1,318 matches
-
Taine, ca ?i de c?tre mul?i al?i sus?în?tori care provin din burghezia liberal?, �n special cea protestant? (Siegfried, Casimir-P�rier, Scheurer-Kestner�) Scopul ?colii era acela de a participa la efortul colectiv viz�nd s? furnizeze ??rîi ceea ce i-a lipsit at�ț de mult �n 1870, adic? o clas? mijlocie inteligent?, educat? �n con?tiin?a datoriei sale. Pentru aceasta, el nu ezit? s? introduc? discipline noi, ca istoria social? ?i cultural?, geografia uman?, psihologia economic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
con?tiin?a clar?, c? dou? g�ndiri au dominat secolul al�XIX-lea �n ?tiin?ele sociale: cea a lui Auguste Comte ?i aceea a lui Herbert Spencer. �ntre ele n-a fost o adev?raț? confruntare, din cauza alunec?rîi primeia �n misticism ?i religiozitate, fapt care i-a eclipsat, pentru un timp, importan?a epistemologic?. Pozitivismul r?m�ne �ns? viu �n versiunea spencerian? care cunoa?te dezvolt?rile cele mai importante. De altfel, Spencer a fost adesea prezentat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ilor umane. Cum? Evolu?ionist, cu un temperament pesimist, autorul crede c? poate explica declinul civliza?iei occidentale, sf�r?ițul oric?rei civiliza?îi, prin fuziunea raselor. Gobineau consider? c? această �?i va afla sf�r?ițul, datorit? degener?rîi calit??ilor intrinseci, deoarece �rasă alb?� este cea mai afectat? de amestecuri. c? opera acestui aristocrat dezam?gît, visceral ostil pozitivismului, este lipsit? de ?tiin?ificitate. Dar faptul n-a �mpiedicat cu nimic lecturarea cu fervoare a c?r?îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
e anun?? dezbaterea pozitiv? asupra dreptului, la care vor participa, la sf�r?ițul secolului, autori precum Durkheim, Bougl� ?i Duguit. Trebuie s? mai insist?m asupra unui aspect: prin diversitatea doctrinelor sale, pozitivismul apare drept curentul dominant al cercet?rîi �n ?tiin?ele umane ale anilor 1880. Domină?ia nu este �ns? total?, ci suscit? diverse rezisten?e care s�nt, prin provenien?a lor, foarte revelatoare pentru antagonismul latent dintre ?colile na?ionale de g�ndire. Filosofia german? contra
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cad? la �nvoial? cu ei dac? voiau s? fie publică?i. Orice s-ar spune despre ecumenismul lui Ribot, faptul de a fi obligat s? treci drept altcineva pentru a te face recunoscut constituia un obstacol serios �n calea dezvolt?rîi unei ?tiin?e a societ??îi care se vedea dorit?, pe care opinia public? o a?tepta, cu toate c? posibilit??ile sale reale de explicare sau de interven?ie �n domeniul socialului fuseser? p�n? atunci aproape nule. Sociologie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
culturii protestante fondat? pe exegeza textelor ?i pe liberul examen, care au fost elemente favorabile pentru av�ntul unui �nv???m�nt superior de calitate. Acesta se distinge de cel al omologilor francezi ?i englezi prin suple?ea func?ion?rîi care asociaz? cursul magistral, deschis tuturor ?i �seminarul� �n cadrul c?ruia activitatea se poate desf??ură cu c�?iva studen?i avansa?i. Acestor studen?i le s�nt oferite din bel?ug mijloace sub forma bibliotecilor, localurilor pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c?ruia activitatea se poate desf??ură cu c�?iva studen?i avansa?i. Acestor studen?i le s�nt oferite din bel?ug mijloace sub forma bibliotecilor, localurilor pentru cercetare, instrumentarului pentru laboratoare, care dau vigoare ?i notorietate cercet?rîi germane. De unde ?i importan?a lucr?rilor de filosofia ?tiin?elor. Critică lansat? de Windelband �n 1894, punctat? ?i amplificat? apoi de c?tre Rickert �n 1896, pleac? de la premizele care l-au condus pe Dilhey s? disting? ?tiin?ele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tere (generalizant ?i individualizant), �n care reg?sim distinc?ia obi?nuit? �ntre ?tiin?ele naturale ?i ?tiin?ele spiritului. Pentru ace?ți doi filosofi care predau la Heidelberg � universitate german? de prestigiu � opozi?ia crucial? intervine la nivelul conceptualiz?rîi realului, abordat? dup? tipul ?tiin?ei, plec�nd de la puncte de vedere diferite. Merg�nd mai departe dec�ț Dilthey, ei au ajuns la izolarea vie?îi psihice, la postularea existen?ei separate a ?tiin?elor spiritului, cu un obiect
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
psihologice individuale ale unor persoane determinate�, a?a cum aveau obiceiul s? fac? anumi?i istorici � sub acoperirea c? fac psihologie [Mesure, 1990]. Wundt ?i psihologia ?tiin?ific? Wilhelm Wundt se situeaz? de partea lui Dilthey �n privin?a postul?rîi diferen?ei radicale ce ar exista �ntre ?tiin?ele omului ?i ?tiin?ele naturii. Acest fapt a fost clar remarcat deoarece Wundt trecea drept un personaj eminent al universit??îi germane. Fiziolog reputat, profesor la Heidelberg la �nceputul anilor 1870
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s�nt inven?iile care, cu toate c? s�nt rare, nu s�nt mai pu?în decisive. Combin�nd aceste dou? for?e, care s�nt de natur? psihologic?, Tarde se str?duie s? dea seama de ritmurile dezvolt?rîi sociale pe care o vede bazat? pe fenomene de repeți?ie, de opozi?ie ?i, �n final, de adaptare prin rezolvarea contrariilor. Astfel, �n privin?a transform?rîi limbilor ?i dreptului, Tarde crede c? scoate la iveal? o linie de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
natur? psihologic?, Tarde se str?duie s? dea seama de ritmurile dezvolt?rîi sociale pe care o vede bazat? pe fenomene de repeți?ie, de opozi?ie ?i, �n final, de adaptare prin rezolvarea contrariilor. Astfel, �n privin?a transform?rîi limbilor ?i dreptului, Tarde crede c? scoate la iveal? o linie de evolu?ie constant?: Ceea ce vedem cu claritate este tendin?a de a triumfă a unei singure limbi sau a unui num?r mic de limbi, a unui singur
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu certitudine, dar �i permite s? se realizeze? Pentru Simmel, sociologia este acea ?tiin?? care, lu�nd act de �tragedia culturii�, �?i d? ca scop descrierea, clasificarea, analizarea ?i, �n sf�r?it, explicarea formelor interac?iunii sociale, a socializ?rîi sau a organiz?rîi, independent de con?inutul lor. Pentru a avea un sens definit, sociologia trebuie s?-?i caute problemele nu �n materia vie?îi sociale, ci �n formă să; aceast? form? d? caracter social tuturor faptelor de care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
permite s? se realizeze? Pentru Simmel, sociologia este acea ?tiin?? care, lu�nd act de �tragedia culturii�, �?i d? ca scop descrierea, clasificarea, analizarea ?i, �n sf�r?it, explicarea formelor interac?iunii sociale, a socializ?rîi sau a organiz?rîi, independent de con?inutul lor. Pentru a avea un sens definit, sociologia trebuie s?-?i caute problemele nu �n materia vie?îi sociale, ci �n formă să; aceast? form? d? caracter social tuturor faptelor de care se ocup? ?tiin?ele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ceea ce au ele evolutiv, ceea ce face din el un precursor al sociologiei vie?îi cotidiene ?i, mai larg, al psihosociologiei. De aici punctul s?u de vedere relativist �n dezbaterea deschis? �n Germania asupra continuit??îi sau discontinuit??îi dezvolt?rîi istorice. Esen?ial pentru un sociolog, spune el, este s? sesizeze ac?iunea reciproc? a celor implică?i din spatele realit??ilor masive (stat, societate, clase) care se ofer? privirii sale. Mai mult filosof al ?tiin?elor sociale dec�ț sociolog
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a debarasat de mistere ced�nd mirajelor ra?iunii. Aici afl?m anumite accente din Marx, c?ruia Weber �i cunoa?te opera. 3. El se �ndep?rteaz? totu?i de acestă atunci c�nd abordeaz? problemă originilor ra?ionaliz?rîi care a luat �n st?p�nire lumea occidental? ?i numai pe ea. Elementul decisiv a fost schimbarea cultural? introdus? de c?tre etică protestant?. Fiindc? subiectul acesta a dat na?tere la numeroase dezbateri contradictorii (lupta cu colegul Sombart
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
atestat? �nc? de la sf�r?ițul secolului al XIX-lea ?i cu toat? multiplicarea catedrelor de istorie, economie, psihologie, statistic?, ocupate de sociologi autentici, va trebui s? a?tept?m �nceputul secolului urm?tor pentru că sociologia s? cunoasc? debutul structur?rîi. Astfel, �n 1903, Max Weber ?i Werner Sombart � care predau �economia na?ional?�, primul la Heidelberg, al doilea la Breslau � fondeaz? o revist? de ?tiin?e sociale, Archiv f�r Socialwissenschaft und Socialpolitik, prima de acest gen pe care o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ea pentru a putea supravie?ui. Pentru a da seama de aceast? contradic?ie, Durkheim arăt? c? solidaritatea social? s-a transformat, trec�nd de la o form? mecanic? la o form? organic? ?i contractual?, prin intermediul ?i ca urmare a dezvolt?rîi diviziunii muncii, care �ncurajeaz? afirmarea identit??îi individuale. Dispari?ia treptat? a tipului segmentar, �n timp ce apare că necesar? o mai mare specializare, degajeaz? par?ial con?tiin?a individual? de mediul organic care o sus?ine, ca ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care �i comand? f?r? ?tirea lor, chiar atunci c�nd ei cred c? ac?ioneaz? liber. Rata sinuciderilor �n cadrul unui grup dat prezint? o regularitate pe care am putea-o lua că pe un simptom sigur al st?rîi sale normale sau patologice. Tez? �ndr?znea?? pentru epoc? ?i care a suscitat numeroase reticen?e chiar printre durkheimi?ți, unii pun�nd �n discu?ie sociologismul s?u �ngust (Bougl�), al?îi contest�nd recurgerea nemoderat? la statistici pu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
primul că prorector al foarte puternicei Academii din Paris, iar al doilea ca director al �nv???m�ntului superior �n minister. Altfel spus, �n ultimul sfert al veacului al XIX-lea, Universitatea a beneficiat de o conjunctur? rar?, favorabil? dezvolt?rîi �nv???m�ntului ?i cercet?rîi de calitate: con?tiin?a unei mari opere de �mplinit, prezen?a personalit??ilor eminente, concursul unei administra?îi aflate de partea ideilor noi ?i o mi?care social? care s? le sus?în
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Academii din Paris, iar al doilea ca director al �nv???m�ntului superior �n minister. Altfel spus, �n ultimul sfert al veacului al XIX-lea, Universitatea a beneficiat de o conjunctur? rar?, favorabil? dezvolt?rîi �nv???m�ntului ?i cercet?rîi de calitate: con?tiin?a unei mari opere de �mplinit, prezen?a personalit??ilor eminente, concursul unei administra?îi aflate de partea ideilor noi ?i o mi?care social? care s? le sus?în?, a?a cum arăt? Antoine Prost
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
capitale s�nt deja �ntreprinse: constituirea de l?că?uri universitare puternice; cre?terea puterii ?i a mijloacelor acordate facult??ilor; crearea unor adev?rate cursuri pentru licen?ele reorganizate ?i care �ncepeau a fi specializate; transformarea decisiv? a recrut?rîi profesorilor care trebuiau s? dea concurs pentru a avea dreptul de a preda �n liceu; recrutarea masiv? de profesori pentru �nv???m�ntul superior � care s�nt mai bine remunera?i dec�ț �n trecut ?i c?rora Republică le
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lui Emile Boutmy, fondatorul ?tiin?elor politice (�sciences po�). Mai multe studii au fost �ncredin?ațe monografiilor de origine leplaysian?, precum Paul de Rousiers ?i Paul Bureau, care au plecat �n Marea Britanie pentru a observa trade-union-ismul. Aceast? orientare a cercet?rîi �n direc?ia sindicalismului este remarcabil? �ntr-un moment �n care clasa patronal? nu str?lucea prin deschidere social?. Avem aici, �n orice caz, �nceputurile unei ?tiin?e sociale aplicate care, din nenorocire, a sf�r?it prost �n scurt timp
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
difuzate dincolo de mediul exper?ilor c?rora le erau destinate, lumea universitar? �ncearc? ?i ea s? ias? dintre propriile ziduri, s? foloseasc? limba �societ??îi civile�, fapt de care avea s? depind? succesul s?u pe termen lung. Problemele edit?rîi sociologiei Pu?ini cercet?tori aveau o idee clar? � �n afară durkheimienilor � �n privin?a a ceea ce trebuia s? fie aceast? ?tiin?? a socialului de la care mul?i se reclamau. Publicul cu at�ț mai pu?în, chiar �n frac
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tre colaboratori care nu s�nt normali?ți ?i nici neap?raț filosofi. Au trebuit s? vin? anii 1905-1910 pentru că influen?a lui Durkheim, �n sf�r?it profesor la Paris, s? devin? preponderent?, at�ț la nivelul func?ion?rîi revistei, c�ț ?i la cel al recrut?rîi. S? nu uit?m totu?i c? subgrupurile care se formeaz? �n s�nul echipei r?spund celor dou? exigen?e: una explicit?: s? se termine cu �generalit??ile� despre social
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nici neap?raț filosofi. Au trebuit s? vin? anii 1905-1910 pentru că influen?a lui Durkheim, �n sf�r?it profesor la Paris, s? devin? preponderent?, at�ț la nivelul func?ion?rîi revistei, c�ț ?i la cel al recrut?rîi. S? nu uit?m totu?i c? subgrupurile care se formeaz? �n s�nul echipei r?spund celor dou? exigen?e: una explicit?: s? se termine cu �generalit??ile� despre social ?i s? se fac? sociologia unor domenii particulare, care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]