2,010 matches
-
Cu coatele sprijinite pe fereastră, făcând o grimasă Îngrozitoare, Oliver mârâia și el. Lui Bikinski adevărul ultim sau absolut Îi apăruse În față În chip de adidas Nike, Învelit Într-un ziar vechi, cu șireturi desfăcute și limba ruptă, care rânjea aruncat Într-un coș de gunoi la cerșetori, iar calea mântuirii se confunda cu centura de asfalt ce curgea dinspre Iași spre București, ieșind prin Păcurari și trecând prin Podu Iloaiei și Târgu Frumos, pe unde totuși pașii săi călcau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
afecțiunii orale pe care trebuie să o preveniți sau să o tratați”... Citind În fugă aceste inscripții, Noimann trase concluzia că, În ciuda „marșului” neîntrerupt, nu-și neglijase, totuși, meseria. În fața ochilor Îi apărură cavități bucale sub formă de potcoave, care rânjeau la el. Oare nu-i mirosise gura a alcool? Poate că de asta și apelase la tot felul de sprayuri, deodorante, curățindu-și mâinile și hainele, dacă nu și limba, cu Colgate și alți Înălbitori. Cavitățile bucale tremurau În fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
am ieșit afară. Coada de la intrare dispăruse de tot; doar paznicul care mă ținuse atâta vreme În purgatoriul clubului rămăsese. Îmi pregăteam replicile șmechere În caz că mi s-ar fi adresat Într-un fel sau altul, dar el se mulțumi să rânjească și-și Îndreptă din nou atenția spre mapa care părea o cutie de chibrituri În mâinile sale mari. Păcat că era așa frumușel, dar toți idioții sunt frumoși. Deci ce anume nu ți-a plăcut la mine? n-am reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
să dovedesc? Paznicul se sprijinea de ușă, ca să se protejeze de copertină și citea În continuare liniștit, ca și cum n-ar fi realizat ce uragan vuia acum În jurul nostru. Am continuat să-l privesc fix până când și-a ridicat privirea, a rânjit și a spus: — Mda, se pare că te descurci foarte bine singură. Categoric Îmi dai o lecție dacă nu iei una dintre umbrelele astea imense și nu mergi puțin până pe Eighth, unde n-o să ai nici o problemă să găsești un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
acum, nu-mi pasă cine face rochia, cu condiția să-mi placă. Cred că trebuie să-mi aleg bătăliile cu mare, mare atenție, iar cea unde n-o să fac compromisuri e cu anunțarea căsătoriei. — Definește anunțarea căsătoriei. Nu mă provoca. Rânji și luă o gură de Dr. Pepper. Spune. — Te rog, Bette. E destul de nasol oricum. Nu mă face s-o spun. —Hai, Pen. Dă-i drumul. Prima dată e mai greu. Spune-o pur și simplu. Am dat un picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Îndoiesc că e un câine foarte deosebit, Cameron, am spus eu rar, de parcă aș fi vorbit cu un copil de clasa a treia. Problema e că Sunt-Alergică-La-Toți-Câinii. Înțelegi ce-ți spun, nu-i așa? i-am zâmbit dulce. El a rânjit, fără să se descurajeze la cel mai răutăcios și condescendent ton pe care am reușit să-l mobilizez. Impresionant. Chiar lua În serios chestia asta. — Am dat niște telefoane, m-am informat și am găsit pentru noi - să bată tobele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mea ca de propria sa acadea Chupa, ușile s-au deschis și doi portari În uniformă s-au Întors să asiste la sosirea noastră. —Dispăreți, spuse Philip, mergând În fața mea, cu mâna ridicată, cu palma În față, către indivizii care rânjeau. Azi nu vreau să aud nimic. Chicotiră, În mod evident obișnuiți cu Philip ieșind cu femei străine din apartamentul său și deschiseră ușa În tăcere. De-abia când am ajuns afară am Înțeles unde ne aflam: Christopher și Greenwich, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
eram foarte obișnuită să discut despre ieșirile mele În oraș cu șefii. Fără Îndoială, Aaron nu fusese confidentul-din-dimineața-de-după, dar Kelly părea extrem de interesată. — Vrei să zici că n-o să-i mai lași să te țină până a doua zi dimineața... Rânji și-și lăsă vorbele să se Împrăștie. Aha. Bănuiam eu că ne aflam la granița dintre personal și profesional și n-aveam de gând s-o Încalc. A fost o cină excelentă! Îi ador pe toți cei care lucrează aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
nici nu mă culcasem până acum. Ne vedem luni. Ridică telefonul, zâmbi și-mi făcu semnul Încurajator cu degetul mare. M-am Îndreptat spre locul meu, lângă Elisa, dar am fost oprită pe drum de mai multe persoane care-mi rânjeau cu subînțeles sau care-mi strigau: „Bună treabă!“ sau „Bravo pentru chestia cu Philip“. Elisa ieșise În pauza de prânz (a se citi: un litru de apă Fiji, o pungă de morcovi și vreo șase Marlboro Lights), după cum arăta bilețelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
despre cum Îl venerează toate gagicile din Manhattan - și nu poți să-mi povestești? Nu m-am culcat cu el! aproape că am urlat În receptor. Skye și Leo - și câțiva asistenți pe deasupra - și-au ridicat capetele și mi-au rânjit la unison. Cum zici tu, am auzit pe cineva șoptind. Leo și-a dat ochii peste cap, de parcă ar fi spus: „O, Doamne, nu suntem chiar atât de proști“. Timp de câteva clipe m-am simțit flatată. Și ce dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Playboy - a amestecat plăcerea cu afacerile când a plecat cu Philip Weston și un manechin neidentificat. Care a fost destinația lor? Avem bănuielile noastre...“ Kelly lăsă ultimele cuvinte să se Împrăștie prin sală și se Întoarse spre mine, ca să-mi rânjească. Am simțit că roșesc. Ce anume insinuează? Pentru că până acum n-am auzit nici măcar o afirmație adevărată. Și cine dracu’ a scris asta? —Ellie Insider, bineînțeles. Există o fotografie cu tine când urci În taxi cu Philip și cu fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
pe baza imaginii lor, Îmi imaginam că devenea destul de plictisitor. —A, da? Interesant. Gătești mult În timpul tău liber? Întrebam doar din politețe, ceea ce, din păcate, a reieșit foarte clar din tonul meu. Adică, asta e una dintre pasiunile tale? —Pasiune? Rânji din nou. Nu sunt sigur că s-ar putea numi „pasiune“, dar, da, Îmi place să gătesc. Și sunt oarecum obligat, pentru slujbă. Aoleu. Nu-mi venea să cred că mă taxase pentru că folosisem cuvântul acela ridicol, pasiune. —Ești obligat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
datorează lui. Eram vag conștientă că gura mea atârna destul de neatrăgător, deschisă, din cauza șocului produs de această informație, dar Sammy mă salvă grațios de mine Însămi, continuându-și povestea. Probabil că te Întrebi de ce lucrez ca paznic la Bungalow, ha? Rânji. —Nu, deloc. Dacă ție Îți convine... Ăă... vreau să zic, e doar o altă fațetă a industriei ospitalității, nu? —Acum Îmi plătesc datoriile. Am lucrat, probabil, În toate restaurantele posibile din orașul ăsta. Râse. Dar o să merite când o să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
la detalii, trimite toate căcaturile exact când trebuie. E fata mea de bază. Era rândul meu să fiu nedumerită. —Marta? —Asistenta mea. Îmi conduce viața, mă face să arăt bine. Lucrează bine, nu-i așa? Aproape că-l auzeam cum rânjește prin telefon. — Dar ți-a spus atunci că a fost de acord În numele tău să fii gazda petrecerii? Mi-am păstrat tonul cât de calm și cumpătat era omenește posibil. Nici vorbă, iubire, dar nu-i nimic. Dacă ei Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
-l auzi decât În filme. Îmi ținu galant ușa deschisă și-mi făcu semn să mă așez iar. Bucuroasă că nu mai trebuia să mă bazez pe picioare ca să mă susțină, m-am prăbușit cu stângăcie pe scaun și am rânjit, În timp ce el Închise ușa și se Îndreptă spre casă. 20 Tocmai terminasem de fixat cu sfoară ultimul felinar de hârtie care semăna cu un fel de tocană când mama nu se mai putu abține și mă Întrebă despre Sammy. —Bettina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
-ți găsești pe cineva ca băiatul Penelopei. Cum Îl chema? —Avery. —Așa. Avery. Vreau să zic, ar fi minunat să avem o rezervă nelimitată de iarbă foarte bună, dar dacă lăsăm visul la o parte, Sammy ăsta pare de treabă. Rânji la propria lui glumă. —Mda, ei, n-am nimic palpitant de raportat. Doar l-am condus până aici, știi? Nu voiam să intru În toată chestia - mi se părea că sunt puțin prea mare ca să le povestesc alor mei despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Și, bineînțeles, distrați-vă invitații. —Invitați? Vrei să zici proprietarii de cluburi? Eu nu mă prostituez cu niște proprietari de cluburi turci, Kelly! Nici măcar pentru tine, spuse Elisa, Încrucișându-și brațele pe piept Într-o demonstrație de forță morală. Kelly rânji. —Ce amuzant. Făcu o pauză de efect. Dar nu te teme, tânără Elisa. Invitații la care mă refer sunt un grup de formatori de gusturi atent selectați, chiar de aici, din Manhattan. Elisa Își Întoarse brusc capul, devenind atentă. —Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
-se lângă perete. Da, se vede. Intră, am spus, pe jumătate târându-l, pe jumătate sprijinindu-l În timp ce se Împleticea În cameră, iar fetele se dădeau la o parte, ca să-i facă o cărare. —Philip Weston, murmură Janie. —În persoană. Rânji și privi În jur Înainte de a se prăbuși pe spate, pe canapea. Păpușico, de unde au venit toate fetele astea trăsnet? Courtney Îl privi zece secunde În cap Înainte să se Întoarcă spre mine și să spună, destul de apăsat: —Bette, noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
care avea mai mult ca sigur nouăzeci de ani bătuți pe muchie, pentru un șal albastru deschis, când am simțit o bătaie pe umăr. —Îți dai seama că te cerți pentru aproximativ patruzeci de cenți, nu-i așa? Întrebă Sammy, rânjind de parcă tocmai ar fi descoperit un secret foarte important. —Știam! am spus eu, revoltată. Dar nu de asta mă tocmeam. Atunci de ce? În mod evident, nu prea ești la curent cu cultura de pe aici. Se așteaptă să te tocmești. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
hârtia a omului. Mulțumesc, domnule. —Eu vă mulțumesc, domnule. Un șal frumos pentru o fată frumoasă. O zi bună, spuse el vesel, bătându-l pe Sammy pe spate Înainte să se Întoarcă la pipa lui cu apă. Mda, ai dreptate, rânji iar Sammy la mine. Chiar mi s-a părut jignit. Îmi Înfășură eșarfa la gât și-mi strânse părul ca să-l ridice, apoi Îl lăsă să cadă peste materialul moale, mătăsos. —Nu trebuia să faci asta! Dar mă bucur așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
spuse el, apăsându-mi gura cu a lui. Ne vedem În seara asta la cină, bine? —Bine, am spus, sărutându-l rapid, la rândul meu. Și apoi, deși nu voiam, am bolborosit: O să-mi fie dor de tine. I-am rânjit portarului de la hotel și am țopăit de-a binelea prin hol până În lift, apoi din lift până-n camera mea. De-abia l-am observat pe Philip care stătea tolănit pe pat, acoperit cu un prosop doar și cu o mască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
nu vor să se bage În așa ceva. —Și pe care dintre ele avem mai multe șanse să le cunoaștem În seara asta, Kamal? Cele dispuse sau cele inaccesibile? Philip Îl cucerise În mod evident pe Kamal, căci acesta Începuse să rânjească și să intre În joc. Luă o Înghițitură zdravănă din paharul său Înainte de a-și aranja trăsăturile Încercând să-și compună o expresie serioasă, apoi spuse: —Primele, domnule Weston. Prevăd că veți Întâlni mai multe din prima categorie În seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Ei inventau zi de zi noi metode de chin, noi trepte de coborâre în iad..., distrugând în noi ultimile picături de rezistență. Dar nici o tânguire, nici o retractare! Hăitașii de ieri sunt acum cioburi și lut otrăvit. Colții lor nu mai rânjesc și nu mai pot mușca din carnea noastră. Însă astăzi, noi „poterași” leau luat locul... ei sunt mai temperați și mai vicleni... Nouă, celor prigoniți, Dumnezeu ne-a lungit veleatul, ne-a întărit credința și ne-a învrednicit să învingem
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de la biroul Procuraturii Districtuale. Da, sunteți polițiști, adică opuși avocaților. Numele și gradul dumneavoastră? Mal se gândi la luările lor de poziție din ziare, dar știu că n-are de ales. — Sunt locotenentul Considine, iar el e locotenentul Smith. Rolff rânji. — Cei despre care se scria nu demult că regretau desființarea marelui juriu, deși, din câte înțeleg eu acum, e din nou de actualitate. Răspunsul e nu, domnilor. Mal făcu pe prostul. — Nu ce, domnule Rolff? Rolff se uită la Dudley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe Coleman apucând pistolul de jos și țintind. Una, două, trei împușcături - Mal fu propulsat în sus și se roti în aer, cu fața spulberată. Cadavrul lui se prăbuși în fața lui Buzz. Polițistul se repezi direct la Coleman, care îi rânji din dosul colților însângerați și ridică pistolul. Buzz trase primul, golindu-și încărcătorul în proteza de wolverină și urlând cât putea de tare, până când rămase fără nici un glonț. Continuă să zbiere și încă mai zbiera atunci când pe coridor năvăliră o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]