1,425 matches
-
În fundul mării după un naufragiu ar scoate deodată acorduri din loviturile de undă. [...] Toate avalanșele strînse În tine, de la bucuria frenetică pînă la tristețea neîmpărtășită, se vor șterge oare o dată cu pasul tău? Sau din ele și din memoria ta vor purcede plantele și turmele de mîine? [...] Sălbatecile herghelii de cai năpustite prin amintirea ta nu vor veni cu flăcări pe nări să ia parte la sărbătoarea poemului?” (Pădurile orchestre). Sau, tot aici, această viziune de muzicale metamorfoze, În care formula „vaselor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pe de o parte, cu bogăția materialelor narative pe care le-am strâns și, pe de altă parte, cu numărul mic de lucrări care ne-ar fi putut ajuta să le interpretăm și să le analizăm, ne-am decis să purcedem la realizarea proiectului de față, și anume a unei cărți consacrate metodologiei cercetării narative. Notetc "Note" 1. Cea mai mare parte a lucrărilor lui Frankenstein, precum și ale succesorilor săi nu au fost traduse încă în engleză. Principalele lucrări în ebraică
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
cursuri este deci mărit, ceea ce are un efect negativ asupra elevilor care merg la cursuri după-amiaza. Acum câțiva ani, sistemul orarelor variabile afecta mai mult de jumătate din elevii școlilor primare din țările fostului bloc socialist. În Cehia, s-a purces, pornind de la aceste date, la investigații amănunțite privitoare la parcursul școlar al elevilor care merg la școală dimineață față de cei care merg la școală după-amiază. Am sintetizat câteva din cele mai interesante informații obținute în urma acestei investigații de către colegii cehi
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
integrator al poeticii postmoderne - fără a abuza însă de ultimul termen 189, pe care îl consideră, în egală măsură, restrictiv și, pe alocuri, imprecis - un model propriu, bazat, în linii mari, pe binomurile terminologice denotație-conotație, respectiv tranzitivitate-reflexivitate. Autorul, înainte de a purcede la deconstruirea conceptului tradițional de limbaj poetic, trece în revistă punctele de vedere ale poeticienilor deja amintiți. Dacă „poezia este antiproza” și dacă evoluția ei înseamnă o creștere tot mai accentuată a gradului de „nonpertinență a metaforei” și, concomitent, o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Cristofor Columb, mai mult a văzut cu ochii; mai multe a parcurs fizic Tommaso Campanella decât toți poeții, filosofii și teologii la un loc, decât Augustin și Lactanțiu inclusiv, care au negat antipozii"). Poate că nici măcar el însuși (care a purces cu puțin înainte de a muri) n-ar fi reușit să scrie o biografie adecvată unei personalități atât de dezlănțuite cum a fost a sa. Aceasta e întreprinderea cu care se măsoară Dante Maffìa. Mulți critici, la apariția acestui volum, s-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
i-a lipsit mai ales d e ocrotirea lui Dumnezeu, de vreme ce a-i prigoni pe credincioși însemna totodată a înăbuși rugăciunile înălțate de aceia în sprijinul lor. Numai Constanțiu - tatăl Sfântului Constantin - a dat ascultare unui gând înțelept și cuvios, purcezând la un lucru de necrezut și a cărui înfăptuire stârnește uimirea: anume, el a poruncit tuturor oamenilor săi (începând chiar cu cei aflați în slujbele palatului și până la demnitarii în funcție) să se hotărască - fie a jertfi demonilor (în care
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
celelalte națiuni cari au aspirațiuni comune nouă, spre a apela la simțul de dreptate al tronului, spre a-l sili să ceadă voințelor supreme ale popoarelor? Până când să domnească cutare ori cutare și nu toți? Suveranitatea și legislațiunea trebuie să purceadă de la toate popoarele ca atari, și puterea esecutivă trebuie redusă la simplul rol de mașină fără voință proprie în mecanismul cel mare al statului. Nimeni nu trebuie să fie aicea stăpân decât popoarele însele, și a trece suveranitatea în alte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
după spiritul timpului nostru, al popoarelor. Un popor - oricum ar fi el - are dreptul de a-și legiui trebuințele și tranzacțiunile ce rezultă neapărat din acele trebuințe, reciprocitatea relațiunilor sale; într-un cuvînt: legile unui popor, drepturile sale nu pot purcede decât din el însuși. Alt element, străin, esențial, diferit de al lui, nu-i poate impune nimica; și dacă-i impune, atuncea e numai prin superioritatea demnă de recunoscut a individualității sale, cum, d. es., au impus francezii românilor. E
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
înșii, cu statul lor, cu parlamentul lor, cu ministeriul lor nu sunt decât o minciună, o ficțiune. - D. es. e acest ministeriu îndreptățit de a fi {EminescuOpIX 95} ministeriul poporului romînesc? Nimica mai puțin decât asta, căci îndreptățirea trebuie sa. purceadă de la poporul românesc ca atare; și acel popor neci a fost întrebat măcar la noua reformă a lucrurilor. E acest parlament espresiunea poporului romînesc? Nu... neci espresiunea celui maghiar măcar; căci atuncea am trebui să uităm bătăiele și omorurile la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care e rolul normal al domnitorului și al sancțiunei și dacă acestora amândouă li e permis de a fi în contradicțiune cu voințele, singure valabili, ale popoarelor ca atari. Nouă ni se pare că pentru fiecare popor dreptul și legislațiunea purced de la el, el și le crează când și cum i trebuiesc, astfel încît, într-o normală stare de lucruri, sancțiunea e o formalitate care n-ar trebui să oblige dacă nu obligă sensul celor sancțiunate. Vom proba că e așa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
decretul Consiliului Suprem cătră generalul Enzenberg: Nu odată, ci de mai multe ori s-au dat de înțeles administrațiunii că intenția Maiestăței Sale nu este nici decât de a turbura proprietatea privată sau și numai de a îngădui să se purceadă cu puterea și cu sila la vreuna din economiile de pe moșiile preuțești. {EminescuOpIX 257} În fine citim în decretul Consiliului Suprem de Curte din 8 mai 1784 următoarele: După instrucțiunea de, mai nainte trebuie să se ieie sama ca primirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ne dăm mâna; aici să o zicem în fața lumei că am avut un trecut și voim a avea un viitori! Iată ideea! Iată scopul serbării! Nu junimea română academică a produs ideea serbării întru memoria lui Ștefan cel Mare: ea purcede din conștiința națională română. Națiunea română voiește cultura, și cultura ei trebuie să fie una: omogenă la Prut și la Somiș, omogenă în sânul Carpaților cărunți și pre malurile umede ale Dunărei bătrîne! Și viitoriul, cultura viitoriului, unitatea spirituală a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Stoian vierul, care iarăși va să vie cu sfredelul cel mare să cerce vinul și pelinul, a căror băutură nu va mai avea sfârșit. Și într-o ocă plină, domnul dătător de viață bețivilor, cărora ne mărturisim, că de-mpreună purcedem cu oca și cu paharul (? ) Așteptăm ieșirea părului prin căciulă și a coatelor prin mintean și târnuirea hărțăgoșilor ce va să vie după beție. Amin. [9 iunie 1876] PENTRU COMEDIA CEA DE OBȘTE Un manuscript din 1790, cuprinzând gândirile lui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se gătește omul ca să arăte precum nu este, ea-i ca o comedie în care fiecare joacă rola sa și unde cel mai de râs prinde locul cel mai bun. Ea e ca un liman unde unul sosește și altul purcede; unul se bucură de cel ce vine ș-altul se întristează de cel ce purcede. Ea i ca un spital plin de orice patimi. Ea i ca un birt cu două porți deschise, pe una intră, pe alta iesă; beau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fiecare joacă rola sa și unde cel mai de râs prinde locul cel mai bun. Ea e ca un liman unde unul sosește și altul purcede; unul se bucură de cel ce vine ș-altul se întristează de cel ce purcede. Ea i ca un spital plin de orice patimi. Ea i ca un birt cu două porți deschise, pe una intră, pe alta iesă; beau, mănâncă și se duc; unul pe altul nu se cunoaște cine intră și cine iese
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fel, într-o învoială dintre răzeșii moșiilor Dimăcenii, Dumbrăvița, Sineștii și Umbrăreștii, din anul 1827, urmată și întărită de anaforaoa marilor boieri din 15 aprilie 1828, se arată unde sunt situați Umbrăreștii, și anume „pe din sus alăture de Sinești, purcede cu lungul iarăși din pârâul Dimaciului, către răsărit și peste apa Siretului, până unde le va fi sfârșitul capătului, pe ținutul Tecuciului”. Se observă că în hotarnica din 1817, parcursul hotarului era indicat de la răsărit spre apus, în timp ce acum traseul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ori consecutiv Drumul Robilor. După ce traversa Bârladul, hotarul continua spre apus, dar dintr-un punct mai nordic, despărțind Umbrăreștii de satul și moșia Bârlădenii (actualul Podoleni), continuând spre vest până „să tâmpină cu hotarul Movilenilor”; mai departe, trece Siretul și „purcede cu măsura cătră apus, alăture cu moșia Bilieștii prin două pietri, până în pârâul Dimaciului”, menționează un alt document, încheindu-se astfel și hotarul dinspre nord al moșiei și satului Umbrărești. Hotarul dinspre sud este tot unul convențional, dar între unități
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de stat și de la Episcopie. Pentru zona noastră restricția poartă semnătura episcopului de Roman, de care depindeau la vremea respectivă parohiile din județul Tecuci. Iată ce cuprindea enciclica episcopală adresată protopopilor de la județe: „aflăm că în câteva județe unii săteni purced cu duhul răzvrătirii și să înfăptuiască grave neorânduieli care turbură ordinea și siguranța publică. Ca să nu înceapă duhul acesta și în eparhia noastră, puneți preoților în vedere să îndeplinească datoriile de împăciuitori pentru buna orânduială și când vor vedea că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sfera omenescului căruia toate îi sunt permise sau nu trebuie să i rămână străine: „Femeia, dacă trăiește cu-n bărbat, păcătuiește prin aceasta, dar ăsta e păcat firesc; pe câtă vreme dacă-l fură, îl omoară sau îl izgonește, atunci păcatul ei purcede din răutatea minții.”206 Asistăm la o răsturnare a unui sistem de valori, eternul femininul nu-l mai conduce pe bărbat la pieire, adulterul este doar consecința unei incompatibilități vizibile, a unor raporturi virfemina care nu se bazau pe respect
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tipuri de cauze În procesul oracular și, În special, În fenomenul decadenței oracolelor. Sursa explicită a acestei teorii este Platon, care a studiat „cu cele mai bune rezultate cele două feluri de cauze. Raportând la divinitate originea a tot ceea ce purcede din rațiune (logos), el nu neagă materiei atributul acțiunii necesare În procesul devenirii. El a Înțeles că Universul perceptibil (to pan aistheton), organizat așa cum Îl vedem noi, nu este nici pur, nici fără amestec, ci purcede din unirea materiei cu
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
originea a tot ceea ce purcede din rațiune (logos), el nu neagă materiei atributul acțiunii necesare În procesul devenirii. El a Înțeles că Universul perceptibil (to pan aistheton), organizat așa cum Îl vedem noi, nu este nici pur, nici fără amestec, ci purcede din unirea materiei cu inteligența”1. Teoria este anunțată Într-un fel Încă din capitolul 9 (414 d), unde Lamprias pune fenomenul dispariției oracolelor pe seama transformărilor specifice materiei (he hyle, 414 d), pe care o opune „cauzei superioare” (tes kreittones
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
divinației se referă la viitor, plecând de la considerente asupra celor prezente sau asupra celor petrecute deja. Căci nimic nu se produce fără o cauză anume și nici o previziune nu se face fără apel la rațiune. Toate cele prezente decurg și purced din trecut. Și, la fel, orice viitor decurge și purcede din prezent conform unei succesiuni care guvernează curgerea lucrurilor dinspre Începutul către sfârșitul lor. Iată, așadar, pentru ce acela care posedă darul de a conecta Între ele cauzele, pentru ca apoi
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
prezente sau asupra celor petrecute deja. Căci nimic nu se produce fără o cauză anume și nici o previziune nu se face fără apel la rațiune. Toate cele prezente decurg și purced din trecut. Și, la fel, orice viitor decurge și purcede din prezent conform unei succesiuni care guvernează curgerea lucrurilor dinspre Începutul către sfârșitul lor. Iată, așadar, pentru ce acela care posedă darul de a conecta Între ele cauzele, pentru ca apoi să le integreze În chip firesc Într-un sistem, ajunge
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Îi combate pe cei care Își Închipuie «lumile» În număr infinit, el afirma Încă de pe atunci că este convins de existența unei singure lumi, singura pe care divinitatea a zămislit-o, singura de care se arată mulțumită și care, deși purcede din totalitatea materiei, (B) apare cu totul Încheiată și Îndestulătoare. De asemenea, este de mirare că, după ce el personal a proclamat adevărul, a devenit cauza pentru care atâția alții au formulat opinii neverosimile lipsite de sens. Pe de-o parte
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Încât să apară ca rezultat al Îmbinării celor două principii care dau naștere deopotrivă numărului par și celui impar. Nu este Însă cu putință ca unul să se Înfățișeze fără celălalt, deoarece amândouă au natura și valoarea principiilor de la care purced. (C) Atunci când s-a produs fuziunea lor, principiul superior, având câștig de cauză asupra principiului de indeterminare care dizolvă natura corporală șto somatikonț, a pus capăt acestei dizolvări și, cum materia avea tendința de a se despărți În două, el
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]