1,715 matches
-
pentru ei zvonul făcut de trăpași în întuneric nu însemna decât o călătorie zorită sau întârziată. Când a intrat Ștefan în spătăria luminată abia, abia de un sfeșnic cu trei lumânări, călărașul istovit, în picioare cu capul sprijinit de un pupitru, dormea. Prințul tuși într-adins, tânărul tresări și salută imediat respectând tot protocolul, scoase de la piept scrisoarea pecetluită și spuse răspicat: — Am poruncă să n-o dau decât măriei sale Constantin Voievod sau domniilor lor beizadelelor Constantin sau Ștefan. Căpitanul Totoescu, arătând
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ani. Și copilul o să meargă la Istanbul? Nu eu sunt cel care hotărăște. Este de căderea marelui imbrohor. Prințul Constantin abia în acel moment realiză cât de disperată era situația. Întâlni privirea tristă a tatălui său și se resemnă. De la pupitru, în fața unei foi albe, Ștefan spuse: — Aștept. — București, 1714, martie în 25. Constantin Vodă Brâncoveanu către Hrisant Nottara, patriarh de Ierusalim, la patriarhia Constan-tinopolului, veni egal glasul domnitorului pe turcește. Ștefan ridică întrebător privirea de pe hârtie, iar tatăl său continuă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu totul la poruncă.” Domnul luă foaia pe care nu se uscase cerneala, politicos i-o arătă funcționarului turc și traducând direct în turcește îi comunică acestuia conținutul. Mustafa Aga schiță un gest scurt de aprobare. Brâncoveanu puse hârtia pe pupitru și o semnă: Io Constantin Voievod, 1714, Martie în 25. — Așa, Doamne, dăruiește-mi mie să văd greșalele mele și să nu osândesc pe fratele meu, că bine ești cuvântat în vecii vecilor. Amin, spuse în românește vodă spre cei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îl recunoscu pe ieromonahul Gherasim, dar privirea blândă a acestuia alunecă peste fața lui ca și cum nu l-ar fi văzut niciodată. Își scoase dintr-o desagă un patrafir, o cruce de lemn și o carte. Trase în mijlocul încăperii unul din pupitrele ce stăteau în colțuri, îmbrăcă patrafirul, se închină, sărută crucea, puse cartea și crucea pe pupitru, își descheie rasa la piept și scoase o cutie micuță din metal aurit cu intarsii de peruzele în formă de cruce, o deschise, se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
l-ar fi văzut niciodată. Își scoase dintr-o desagă un patrafir, o cruce de lemn și o carte. Trase în mijlocul încăperii unul din pupitrele ce stăteau în colțuri, îmbrăcă patrafirul, se închină, sărută crucea, puse cartea și crucea pe pupitru, își descheie rasa la piept și scoase o cutie micuță din metal aurit cu intarsii de peruzele în formă de cruce, o deschise, se căută din nou în desagă și, zâmbind, adăugă la cele puse pe pupitru un ulcioraș. Le
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și crucea pe pupitru, își descheie rasa la piept și scoase o cutie micuță din metal aurit cu intarsii de peruzele în formă de cruce, o deschise, se căută din nou în desagă și, zâmbind, adăugă la cele puse pe pupitru un ulcioraș. Le făcu semn celor patru Brâncoveni să îngenunche, căută să-i acopere cu patrafirul peste capete și își întoarse privirile spre ușă. Înainte de a începe rugăciunea, îi rugă turcește pe cei doi oșteni, să iasă. Au salutat ceremonios
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
arhitectului a desfășurat toate resursele liniei drepte și ale neprevăzutului. Plantele rare, arbuștii odoriferanți își dispută spațiile libere dintre masivii de verdeață. O moviliță centrală, construită în formă de labirint, peșteri în stil rocaille, elegante foișoare, scaune comode, bolți cu pupitru pentru muzicile militare ce alternează cu modestele orchestre ale lăutarilor (muzicieni țigani): aceasta este grădina Cișmigiu. Întreținerea sa îi este încredințată unui grădinar-șef german, un artist remarcabil; cheltuielile cad în sarcina casieriei municipale. Cișmigiul e un loc de întâlnire
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de treisute de metri. Gnomii au deschis ușa cenușie de argint prin recunoașterea amprentelor. Dincolo de ușă am coborât niște scări amplasate la patruzeci și cinci de grade, care comunicau cu o imensă sală, ocupată de diverse aparate și mașini. Imense pupitre de comandă, pe care erau instalate aparate de măsură și control, a presiunii, temperaturii, luminii, aerului, mișcării tectonice, timpului, și vremii. Pe scaune de bronz rotitoare, în fața pupitrelor de comandă ședeau oameni îmbrăcați în salopete albe, urmărind atenți aparatele electronice
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
comunicau cu o imensă sală, ocupată de diverse aparate și mașini. Imense pupitre de comandă, pe care erau instalate aparate de măsură și control, a presiunii, temperaturii, luminii, aerului, mișcării tectonice, timpului, și vremii. Pe scaune de bronz rotitoare, în fața pupitrelor de comandă ședeau oameni îmbrăcați în salopete albe, urmărind atenți aparatele electronice automate, intervenind numai în situația unor avarii. Operatorii își vedeau tăcuți, preocupați și relaxați de îndeletnicirile lor. -Ei sunt Marii luminați transformatori, care ne dau utilitățile și hrana
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
cu noi la Tiparul universitar. Era ca o promisiune că acolo o să văd ceva deosebit. Sigur că mai stăteam. Fără să-mi spună și nici eu nu l-am întrebat, ce urma să facem la acel Tipar. Alături pe un pupitru mare, se afla colecția ziarului, am început s-o răsfoiesc și curând am descoperit că Timpul avea o pagină (a doua) intitulată Popasuri, cu versuri, proză și articole despre literatură. Frumoasă pagină, își merita într-adevăr numele, în restul ziarului
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
curioasă cum este Într-o asemenea discotecă. De la intrare a simțit acel aer “străin”. Se vorbea În franceză, engleză, germană, cehă, etc. Era semiîntuneric. Se vedea jocul de culori de la orga de lumini care lumina ringul de dans. La pupitru se afla un tânăr DJ care se ocupa cu muzica și care mai spunea câte o glumă din când În când, În limba engleză. Împrejurul ringului se aflau mese și scaune. Pe fiecare masă ardea câte o lumânare Înglobată Într-
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
ridicați în cele două cabine ale lifturilor. La primul etaj, despărțiți în cele două culoare, la stânga, la dreapta, la palierul următor se pierde un nou grup, apoi etajul trei, la dreapta, la stânga, liftul a pornit mai departe, doi pași înainte, pupitrul Șefului, biroul învelit cu sugativă verde, în fața planșetei, da, aici, măsuța veche, răbdătoare, cu două rânduri de sertare și înțeleaptă stinghie dedesubt, pentru picioare. În sfârșit, scaunul : locul în fagure, zădărnicia și bravura. Apare colegul Lucian. A semnat condica de pe
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Este luni : slujbașul atârnă în trupul lung, nesfârșit și îngust al zilei ostile. Laminat, umilit. Înalță capul din norul de fum. Jur-împrejur, zeci de tuburi subțiri de hârtie fumegă, între buzele livide. În cele două capete ale vastei săli, pe pupitrele șefului de atelier și inginerului consilier, saltă continuu, cu un țiuit disperat, telefoanele, negre broaște- țestoase de ebonit. La biroul lui Manole se reia, în grup, comentarea etapei de fotbal desfășurate duminică. Vera se află din nou în con fesionalul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
decât gesturi puține, precise. Foile de pe biroul său se înmulțesc ; n-are timp de acordat altora. Predarea unui proiect pune pentru el, totdeauna, prezența celorlalți în paranteză. Nu aude când Șeful bate cu palma sa îngustă și osoasă în colțul pupitrului, reducând la tăcere tranzistoarele, nu-l vede retrăgându-se apoi în spatele planșetei de la fereastră, șușotind îndelung cu Ortansa. Se întâmplă ceva neobișnuit de vreme ce ajunge și șeful de atelier în fața ceștii de cafea, pe care i-o prepară, înțelegătoare, madam Mitulescu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nu înțelegi limba. Nu, nici rude, sau raportat imediat, la Serviciul Personal. Ședința s-ar termina repede, comunicările sunt într- adevăr puține, laconice, dar inginerul Lucian Vornicu, congestionat de emoție sau furie, insistă să i se dea cuvântul. Desfășoară pe pupitru un set gros de planuri. Desface planșă cu planșă, informează auditoriul cât a durat executarea fiecărui desen și câte greșeli a descoperit. Se lucrează încet și neglijent ! Linia de tuș a mustății saltă scurt peste buze. Pronunță numele vinovatelor. Spectatorii
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de dinți. Peste ani, în seara banchetului de reîntâlnire a foștilor colegi, paralizată de stinghereală și nedumerire, alături de soț, urmărea furiș perechea aflată în celălalt capăt al mesei, fără a se întreba dacă fostul partener își mai amintește ceva. Pe pupitrul Șefului, ca și pe biroul placat cu sticlă groasă al consilierului de atelier, sunau telefoanele. Deasupra ușii, difuzorul lansa, de două ori pe zi, știri și muzică. În spatele planșetelor, tranzistoarele. Se fuma mult, se vorbea tare, pe un fond constant
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
baza loessului.“ La apariția străinului, câțiva ridicaseră capetele peste ceștile înalte de cafea. Vera, cunoscută din facultate, îl conduse pe nou-venit pe la fiecare membru al colectivului, prin fața celor douăzeci și trei de planșete, printre cuiere și rasteluri de calc, pe la pupitrul Șefului, prin dreptul dulapurilor verzi și metalice. Viitorul vecin de birou îl privise într-o dungă. „Cum ați spus ?“ Își silabisi din nou numele, cu dicție ostentativă, celălalt roși. Nori de fum acoperiră repede stinghereala. Intrare mai puțin triumfală, desigur
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
bădăran, reamintindu-i că i-a mărit de curând salariul și funcția, ținând seama doar de vârstă, nu de capacitate profesională. Intră în cabina liftului, uită că a apăsat pe buton, se trezește la etajul patru, în atelierul pustiu. Ocolește pupitrul, apoi la stânga, pe linia planșetelor de la fereastră. Prima, a doua, a patra. Depune poșeta pe măsuță, se întoarce. Sala e goală, străină, lungă, nu-i vede capătul. Deschide fereastra. Aerul e încă proaspăt, dar ziua dospește de-acum, încălzită. Palmele
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Luminița, Valy Impertinenta cu tranzistorul și oglinda, Lala Cățelușa. Între cele două asociații, migrează fără preferințe domnul Varlam, cu pipa, și durdulia blondă Lucica Zaharia. Anton și Marilena Albu își refac cuplul în colțul lor, Ion Caropol cu Tuți, la pupitrul lor, Lucian Vornicu și amicul său prea ocupați, de data asta... Voicu Veturia își bea singură cafeaua : minusculă ceașcă de porțelan „adevărat“ ! Domnul Pasăre nu bea cafea și nici nu fumează. Domnul Nalbandu nu fumează și nici nu bea cafea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
a scos din buzunarul drept al pantalonilor albi, întinde hârtia, femeia continuă să-l privească, fără a lua biletul. — Prea multe cărți. Nu vă putem da decât trei. Deocam dată trei, apoi și celelalte. Locul e la prima masă, lângă pupitrul ei. Camera e pustie, tăcută, fierbinte. Evită s-o privească, nu se arată surprins când îi depune pe masă toate cărțile cerute, vreo șapte. Se apropie de pupitru, trage o fișă, se apleacă, ia tocul din călimară, scrie încă un
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Deocam dată trei, apoi și celelalte. Locul e la prima masă, lângă pupitrul ei. Camera e pustie, tăcută, fierbinte. Evită s-o privească, nu se arată surprins când îi depune pe masă toate cărțile cerute, vreo șapte. Se apropie de pupitru, trage o fișă, se apleacă, ia tocul din călimară, scrie încă un titlu. Împinge hârtia spre mâinile arămii, cu degete subțiri și unghii retezate. Se așază. Privește cotoarele. Cosimo. Vasari. Réaumur. Apoi, Parola antenelor încrucișate. Apoi, Espinas, Fabre. Sunt toate
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cu ceilalți, aidoma lor. Frica îl întâlnește, cu-adevărat, abia acum. Ridică, din nou, privirea spre tavanul de sidef. Conturul de scoică, chipul cu ochii mari și fruntea netedă, otrava lunecând, fosforescentă, spre sânii palizi și tineri. Aliniază cărțile pe pupitru ; pe un colț dintr-o foaie de caiet notează două cuvinte, un șir de cifre. Depune biletul deasupra, peste coperta galbenă. Sâmbăta îl găsește destins, ras, pieptănat, îmbăiat, împrospătat : se-apucă imediat să-și verifice și să-și ordoneze planșele
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Caropol tema proiectului de automatizare a drenajelor și Programul de societate multilaterală al omului nou, și Nalbandu lucrează, Stork și Cornea la fel, dereglările sunt doar în mintea și privirea pribeagului, Marilena și soțul Albu lucrează, la fel Caropol, lângă pupitru, și turturica lui bălaie, până și Mina mentolata și tehnicianul Ropcea aristocratul și filatelistul Braun, nu, ochelaristul Robert e în concediu, ca și Mehmed, ca și Marcu Sidonia. Nu, Marcu Sidonia și-a reluat în posesie cavalerul, trudesc alături, îndârjiți
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
minut cu minut, grad peste grad, treizeci și cinci de grade la umbră. Modesta miercuri mijlocie se tot întinsese, se înfierbântase și se înrăise și se întorcea, desfăcută, dilatată, miriapod, meduză leșinată. Mesele, dulapurile, pereții, planșetele, ferestrele, cuierele, jaluzelele, telefoanele, scaunele, birourile, pupitrul, aprinse lent, temeinic, minut cu minut. Așteptare zadarnică : nimeni nu apăru. Naivul se perpelise până seara, mereu acolo, în același loc. Cu ochii pe ziar : „Unanimă adeziune, Magistrală Expunere, Înfăptuire neabătută“... Dimineață după-amiază, venise repede altă dimineață după-amiază de miercuri
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pacient i-a dat o sticlă de whisky... Da, aceeași, ați ghicit... A făcut înconjurul capitalei și s-a întors. Cinci dulapuri, opt birouri și șase planșete, la perete, în jurul sălii. Opt birouri și patru planșete pe mijlocul sălii. Două pupitre lângă ușă, două cuiere, două telefoane, cinci tranzistoare. Toamna se tânguie, în dreptul obloanelor. Șuiere lungi, rafale umede. Zgomote, frig, fum. Se respiră, se bârfește, se geme, se râde. — Hei, domnu’ ras în cap... ai auzit ? Sticla s-a întors, neatinsă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]