în exclusivitate Radiodifuziunii noastre publice. Pe parcursul orelor după-amiezii, ale serii ultimei transmisii, cea de a șaptea, ,Parsifal", ultima operă wagneriană, a beneficiat de comentariile criticului de artă Dan Hăulică. Transmisiile propriu-zise au fost asigurate de redactorii emisiunilor muzicale, Luminița Arvunescu, Veronica Orha, Ligia Ardelean. Să
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
de a șaptea, ,Parsifal", ultima operă wagneriană, a beneficiat de comentariile criticului de artă Dan Hăulică. Transmisiile propriu-zise au fost asigurate de redactorii emisiunilor muzicale, Luminița Arvunescu, Veronica Orha, Ligia Ardelean. Să o recunoaștem, această echipă de realizatori ai radioului public a creat pentru noi un eveniment a cărui percutanță tinde a plasa în normalitate contextul vieții noastre intelectuale și artistice. îl apropie de circuitul dinamicei celei mari, internaționale, a valorilor.
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
Octavian, Horia Roman Patapievici, Dan Pavel, Sandra Pralong (- Cine-i doamna?, mă întreabă Haralampy în șoaptă, enervându-mă...) și Liviu Mihaiu - participantul din urmă fiind, conform nestrămutatului precept biblic, primul (la publicația "Academia Cațavencu"!)... Din nefericire, și suportând orice oprobriu public, din cauza situației atmosferice ( plus 37 de grade Celsius în sufragerie), niciunul dintre noi nu a priceput mare lucru din rostul emisiunii, toate intervențiile distinșilor participanți fiind, după credința soacrei lui Haralampy, un fel de adaosuri la un ghiveci deja mirosind
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]