KorAP: Find »[drukola/base=punte & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...34 35 36 ...612 >

15,281 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845

pentru apropierea dintre țări, popoare, oameni de pe toate meridianele Terrei. Acestea sunt: "Soli africani pe plaiuri moldave" (1995), "Romania and Nigeria ...", "Africani la Chindie" (2001), "România Africa. Cronică prahoveană de două zile" (2003), "Arborele prieteniei româno-africane" (2004), "Gaudeamus România Africa. Punte peste vremuri" (2006). De asemenea, sinteza seminarului pe tema "Relațiile dintre România și Africa. Tradiții, prezent, perspective" (1999). La acestea, pot fi adăugate cele două cărți pe teme africane: "Verdele junglei" (1994) și "Verdele junglei nigeriene" (1996), având drept conținut

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
internaționale. A organizat direcția din M.A.E. privind drepturile omului și a asigurat elaborarea și trimiterea unei prime serii de rapoarte ale statului român privind aplicarea documentelor internaționale în acest domeniu. Ca Ambasador în Danemarca, a urmărit stabilirea unor punți de legătură trainice cu țara gazdă (s-a stabilit o relație substanțială între ministerele apărării, care a dus la participarea României la structura militară de forțe de reacție rapidă, S.H.I.R.B.R.I.G.) și, mai ales, realizarea unor proiecte economice de anvergură (fabrica

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
în prezentul volum), recunoscuți pentru deschidere și înalt profesionalism în cercurile internaționale. Au fost anii în care diplomația multilaterală română, imaginativă și prospectivă, s-a afirmat cu o fizionomie distinctă, promovând dialogul și proiecte comune de colaborare cu Occidentul, deschizând punți de legătură cu societățile democratice, peste blocuri politico-militare și economice închise. România a fost printre primele dintre țările socialiste care a primit asistența tehnică nerambursabilă din partea O.N.U., care s-a materializat în echipamente moderne și formarea unor specialiști

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

o altfel de rezistență contra slugoilor ambițioși, înjugați la arta cu mesaj. Desculții nu i-ar fi interzis pe culți, în numele "moralei proletare", preț de jumătate de secol și mai bine. Vergangenheitsbewältigung " Nu spera cînd vezi mișeii La izbîndă făcînd punte Te-or întrece nătărăii de ai fi cu stea în frunte". M. Eminescu, Glossă 24-25 august, 2001 Am șters din agendă numele unui prieten murit. Casc ochii pe geamul mansardei, dînd, de capul lui, spre cimitirul Eternitatea. Iarăși mi s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
epuizat stocul de carte". Asta-i! mă trezesc din somnul cel de moarte. Deșteaptă-te, românco! O să bag albumul lui Rusalin în codul bunei mele prietene, Magda U.. O sun. Îmi răspunde, după ce revin și revin. Trage de multe ori puntea de la mal, adică scoate telefonul din priză. Ca să plece cum spune ea, în Magdagascar. Ce faci? I'm keeping busy. Mă ocup cu îmbătrînitul și cu muritul. Ai o criză de reumatism? Nu, am alte belele. For the moment, schimb

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865

copilăria umanității. Natura, codrul, marea, muntele restituie măcar temporar, măcar pe durată de ore sau clipe, celor ce știu să li se integreze, condiția umană primordială, paradiziacă. În imaginația tinerei olandeze care, în Albatroșii Danzantes, visează într-un șezlong, pe puntea unei bărci, că redobândirea acestei condiții ar fi posibilă printr-un iubit ideal, și aceasta ar putea să-i devină tânărul marinar Santiago, contopit în imaginația ei cu pescarul omonim din "Bătrânul și Marea", povestirea lui Hemingway. Tânăra aceasta deducem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
prin apa irizată de un soare interior, scufundat în adâncuri, apa uimitor de transparentă și pură, păstrată așa de rechinii războinici cu ochii albaștri. Albatroșii "Danzantes" Santiago. "Bătrânul și Marea" Tânăra olandeză stătea pe șezlong pe cea mai de sus punte a bărcii și medita la numele de Santiago. Când era la școală și citise "Bătrânul și Marea" a asociat numele de "Santiago" cu marea. Da, Santiago trebuia să fie un om al mării, iar acum i se confirma ceea ce crezuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
ca a bătrânului Santiago din povestirea lui Hemingway. Avea numai treizeci de ani și știa de pe acum că n-avea să părăsească vreodată marea. Fata se gândea adesea la el într-un mod ciudat, așa cum stătea cu privirea pierdută pe puntea vasului, fără să fie nevoie să-l vadă. În fapt, îl zărea numai seara, la masă. Se gândea la viața lui plină de încercări pe mare și expediții. Apoi îi zbura gândul la adevăratul Santiago, cel care a petrecut optzeci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
mai departe de ajustarea pânzelor. Atunci s-a ridicat și ea și a pornit-o spre cabină pentru a se schimba pentru masă. Știa că avea să-l revadă pe Santiago la cină, după care va urca sus pe ultima punte cu prietenul ei, unde vor aștepta până se vor stinge toate luminile și vor face dragoste acolo sub lumina vagă a stelelor. Poate astăzi vor avea șansa unui început de lună, judecând după stadiul mareelor despre care le vorbise Santiago

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
devenea afabil, plăcut, vorbăreț, la fel ca în ziua în care priveau jocul delfinilor pe valuri. De-atunci, în fiecare zi, Santiago strecura câte un bilețel în pumnul ei deschis, ce atârna în jos, complice, gata să-l primească, pe puntea înțesată de oameni, într-un moment în care ea era singură, neînsoțită. Mototolea biletul în pumn ca o fetiță surprinsă făcând ceva nepermis și-l depunea repede lângă suratele lui între cutele portofelului. Cu scrisul lui inform, iliterat, Santiago îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
în locul unui țărm salvator. Nefericit pescar! Toate păsările mării îți vor fi arătat drumul către țărm, mai puțin una singură! Oamenii-albatroși Din ziua în care a sosit primul bilețel, ea a încetat să mai facă dragoste cu prietenul ei pe puntea cea mai de sus, sub cerul negru, după ce restul pasagerilor se vor fi culcat și barca era pusă din nou în mișcare. Așa dintr-o dată a încetat, invocând tot felul de motive. De altfel, nici nu a fost nevoie de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
adevăr s-o mai privească. Când îl întâlnea, îi întorcea mereu profilul ferm, cu ochii pierduți în zare. Doar umerii bogați, depărtați și strălucitori îi zâmbeau din mulțime, doar ei păreau s-o recunoască printre pasagerii îngrămădiți la apus, pe punte. Ochii lui de azur, statuari, văzuți mereu din profil, ca cei ai iguanelor, întorși parcă de la lume, priveau absent peste întinderile de ape. Santiago este precum Lonely George, un exemplar rar, uitat în timp și proiectat în modernitate. El nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
nu va fi perpetuată. Și el știa asta și se ferea de semenii lui. Santiago va rămâne un însingurat. Când va muri, nu va duce cu el în moarte decât povestea lui, dacă se va găsi cineva s-o scrie. Puntea bărcii, dimineața. Păsările fregate Toată lumea era adunată pe bord și privea la norul de păsări ce despicau aerul și apa în toate direcțiile. Descriau cercuri largi, apoi schimbau brusc direcția, se opreau pentru o clipă în aer ca în fața unei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
vor fi inițiați în arta zborului, dar mai ales a hoției! Ultima zi pe barcă. Farewell party. Cea mai frumoasă lună din lume În ultima seară, echipajul a pregătit un mic party de despărțire. Pasagerii, amestecați cu echipajul, au ocupat puntea principală după cină, unde s-au făcut poze, s-au schimbat impresii, adrese și, mai ales, partenerii de dans. Umerii ei s-au întâlnit pentru prima oară cu cei ai lui Santiago într-un dans năprasnic, criminal, de rămas-bun. În timpul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
nici un schimb de adrese, nici măcar o fotografie, nici o atingere în plus. Ca și cum dansul lor ar fi fost întâmplător, circumstanțial. A fost ultima dată când l-a văzut pe Santiago. Lumea s-a spulberat odată cu lăsarea întunericului. A rămas singură pe punte, cu ochii pironiți în noapte. Barca a început să se miște lent către ultima ei destinație de a doua zi dimineață. Gândurile ei zburau deja la Santiago, ca și cum el ar fi deja la mii de leghe distanță cutreierând mările. Așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792

funcționarea diferențialului interaxial, mișcarea netransmițându-se către arborele cardanic în funcțiune; se învârte numai axul de ieșire de la care s-a demontat arborele cardanic, iar drezina nu se deplasează. Situația este similară cu circulația auto atunci când una din roțile unei punți motoare pierde aderența (groapa cu noroi fluid, gheață, polei etc.) f. Transmisia cardanică este formată din câte un cuplaj cardanic între cutia de viteze inversor cutia de distribuție și din câte un arbore cardanic final între cutia de distribuție și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
necesitatea înlocuirii lor, această operație se poate face în condițiile unor costuri diminuate. Între carcasa superioară a atacului de osie și șasiu este articulată grinda de reacție prevăzută cu elemente elastice din cauciuc (silencebloc) identice cu cele utilizate la suspendarea punții motoare a autobuzelor de transport călători de la care au fost preluate. Cutiile de unsoare sunt lăgăruite cu rulmenți radiali axiali cu role conice, câte o pereche pe fiecare cutie, cu posibilitatea reglării jocului din rulmenți pe măsura uzurii acestora. Carcasa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
orașului, devenind un feribot clătinat de apele de dedesubt. Legănați de tangaj, cei 14, acum maturi, dar tot în costum de elev, furnicau pe străzile feribotului, intrau în clădiri sau urcau în trenuri și dispăreau o clipă. Apăreau iar pe punte, din ce în ce mai depărtați unii de alții, ceea ce însemna fie că orașul crescuse, fie că ei începuseră să-și limiteze drumurile. Unii s-au fixat ici și colo, de unde nu aveau să mai plece până la moarte. Aceștia au fost Stoian și Teodor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
scheletul de fier, fâlfâia înspăimântător ca o velă, prevestind naufragiul peste mese circulare de tablă cu scaune rezemate în poziția unui om doborât de alcool. O sticlă goală se rostogolea pe sub picioarele arcuite ale meselor, din perete în perete, pe puntea murdară a grădinii de vară, legănată de tangaj. Un ficus gigant, bine sprijinit între atele, semnaliza din frunze, fuioarelor de vânt, direcția de zbor. Paletele verzi tremurau, semn că circulația era mai intensă ca niciodată. Felinarele stradale, înnobilate cu structuri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723

care întind mîna cît timp el așteaptă la semaforul de la Republicii cu Victoriei. Lepădăturilor, a început să le strige, gîndindu-se la adevărații legionari care se ascundeau deja în munți de frica noului sistem. Fă-te frate cu dracul pînă treci puntea, zice Roja, iar dacă totul decurge bine, rămîneți frați, completează Curistul. Măi băieți, a încercat să-i înmoaie Bătrînul pentru că nu se mai putea ține pe picioare după cît încasase, nu știu nimic, trebuie să mă credeți pe cuvînt, lăsați

Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
din nou de braț, vino după noi dacă nu vrei să te dai în spectacol așa doar de ochii lumii, n are de ce să-ți fie frică, pe dinafară n-o să rămînă nimeni. Fă-te frate cu dracu’ pînă treci puntea, ce-o fi rău în asta? îmi vine să vă sparg capul la toți în secunda asta, îți înțelegem supărarea, dar crede-ne pe cuvînt c-o să-ți treacă mai repede decît îți închipui, mai bine ia de-aici o

Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958

Îngustă, prevăzută cu niște adâncituri săpate, cu rol de trepte Într-o râpă adâncă și de-a dreptul Înspăimântătoare pentru Va care a solicitat să fie luat de mânuță, iar atunci când a trebuit să traverseze râpa pe o idee de punte Îngustă, șubredă, cu scânduri lipsă și mobilă mobilă, mâinile copilului au zvâcnit În sus pentru a fi luat În brațe și ferit de adâncul fioros al râpei, gest disperat căruia Victor Olaru i se conformă imediat, ridicându-l, ascunzându-l

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703

etc. - acesta este lexicul predilect al autoarei. Ea nu vorbește, ci gângurește: „Întâmplarea spune că sentimentele / sunt oglinda nuferilor topiți în adjective / - tărâmuri imaginare ale spiralei!“ (Îndoielile șoaptelor) „Răsărim albi în cuvinte / și ne întristăm regăsindu-ne născuți / printre mugurii punților dureroase / în fața cărora îngenunchem, desăvârșind / - peste câmpiile luminoase - / rugăciunile cerului desfrunzit...“ (Toamna cuvintelor) Dacă încercăm să analizăm aceste versuri, înțelegem că ele nu spun de fapt nimic. Sentimentele sunt oglinda nuferilor topiți în adjective... Cu alte cuvinte, nuferii se topesc

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
Cu alte cuvinte, nuferii se topesc întâi în adjective, apoi folosesc ca oglindă sentimentele. Ce înseamnă asta?! Iar sentimentele sunt tărâmuri imaginare ale spiralei... Ale cărei spirale?! Simți că ți se încâlcesc circumvoluțiunile. La fel de confuză este și chestia cu mugurii punților dureroase printre care ne regăsim născuți. Culmea era să ne regăsim nenăscuți! Punți dureroase... Muguri ai punților dureroase... Cuvinte frumoase fără nici o semnificație. După încheierea lecturii, ele se evaporă repede din memoria noastră. Ne rămâne, în schimb, pentru multă vreme

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
sentimentele. Ce înseamnă asta?! Iar sentimentele sunt tărâmuri imaginare ale spiralei... Ale cărei spirale?! Simți că ți se încâlcesc circumvoluțiunile. La fel de confuză este și chestia cu mugurii punților dureroase printre care ne regăsim născuți. Culmea era să ne regăsim nenăscuți! Punți dureroase... Muguri ai punților dureroase... Cuvinte frumoase fără nici o semnificație. După încheierea lecturii, ele se evaporă repede din memoria noastră. Ne rămâne, în schimb, pentru multă vreme în minte fotografia de pe ultima copertă. Stilul pret ´ ios in poezie Când vrea

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]