1,381 matches
-
război fratricid, apoi Ion Iliescu, acesta neacceptând să devină o marionetă a Occidentului; fiind un „bun român”, Iliescu a izbutit să scoată țara din plasa țesută de complotiștii occidentali (p. 211)! În această teorie susținută de Dan Zamfirescu este vizibilă râvna fostului istoriograf ceaușist de a se pune lingușitor în slujba noii Puteri, mulțumind cu teoria sa pe aproape toată lumea. De aceea, el construiește teza revoluției române care a decapitat toate conspirațiile posibile, dejucându-le, datorită forței sale stihiale ieșite din comun
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dilema” alegerilor libere din cornul supraabundenței. Mai austere, elitele din Rusia sovietică sau Peru dădeau punctaj din oficiu sau prime anuale oricărui codaș înfometat, posesor de cartelă alimentară și carnet de partid. Printr-o curioasă îmbinare de zel neomarxist și râvnă evanghelică, teologii oficiali ai țărilor socialiste au înfierat „neagra orânduire capitalistă”1. „Înfrățirea între popoare” era legitimată prin recurs la izvoarele patristice. Sfidarea bunului-simț a făcut din omiletica de tip monastic o feudă pentru ecumenismul stângist (altminteri, profund costisitor). Citarea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sugestie despre natura sacră a talentului. Heliade o dezvoltă pentru a marca, În finalul poemului, neputința lui de a părăsi ceea ce azi numim obligațiile cetății: „Lutoasa mea ființă aci se zăbovește, Dar eu sînt după tine, pe urmă-ți te-nsoțesc; RÎvna p-ale ei aripi acolo mă răpește Și soarta ta cea lesne În veci eu o doresc, ...................................................................... Dar... plumbul datoriei mă trage iară jos.” Natura, va să zică, dublă a creatorului, Împărțirea talentului Între ideal și real, vis și datorie, cu opțiunea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
amintirea acestei prefaceri, sapă pe copaci celebrele slove: „Că amoriul cel mai strașnic din prieteșug răsare.” În foarte cunoscuta Jaloba mea, Conachi pare a spune că o formă superioară de iubire este aceea ce leagă pasiunea cu prietenia. „Dulcea desfătare”, „rîvna fără temut”, iubirea cu pace, cu chip cinstit sînt posibile cînd „prieteșugul cu amorul Îi unit”. Însă poetul se contrazice numaidecît: prieteșugul („dar din ceruri, hazul sunetelor mari”) se transformă În dragoste nebună și, atunci, bucuria devine durere, ființa liniștită
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trimiterea sfanților. Ploieștenii, cinstiți negustori, citesc mai mult fiind mai evlavioși decît alții. Pann Îi laudă Într-o abilă Înștiințare: „Ploieștenii, cum se vede, sînt mai mult evlavioși, Prin urmare ș-În Scriptură sînt mai tare credincioși, Că cu-nflăcărată rîvnă spre cele dumnezeiești, Cu asupra s-arătară doritori cărții acești; Negustorii mai cu seamă toți sărind s-au abonat Ș-au rămas numai aceia carii (poate) n-au aflat;” Cu aceeași precizie dă indicații de ordin estetic. Muzica este „totodată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este adevărata ei politică”. O altă idee importantă, deși mai mult subînțeleasă, a cărții e că nașterea poezii românești moderne nu poate fi explicată decît În cadrul altor culturi europene, În primul rînd al celor occidentale. Poeții Întemeietori au practicat cu rîvnă (chiar dacă fără s-o știe) sincronismul, preluînd modele, convenții, clișee și totodată luptînd Împotriva lor. Dimineața poeților este, dacă nu cea mai importantă, În orice caz cea mai inspirată carte a lui Eugen Simion, critic la care luxurianța călinesciană a
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Hristos, despre Maica Domnului, că nu vor Înțelege. Pentru realizarea educației religioase a copilului, Sfântul Ioan recomandă ca mijloace postul și rugăciunea. „Copilul să postească cel puțin de două ori pe săptămână, miercurea și vinerea; rugăciunea să o facă având râvnă și stăruință Însoțită de semnul Sfintei Cruci.” Cine vrea să aibă copii ascultători, trebuie să respecte orice autoritate recunoscută, puterea și legea. Acestea sunt Dumnezeu, Biserica, conducerea țării, poruncile lui Dumnezeu și legile de stat. În familie trebuie să existe
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
plesniră și o potrivi pe creștetul cavalerului. Coborî cu băgare de seamă, puse scara la locul ei și făcu ordine în lădița cu scule. Își luă, apoi, mopul și găleata umplută de cu seară. Începu să frece lespezile cu o râvnă neobișnuită, aruncând câte o căutătură spre statuie. Dacă te mulțumeai cu atât, fără să zăbovești cu privirea, aveai impresia că era o adevărată coroană, care fusese tot timpul acolo. Lespezile bine lustruite sclipeau în bătaia soarelui ca o pânză de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
scuturându-l, de parcă răcnetele ar fi rămas agățate acolo. — Care ei ? întrebă. Asta omul înțelese. Îi făcu iarăși semn să se apropie, pentru a-i șopti celălalt mare secret. Maca preferă să păstreze o oarecare distanță. Omul șopti cu atâta râvnă, că oricine ar fi trecut pe stradă ar fi devenit părtaș al marii taine : — Masonii și jidanii de la Fondul Monetar Internațional... Asta e treabă de baptiști, americănească. Apoi se întoarse la îndeletnicirile lui. Zici că e doișpe fix... repetă. — Acuma
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de vrăjmași și rugăciunea pentru ei (Mt., 5, 44), bucuria în ispite, lauda în necazuri (Rom., 5, 3), faptul de a socoti ale noastre proprii căderile celorlalți și de a plânge pentru ele, și faptul de a ne da cu râvnă sufletul spre moarte pentru frați (I In., 3, 16)<footnote Ibidem, p. 34-35. footnote>. Pocăința, lacrimile, rugăciunea și postul sunt mijloace prin care trupul și sufletul sunt curățite pentru ca omul să devină vas ales care să primească lumina dumnezeiască: forțându
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
de aceea aceiași Mă văd uneori soare atunci când au mintea curată -, iar uneori stea atunci când se vor găsi sub întunericul și noaptea acestui trup. Căldura iubirii Mă face foc și strălucire, căci atunci când se aprinde în tine cărbunele prieteniei, văzând râvna iubirii tale, Mă găsesc și Eu unit cu aceasta și dau lumină și Mă arăt ca foc, Eu Cel ce am creat focul cu cuvântul<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Erosurile imnelor dumnezeiești, 22, p. 142-143. footnote>. Într-un alt
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
în Istoria bisericească, ne amintește și de fericitul Potin, căruia îi fusese încredințată păstorirea episcopiei de Lyon, fiind atunci în vârstă de peste 90 de ani și foarte slăbit cu trupul, încât din cauza slăbiciunii trupești abia mai sufla, întărindu-se prin râvna duhului de dorința pentru mucenicie, a fost târât și el la tribunal. „Trupul lui era cu totul dărâmat de bătrânețe și de boală , în schimb sufletul îi era încă atât de vioi, încât și prin el Hristos s-a dovedit
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
celor 22 de milioane de români din ceasul de față se află douăzeci și doi de tineri - adică unul la un milion - cu o înzestrare absolut excepțională. Nu e nevoie de mai mult, într-o țară unde inteligența și desigur râvna nu lipsesc spre a împlini toate nevoile materiale și spirituale ale ceasului. Dar întrebarea este nu numai cum să-i găsești pe cei 22, ci mai ales cum să faci ca virtualitatea din ei să devină act. Ar fi simplu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un fel de revistă românească, din a. 1820, numită "Biblioteca". Acest mănunchi conține sub titlul "izvodul cărților" o dare de samă despre mișcarea spirituală a românilor în anul 1819. Reproducem următoarele: Cei ce din[tru] dragostea cea negrăită și din râvna cea fără de asemănare cătră folosul și luminare a naționului românesc nu au întîrziat a tălmăci și tipări cărți folositoare în limba acestui națion, în anul trecut: Preacinstitul părinte potropop Petru Maior de Dicio Sînmărtin, crăiesc revizor, au dat la lumină
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a-și forma o ideie en bloc despre coprinsul colecțiunii lui Naruszewicz și de a-și nota numerile actelor privitoare la România, fără a se putea apuca de copiarea lor. După consiliul d-lui Dimitrie Sturza, bărbat special, cunoscut prin râvna sa pentru tot ce se atinge de istoria română, d. Hasdeu. [a] angagiat doi studinți, buni paleografi, pe cari i-a însărcinat a copia treptat toate documentele ce le-a indicat și de a se controla reciprocamente unul pe altul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Grollfeuer; totul e întunecat, vechi și scump. Peste toi sunt împrăștiate sticle începute de șnaps și pahare. Limbajul Ei, totul e o unitate de comando în materie de probleme lingvistice 1. Actul întâi Herrmann stă la masă și pictează cu râvnă un tablou. Este adâncit în lucru și își mușcă limba de jur împrejur. Pe cutia cu culori, o cană cu apă. pensule și o sticlă de șnaps, alături un pahar. Încurcă totul, brusc înmoaie pensula în șnaps și bea din
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
un mizantrop, nu-i privește cu sarcasm pe acești neinițiați gata să poziționeze pe oricine în paradis, ci doar o voce cu o fină ironie, arătând că naivitatea lor nu are în structura sa nimic culpabil, iar Dumnezeu le răsplătește râvna în încercarea de a vedea binele chiar și acolo unde nu este. Un îndemn subtil este, totuși, inserat în această povestire: nevoia de analiză lucidă, de ieșire de sub imperiul dictatorial al sentinței: „Crede și nu cerceta!” Sanctificarea lui ser Ciapelletto
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
merită soarta de încornorați, după cum afirmă și Fiammetta, naratoarea celei de-a cincea povestiri din ziua a șaptea: „orișice bărbat gelos întinde zeci de curse nevestei lui și zi de zi nu face altceva decât să-i pregătească cu multă râvnă moartea.” 877, ea compătimindu-le pe femeile ce sunt claustrate forțat în case, obligate doar să muncească, fiind private de libertate și de bucurii. Un negustor bogat din Arminio, protagonist în nuvela rostită, era atât de devorat de gelozie încât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
insistențele fiilor mei, la care se adăugau cele ale câtorva pelerini. Pe aceștia din urmă, care tocmai erau pe cale să părăsească Delfi, ar fi fost nepotrivit să-i ocolesc ori să nu iau În seamă ceea ce Își doreau cu atâta râvnă să audieze. Așa că i-am poftit să ia loc pe scările templului lui Apollo (B) și, pe când Înjghebam discuția, susținut de Întrebările lor, mi-au revenit În minte cele ce odinioară, cu prilejul vizitei lui Nero În Grecia, le auzisem
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
toți urmașii lor din toate generațiile. Mulțumirile mele și ale colaboratorilor mei se îndreaptă către toți cei care și-au adus contribuția la realizarea acestei importante cărți și, în primul rând, domnului Octavian Iftimie, autor al lucrării, care neobosit, cu râvnă, cu pasiune, cu multă dăruire, a reușit să ajungă cu succes la finalizarea acestui proiect care îl pregătea de multă vreme. Aduc, de asemenea, mulțumiri fostului și actualului consiliu al primăriei, pentru acordul acordat sponsorizării și pentru interesul manifestat permanent
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un mizantrop, nu-i privește cu sarcasm pe acești neinițiați gata să poziționeze pe oricine în paradis, ci doar o voce cu o fină ironie, arătând că naivitatea lor nu are în structura sa nimic culpabil, iar Dumnezeu le răsplătește râvna în încercarea de a vedea binele chiar și acolo unde nu este. Un îndemn subtil este, totuși, inserat în această povestire: nevoia de analiză lucidă, de ieșire de sub imperiul dictatorial al sentinței: „Crede și nu cerceta!” Sanctificarea lui ser Ciapelletto
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
merită soarta de încornorați, după cum afirmă și Fiammetta, naratoarea celei de-a cincea povestiri din ziua a șaptea: „orișice bărbat gelos întinde zeci de curse nevestei lui și zi de zi nu face altceva decât să-i pregătească cu multă râvnă moartea.” 877, ea compătimindu-le pe femeile ce sunt claustrate forțat în case, obligate doar să muncească, fiind private de libertate și de bucurii. Un negustor bogat din Arminio, protagonist în nuvela rostită, era atât de devorat de gelozie încât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fost colecționat decât numărul recenzat, din care rezultă că primul său număr a fost editat în anul 1923 sau... 1924. * 256 Aripi tinere, revista Liceului nr. 1 „Gheorghe Gheorghiu Dej” din Bârlad Apare în 1969 - 1971 ca „expresie fidelă a râvnei școlărești, cu febrilitatea ei caracteristică - grea dar și plăcută - „dureros de dulce”, cum ar spune poetul - pentru atingerea sclipirii astrale. „Alături de sfatul magiștrilor, ne vom stră dui, aici, pe băncile celui mai interesant laborator, „a dezv olta aripi la cei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pictură și economie” - susține ing. Gheorghe Alexa, profesor universitar dr. docent Iași . ...”Un colectiv de peste o sută douăzeci de bârlădeni, rămași în oraș sau plecați pe alte meleaguri (dar cu sufletul strâns legați de locul natal), animați de energia și râvna neobositului Romulus Boteanu, au realizat recent cel de al doilea volum monografic din ciclul „ Bârladul odinioară și astăzi” - scria în 1984 dr. Rene Duda, un fiu al Bârladului, plecat prea de timpuriu dintre noi... 270 ... „În septembrie 1982 a apărut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai semnau: V. Buțureanu, M. Gr. Patriciu, George Pallady, I. Gr. Oprișan, G. Tutoveanu, N . Iorga, Natalia Pașa, Paloda Arcașu ș.a. Cu toate că revista se tipărea la București, în „cuvânt înainte” reținem: ...” Avem cu toții datoria mare de a lucra cu neostenită râvnă la întărirea sufletului național prin cultură, prin chemarea în conștiința generală a ideii de solidaritate și unitate prin cultul tradițiilor strămoșești, pr in păstrarea intactă, conservatistă a comorilor etice transmise și în sfârșit, prin educație civică a maselor. Pentru biruința
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]