6,888 matches
-
Tudor Gheorghe va reveni pe scena Sălii Palatului într-un spectacol extraordinar, “Nu se poate cu de toate”. Maestrul va împărtăși publicului magia creațiilor lui Caragiale, adăugând evident atingerea sa personală inconfundabila: “Am luat texte periodice din Moftul Român, din publicistica lui Caragiale, din proza pe care a scris-o... Nu lipsesc nici poemele în proza... Sunt al dracului de actuale”, dezvăluie Tudor Gheorghe. VEZI ȘI: 14 septembrie, Noaptea Albă a Filmului Românesc VEZI ȘI: Festivalul Internațional de Film Independent - Retrospectivă
„Nu se poate cu de toate”, un nou spectacol Tudor Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81229_a_82554]
-
a înscris în PCR. Această situație (e drept, ciudată, descumpănitoare) nu diminuează cu nimic meritele disidenților Paul Goma și Ioan Petru Culianu. Demnitatea biografiei în comunism înseamnă și a nu fi fost membru PCR, și a nu fi scris texte publicistice de omagiu sau de conjunctură, și a fi încercat ceva împotriva regimului comunist sau măcar a nu fi fost implicat politic în instituțiile lui. Se putea? Atâtea cazuri o demonstrează că da, se putea. Voi lărgi aria exemplelor, ieșind din
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
veritabile documente de viață, dezvăluie un anumit tip de sensibilitate, un mod specific de a privi și a înțelege lumea, o întreagă filosofie a existenței de zi cu zi. Este clar că specia ține mai degrabă de literatură decât de publicistică și că rostul unor asemenea texte aflate la limita dintre eseu și proză este mai degrabă într-un volum de sine stătător decât între paginile heteroclite ale unui ziar sau chiar ale unei reviste de cultură. Acestea fiind spuse, trebuie
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7040_a_8365]
-
dragostea Zoiei Ceaușescu pentru tânărul romancier, farmecul personal și inteligența lui sclipitoare) au concurat la crearea unei dimensiuni legendare pentru cititorii acelor timpuri. "Supracodul" ideologic a facilitat scrierea bestseller-ului comunist (Eugen Negrici). Azi cititorii îi mai urmăresc încă aparițiile publicistice sau editoriale prin prisma acelui capital important de simpatie. Plecarea sa în SUA a întrerupt receptarea critică a romanelor sale, unele aspecte ale problematicii lor rămânând încă neelucidate pe deplin, după mai multe contribuții aduse în reevaluarea operei, mai ales
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
Hasdeu sau setea de absolut și Opera literară a lui B.P. Hasdeu, I. Oprișan ne-a oferit un număr impresionant de ediții critice consacrate scrierilor plurivalente ale marelui nostru scriitor și cărturar, din domeniile creației artistice, istoriei, lingvisticii, folcloristicii și publicisticii. Spirit laborios, dăruit cu pasiune și competență unei imense și dificile munci de cercetare în bibliotecă, I. Oprișan a luat extraordinara inițiativă de a readuce la lumină revistele editate de B.P. Hasdeu, în reproduceri facsimilate, scanate și anastatice, însoțite de
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
istorie și literatură, din 1860, pe care le-am prezentat în România literară, nr. 7, din 22 februarie 2007, și apoi Aghiuță, din 1863-1864, prezentate în România literară, nr. 21, din 29 mai 2009. Recent, I. Oprișan a completat patrimoniul publicisticii lui B.P. Haședeu cu încă două reviste deosebit de importante, apărute tot la Editura Vestala, și anume România, cu mențiunea "Revistă ebdomadară", editată la Iași în 1858-1859, și Din Moldova ( Lumina), editată tot la Iași în 1862-1863. Prima revistă a fost
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
speriat la gândul că unele fapte și atitudini de rezistență în anii de maximă teroare ai puterii comuniste ar putea suna în urechea cititorului de azi ca o indecentă laudă de sine. Mai ales că în anii din urmă peisajele publicistic și editorial românești s-au umplut cu eroi de după război. Altfel spus, în cazul lui Nicolae Stroescu-Stînișoară, autorul s-a gândit, probabil, că este mai bine ca cine nu crede faptele relatate să aibă libertatea de a le interpreta în
Cu Stalin printre manele by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7084_a_8409]
-
în 1998 și 2000. Activitatea sa a fost recompensată cu diploma de onoare din partea Societății Române de Radiodifuziune pentru întreaga activitate, Distincția Culturală pentru atașamentul față de opera Academiei Române (2001), Ordinul Ziariștilor clasa a I pentru merite deosebite în întreaga activitate publicistică, dar și alte premii ale unor prestigioase instituții din țară și din străinătate. ANA MARIA SIRETEANU a fost membră a Uniunii Scriitorilor din România - secția poezie, a Asociației Psihologilor din România, a Consiliului Național al Ziariștilor din România. A fost
ANA MARIA SIRETEANU, fostul director al Radio România Cultural, a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80759_a_82084]
-
nu din vina cuiva anume - exclus din lotul celor pe care îi admiră sincer. Unele dintre aceste cărți salutare planează încă, așteptate de toată lumea, altele pur și simplu apar. În vreme ce lui Dan C. Mihăilescu însuși nu-i rămâne decât opțiunea publicistică - asumată, ce-i drept, cu delicii - de a le comenta prezența în spațiul editorial. Să nu se înțeleagă de aici că aș bănui, în spatele acestui instantaneu, vreo ranchiună subtil travestită. Nici gând! Doar o complet justificată nostalgie. Cum nu numai
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
n.r.)", spune noul director al ICR Paris. Referitor la echipa Institutului Cultural Român de la Paris, Alexandru Dobrescu susține că nu o cunoaște "absolut deloc". "Am văzut numele persoanelor care sunt acolo, dar nu le cunosc, pentru că, din punct de vedere publicistic, cultural, nu știu să fi făcut ceva care să-mi fi sărit mie în ochi. Vreau să mă documentez la fața locului și după aceea să mă pronunț. Deocamdată sunt din afara centrului cultural român de la Paris". Katia Dănilă, în vârstă
Alexandru Dobrescu este noul director al ICR de la Paris () [Corola-journal/Journalistic/81072_a_82397]
-
Victor Durnea Excelența lui C. Stere în domeniul polemicii a fost constatată (inclusiv de adversari) încă de la primele sale manifestări publicistice, în speță de la articolele din "Evenimentul" (îndreptate împotriva falsului internaționalism al cîtorva dintre socialiști) și din "Evenimentul literar" (în lupta cu revista "Vieața", a lui A. Vlahuță și dr. Alceu Urechia). Dar numai tîrziu, la începutul deceniului al patrulea al
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
ofertei editoriale și a resurselor utilizate cu veniturile lunare ale SRTv", se arată într-un comunicat remis presei joi de televiziunea publică. TVR Cultural va fi preluată de viitorul canal TVR 2 Cultural, a cărui grilă va cuprinde, printre altele, publicistică culturală, documentare, spectacole de teatru, operă, concerte și producții muzicale prezentate pe genuri, filme de artă, programe educative dedicate copiilor și tinerilor, producții ale tinerilor creatori independenți, divertisment de calitate adresat tuturor categoriilor de vârstă. "Decizia de suspendare a emisiei
TVR Cultural îşi suspendă emisia începând de sâmbătă () [Corola-journal/Journalistic/81148_a_82473]
-
un litru de vin și un sifon. Rezon. Pe lângă aceste savuroase analogii și paralele socio-literare ce ne atrag în joc și ne fac să-l continuăm pe cont propriu, găsim în volumașul lui Horia Gârbea o Addenda cu texte de publicistică mai risipită. Cu o sincopă (în articolul dedicat revistelor glossy cu și despre femei, ironia este gripată), și aceste pagini interesează și plac. Adevărat detectiv în decodarea unor expresii populare licențioase, autorul pătrunde și în lumea virtuală, a chat-ului
Un joc de societate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8116_a_9441]
-
în pământul român, dar critica sănătoasă ce răspândește bunul..." Și această critică "sănătoasă", afirmativă cum spunem noi astăzi, e necesar să aibă judecată nepărtinitoare, cunoștința lucrurilor și a oamenilor. Și vigoare polemică, așa cum însuși dă dovadă în atitudinile privitoare la publicistica vremii și, mai cu seamă, în problema limbii. La acest capitol, cel mai mult avut în vedere, formulează câteva principii lingvistice, pe baza cărora privește mersul limbii române de la cronicari până în actualitatea sa, unde constată o degradare, care în loc să urmeze
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
jurnalului lui Mihail Sebastian (1997) a cunoscut noi dezvoltări odată cu acuzele de naționalism (Alexandra Laignel-Lavastine, 1998) și tentativele de absolvire ale lui Noica de acuze similare prin cartea lui Sorin Lavric (2008) și prin reluarea cazului Sebastian în lumina frecventării publicisticii inedite a acestuia din ziarul Cuvântul (2009, Marta Petreu). Toate acestea cu ramificații mai ample, precum polemica Martei Petreu cu Marie-France Ionesco, pe tema tatălui acesteia din urmă, E. Ionesco, și acuzele de colaboraționism și cârdășie de extremă dreaptă în timpul
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
de Sorin Alexandrescu, universitar care avea să părăsească la rândul său paradisul comunist. Ecranizările apar abia după decembrie 1989 când cărțile lui Mircea Eliade sunt retipărite de diverse edituri, dintre care editura Humanitas se remarcă în ce privește recuperarea operei științifice și publicistice a autorului. Prima ecraniazre în aparține lui Viorel Sergovici cu Domnișoara Christina în 1992, iar regizorul va reveni apoi cu Șarpele în 1997. Aproape neobservată trece ecranizarea nuvelei Dayan de către Constantin Dinu cu titlul Mesagerul (1995), iar cea care are
Visul chimeric al tinereții eterne by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6979_a_8304]
-
a doua oară pentru că, la rigoare, un studiu care tinde să reconstituie mentalități are nevoie de legitimări cu adevărat puternice. De altminteri, imboldul mărturisit al redactării acestei prime părți din întreprinderea mai vastă a Istoriei e dat de un text publicistic apărut, în decembrie 2005, în revista "Observator cultural". Cam puțin pentru o metodologie serioasă! Chiar și așa, de la imperativele trasate acolo de Mircea Anghelescu, Ioana Bot, Ștefan Borbély și Dan C. Mihăilescu până la forma actuală a cărții Manuelei Tănăsescu e
O istorie promițătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6989_a_8314]
-
a doua a „Ghidului mass-media românești”, un produs necesar tuturor specialiștilor în comunicare și marketing, în care se pot găsi, clasificate după tip, localizare și periodicitate, toate publicațiile, radiourile și televiziunile din România. Ghidul este o lucrare unicat în peisajul publicistic românesc și cuprinde: informație exhaustivă despre mass-media; toți directorii mass-media și redactorii-șefi din România; audiența fiecărei publicații, fiecărui post de radio sau de televiziune; capitole speciale dedicate mass-media electronice, IT și comunicații. Ghidul este util pentru: selectarea publicațiilor pentru monitorizare
Agenda2005-50-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284487_a_285816]
-
Bodnaru („Ziua de apoimâine“, Ed. Brumar) și Constantin Gurău („Instinctul de paupertate“, Ed. Hestia); proză, Paul-Eugen Banciu („Somonul roșu“, Ed. Hestia), Lidia Handabura („Jurnal pentru delfin“, Hestia), Constanța Marcu („Acoperământul“, Ed. Augusta), Cedomir Milenovici („Lupul singuratic“, Editura Uniunii Sârbe); la publicistică, eseu, Viorel Marineasa („Tradiție supralicitată, modernitate diortosită“, Ed. UVT), Robert Șerban („A cincea roată“, Ed. Humanitas); traduceri, Simion Dănilă („Nietzche“, vol. 5, Hestia); debut, Mihai Alexandru („Gri“, Ed. Marineasa), Lavinia Bălulescu („Mov“, Ed. Prier), Ovidiu Gligu („Ziua a 8-a
Agenda2005-50-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284475_a_285804]
-
că localitatea a devenit „Sat european“ Apariția, în 15 august 1934, a primei ediții a „Sufletului nou” a constituit un moment de larg răsunet în rândurile tuturor categoriilor sociale din localitățile de șes ale Banatului. Gazeta, o noutate în peisajul publicistic al epocii pentru tratarea problematicii lumii satului, s-a bucurat de colaborarea unor personalități de seamă, intelectuali și țărani din împrejurimi, cu o bogată tradiție multietnică. O „foaie independentă de luptă spirituală, culturală și politică”, numită de cei ce cu
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
consemnează existența Comloșului, iar alt document de înaltă valoare istorică și care atestă existența localității este prima hartă a Banatului întocmită între 1723 și 1725. Apariția gazetei a constituit un eveniment de răsunet în peisajul de aproape trei veacuri al publicisticii bănățene. Colaboratori iluștri I-a fost ciudată evoluția în-tr-un sat „plin de ciudățenii”, avea să spună același Traian Galetaru, un sat de la marginea de vest a României, unde s-a înfăptuit un „gest social”, reunind condeie dintre cele mai felurite
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
antebelică acei conducători spirituali ai satului, cu o înrâurire remarcabilă asupra educației civice. De evoluția ulterioară a revistei s-a legat numele protopopului dr. Ștefan Cioroianu, unul dintre fondatorii ei, cu mare autoritate și prestigiu în comună. De activitatea sa publicistică se leagă, de altfel, nu doar colaborarea la publicația comloșeană, ci și înființarea între anii 1941 și 1948 a revistei „Duh și adevăr” din Timișoara. A fost deopotrivă prozator și dramaturg. Unul dintre evenimentele consemnate de „Suflet nou” a fost
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
de seamă „Nu era un mare păcat să nu fi continuat? ”, se întreabă astăzi secretarul general de redacție al publicației, profesorul Traian Galetaru. La 15 ianuarie 1993, când a fost reluată apariția ritmică lunară a publicației „Suflet nou”, în viața publicistică a comunei a început de fapt un nou capitol. 400 de exemplare tipărite sunt difuzate în comună și la alte 20 de adrese din diferite județe, apoi în 16 țări de pe 5 continente. „Suflet nou” n-a rămas singur. I
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
2. 03, ora 19, Sala Palatului Cultural. în librării Per Olov Enquist - Cartea despre Blanche și Marie (Ed. Humanitas, 19 lei); Nicoleta Ionescu-Gură - Stalinizarea României: Republica Populară Română 1948-1950 - transformări instituționale (Ed. All, 35 lei); Panait Istrati - Trei decenii de publicistică, vol. III - Scrisoare deschisă oricui: 1930-1935 (Ed. Humanitas, 32 lei); Radu Țuculescu - Povestirile mameibătrîne (Ed. Cartea Românească, 23,50 lei); Laurențiu Vlad - Conservatorismul românesc: concepte, idei, programe (Ed. Nemira, 25 lei); xxx Istoria artei (Larousse) (Ed. Univers Enciclopedic, 70,74
Agenda2006-08-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284784_a_286113]
-
Timișoara, apare din 1997, nu este aliniată politic și urmărește doar perfecționarea și evaluarea celor care urmează să devină jurnaliști. „Tibiscus” oferă studenților posibilitatea de a realiza un echilibru între disciplinele teoretice și cele practice, aici fiind abordate toate genurile publicistice. Astfel, studenții au posibilitatea de a pune în practică informațiile de la cursurile de specialitate, dar și de a inova. De asemenea, publicația a oferit în paginile sale spațiu de exprimare și studenților de la celelalte facultăți. Suplimentul cultural al acesteia, „Argonauții
Agenda2006-13-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284903_a_286232]