962 matches
-
obiectul nu făcea parte din tărâmul său. Era o punguță făcută din prapor de berbec, conținând pilitură din călcâiul tâlharului Zlota. Haiducul i-o dăruise lui Pimen când, rănit fiind și crezând că își dă duhul, se târâse până la peștera pustnicului să se spovedească. Mumă-sa rămânând borțoasă, nici ea nu știa cu cine naiba, a furat un bănuț de aur pe care l-a ascuns în încălțări, la călcâi. La soroc, Zlota fu zămislit cu picioarele înainte, cu un călcâi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
doamna Popa, Mariana aproape că era însărcinată. Dar toată această abnegație ascundea un echilibru interior firav. Uneori stătea ore în șir privind portretul lui Mișu. Era un ideal la fel de îndepărtat ca Brad Pitt. Alteori se simțea mândră în anonimatul ei pustnic. Dacă ar fi vrut musai, ar fi fost acum cu el acolo. Se uita cu superioritate disimulată la oamenii din bar: ea era soția (cu acte!) a Halterofilului din Vitan și putea să plece la el când voia. Dar unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Cum dorința unei persoane de nou se împlinește numai dacă își găsește ecoul în societate, cercetarea nașterii Noului trebuie să se desfășoare mai curând pe terenul impersonalului "se". În acest context este valabilă întrebarea: Ce anume din Vechi pregătește Noul? ٭ Pustnicul contemporan: izolat de ceilalți, cu burta plină și telecomanda în mână. O formă de pierzanie a omului contemporan: cariera. A inventa ierarhii profesionale înseamnă a oferi motive pentru a munci. Condiția de existență a carierei este dată de ocolirea întrebării
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
deci, Îmi ziceam eu, faimoasa Enciclopedie a morților! Mi‑o Închipuisem ca o carte antică, asemănătoare Cărții tibetane a morților sau Cabalei ori Vieților Sfinților, deci una din acele creații ezoterice ale spiritului uman din care se puteau desfăta doar pustnicii, rabinii și călugării. Într‑un târziu, când am Înțeles că lectura s‑ar fi putut prelungi până‑n zori și că din toate nu mi‑ar fi rămas nici o urmă materială, pentru mine și pentru mama, m‑am decis să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Editor va fi Asociația surdomuților din Petersburg. (Este greu de dovedit dacă aici se ascunde o anume simbolică.) Textul lui Krușevan va stârni patimi și nedumeriri, dar până la urmă va cădea pe un teren fertil și va destupa auzul unui pustnic, care, În sihăstria sa din Țarskoe Selo, aștepta semne cerești și pregătea pentru tipar revelațiile sale mistice. Părintele Serghei -, căci așa i se spunea -, va găsi În Conspirație consfințirea propriilor sale nedumeriri În privința decăderii credinței și a Îndatoririlor, de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
parvenise prințului Jevahov ca un mesaj de pe o altă lume, cu ștampila orașelor Oran, Marsilia, Constantinopol, Paris, Sremska Mitrovica, Novi Sad), aflăm că, În teribilul an 1921, un detașament al Armatei Roșii dăduse de‑o casă În care locuiau doi pustnici, și că soldații voiseră să‑i omoare. Atunci a apărut În fața lor un monarh care și‑a Înălțat mâinile la cer. Căpetenia troicii, un faimos tâlhar al locului, pe cozorocul căruia străluceau triunghiurile ca o rană deschisă, sa chircit brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Buvlja, piață de vechituri (talcioc) din Belgrad. 1. Politika, cotidian sîrb cu cel mai mare tiraj care apare la Belgrad. 1. Chianti, varietate de vin italian. . Menoră, obiect de artă rituală evreiască, sfeșnic. . Nilus va Încerca să găsească jurnalul unui pustnic. Pustnic, care după Jevahov, vorbea cu un extraordinar realism despre fenomenele de după mormînt. „Autorul jurnalului nu se va mărgini doar la elucidarea unor fenomene ancestrale, sau la unele precizări, căci va dezvălui cititorului imaginea vieții de pe lumea cealaltă, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
piață de vechituri (talcioc) din Belgrad. 1. Politika, cotidian sîrb cu cel mai mare tiraj care apare la Belgrad. 1. Chianti, varietate de vin italian. . Menoră, obiect de artă rituală evreiască, sfeșnic. . Nilus va Încerca să găsească jurnalul unui pustnic. Pustnic, care după Jevahov, vorbea cu un extraordinar realism despre fenomenele de după mormînt. „Autorul jurnalului nu se va mărgini doar la elucidarea unor fenomene ancestrale, sau la unele precizări, căci va dezvălui cititorului imaginea vieții de pe lumea cealaltă, cu un realism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și-o înconjoară. Cunoașteți-vă mai întâi pe voi înșivă, ridicați-vă mai întâi la nivelul prin care să vă sterilizați ființele voastre, să nu vă topiți în momentele atingerii cu cei ce doriți să vină la voi! Nu marii pustnici au fost pătrunzătorii Universului, ci oamenii corecți, cinstiți cu ei, cu gândurile și năzuințele lor.” (Iisus Hristos, „Cercetări în lumea nevăzută”, George Văsâi, Ed. Solteris, P. Neamț, 2002, pp. 210, 211, 213) Iași - 10.03.2004 Așa cum am promis, ne
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
picioare albe în pantofi murdari și saboți jerpeliți. — Ești nebună? Aduci aici un Ame-kō? Stai liniștită. Tipul e cumsecade. Vocile au încetat brusc. Femeile au îndreptat lanterna spre Gaston, care stătea ghemuit. Parcă se uitau la o pisică abandonată. 5 Pustnicul Orientului — Ăsta e? întrebă una din femei cu o voce pițigăiată. I-a băgat lanterna în față, făcându-l să clipească. Purta un pulover decolorat, pantaloni bărbătești și o pereche de pantofi roșii, cu toc. Cea de-a treia, rotunjoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
murdară și mirosea urât. Bătrânul uscățiv de lângă el nu s-a mișcat deloc în somn. Gaston a simțit ceva pe picioare și apoi o mâncărime. Erau păduchi, probabil. Cine naiba era omul acesta? se întrebă Gaston. O fi vreunul dintre pustnicii văzuți prin picturile orientale? Când s-a trezit Gaston, bătrânul era deja în picioare și aprinsese focul în cameră. Era îmbrăcat tot cu puloverul roșu, de damă. — Dacă te-ai trezit, poți să ieși să te speli. Gaston a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
coșmar îngrozitor“, își spuse Gaston. Mai stătea la Tomoe. Avea probabil acest vis înspăimântător din pricina plapumei japoneze care i se lăsa greu pe piept. Ba nu, era chiar în cămăruța lui Higurashitei. Uite, bărbatul care respira greu lângă el era pustnicul Orientului, vlăguit, ofilit, ca o așchie. Dar bărbatul care respira lângă el nu era nici Higurashitei, nici Takamori. Era un ucigaș cu mâna pe pistol. Gaston mai ațipea câte un pic, apoi deschidea iar ochii și îi arunca o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
mai recunoscut. Cu barba nerasă și părul netuns de multă vreme, arăt mai degrabă ca unul din profeții de ocazie, lacomi de auditoriu, gata să vorbească despre orice subiect dacă sânt ascultați. Alții ar zice că par un cabotin, un pustnic, un strigoi al bibliotecilor părăsite, un actor ambulant sau un amestec din astea. Cu toate că mâinile mele mari, tăbăcite de vânt și de soare, seamănă mai mult cu ale unui docher. În rest, nu știu ce să vă mai spun despre chipul meu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
o exaltare care, amestecate, au devenit destin. Și veți vedea că nu vă spun baliverne. Ascultîndu-mă, o să vă amintiți mereu de șerpii care se întorc să-și muște coada. Mai întîi, cum v-am spus, am vrut să mă fac pustnic. Mă lăudam prietenilor că vreau să mă refugiez undeva pe un țărm pustiu sau într-un schit părăsit. Eram hotărât să mă îngrop într-o taină pe care până la urmă să n-o mai înțeleg nici eu. Făceam, bineînțeles, pe
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ziua îl săpa, chiar când nu era nevoie. Cultiva acolo câteva tufe de roșii și de ardei, iar pe marginea stratului de legume punea un șir de busuioc. Îmi plăcea să mă duc pe la el. Avea ceva din liniștea unui pustnic care renunțase la toate, inclusiv la dorința de a convinge pe cineva, astfel că discutam cu o anumită degajare și nu se formaliza când îi spuneam că eu nu eram ateu, ci păgân, că în lupta dintre Constantin și Maxențiu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
simte acolo o cicatrice de frig. Atunci ar vrea să fugă din fața cobrei, dar e prea târziu. Cobra știe unde să atace. Va mușca tocmai acolo unde arde frigul. Da, vă asigur, le-am încercat pe toate. Inclusiv meseria de pustnic până la urmă. M-am încuiat în casă, n-am vrut să mai văd pe nimeni și câteva săptămâni n-am ridicat nici storurile la ferestre. Încet, încet, camera mea se transforma în grotă, în chilie. Aveam, cum s-ar zice
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
a o deosebi de pustiu. Singurătatea te înăbușă. În schimb, pustiul te digeră ca un șarpe boa. Întâi te înghite și pe urmă te digeră încet. Eu eram prea tânăr și necopt la minte când am vrut să mă fac pustnic, ca să știu asta. Dar mai bine să vă povestesc mai departe. Vară era extrem de călduroasă, iar zilele semănau una cu alta. Toate începeau cu un soare strălucitor, continuau cu o căldură de iad și se terminau cu un cer plin
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
-i așa? Fiara doarme și așteaptă. Și cum adulmecă singurătatea, deschide ochii și mârâie. Iar în pustiu se trezește de-a binelea. Se proptește dinaintea lui Dumnezeu și începe lupta. Dumnezeu din noi contra fiarei din noi. Dacă biruie Dumnezeu, pustnicul devine sfânt. Dacă biruie fiara, pustnicul devine și el fiară. Dar cel mai adesea e învins Dumnezeu. Sânt foarte puțini sfinți pe lume, domnilor. Numărul îmblînzitorilor e mult mai mare. Rar, foarte rar, nu biruie nici Dumnezeu, nici fiara și
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Și cum adulmecă singurătatea, deschide ochii și mârâie. Iar în pustiu se trezește de-a binelea. Se proptește dinaintea lui Dumnezeu și începe lupta. Dumnezeu din noi contra fiarei din noi. Dacă biruie Dumnezeu, pustnicul devine sfânt. Dacă biruie fiara, pustnicul devine și el fiară. Dar cel mai adesea e învins Dumnezeu. Sânt foarte puțini sfinți pe lume, domnilor. Numărul îmblînzitorilor e mult mai mare. Rar, foarte rar, nu biruie nici Dumnezeu, nici fiara și omul rămâne om chiar în pustiu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
zile decât un solitar diletant... Știți ce este un solitar diletant? Unul care trăiește în singurătate trăgând cu coada ochiului la lume. Nu e în stare de mai mult, chiar când se laudă, cum făcusem eu, că vrea să fie pustnic. Dar mai ales nu e în stare să găsească la limita singurătății acea iubire înaltă, purificată de orice egoism, pe care, cu un cuvânt din păcate prea uzat, o numim fraternitate. Și pe care am simțit-o aici uneori ca
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
știu. Ceea ce știu e că netrăindu-și până la capăt singurătatea, un solitar diletant păstrează încă iluzii în privința ei. El nu ajunge nici la decepția completă, nici la revelația acestei decepții. De aceea rămâne, cum am trăit eu, un fel de pustnic bastard și nu va putea iubi decât în chip egoist, raportând și pustiul și lumea la sine. El trăiește agățat undeva între singurătate și lume, fără să se decidă pentru nici una și fără să le înțeleagă bine pe nici una. Cum
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
nu mă mai doare și nu mă mai ustură... MAVRICHIE: Cată-și treaba, Sisoe! Păi n-o știu eu pe dumneaei? Sau socoți că ești primul care o zgândără? Asta-i viespe evlavioasă. A trăit pe pământ tot în preajma unui pustnic și s-a sfârșit de foame pe marginea unui blid gol al cuviosului. Nu-i chip, Sisoe! Asta nici n-ar putea să te-nțepe, că are acul bont și-n loc de venin miere. Uiți unde te afli? SISOE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu s-a întrebat “Oho, oare cine o fi?” Și-a zis “Fir-ar să fie! Pleacă naibii!” Oare chiar există oameni să se bucure de musafiri neașteptați care trec doar să te salute sau să vadă ce mai faci? Pustnicii, probabil. Sau oamenii ăia prietenoși din Midwest pe care îi văzuse în serialul Big Love, dar pe care nu-i cunoscuse niciodată în realitate — da, probabil că pe ei nu i-ar deranja. Dar acum? Așa ceva era un afront. Serile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
devenit din această cauză un ucigaș. N-am vărsat niciodată sângele unei femei. Și, când tovarășii mei l-au trecut pe lista neagră pe Khayyam, am Înțeles că venise clipa să plec, să-mi schimb viața, să mă transform În pustnic sau În poet rătăcitor. Dacă binevoiești, stăpâne, adună-ți câteva lucruri și hai să părăsim cât mai curând această cetate! — Și unde să mergem? Vom apuca pe calea pe care o dorești, te voi urma pretutindeni, ca un Învățăcel, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
sus, aparține traducătorului cărții. 1 Pronunție defectuoasă a cuvântului „filozof“ (n.r.). 1 Teologi musulmani (n.tr.) 1 Veche măsură persană de lungime, În jur de 5,23 km, n. t. 1 Vioară cu trei coarde, n. t. 1 Derviș sau pustnic musulman, identificat ca atare după veșmântul său de lână, n. t. 2 Șoală superioară musulmană, n. t. 1 Spirite (n.tr.). 1 Măgari sălbatici, n. t. 1 expresie peiorativă pentru burghezi, În timpul Comunei din Paris, n. t. 2 formulă familiară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]