1,696 matches
-
ridicându-se împotriva tabuurilor prozei, B. a lăsat pagini de un modernism de substanță. Dar seducția exercitată asupră-i de reducerea vieții la grotesc s-a transformat în manieră. Cochetând cu grimasa, romancierul a pierdut mult din adâncimea la care râvnea. Înrâurit de poeții austrieci, în special evrei, H. Bonciu aduce în proza lui metode romantice, expresioniste și suprarealiste, witz sarcastic, ridicarea fiecărui moment la o idee, interpretarea metafizică a tragicului cotidian. Prozatorul mânuiește bufoneria realistică și dureroasă, câteodată fără gust
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
ce se vor fi pus în mișcare până atunci nu vor mai putea fi oprite, dar dacă chiar și cel mai mic detaliu, chiar și cea mai neimportantă persoană nu acționa cum doream și nu producea efectul pe care-l râvneam, totul era sortit eșecului. Nici un profesor nu știa ce se întâmplase. Toți erau la fel ca în ora precedentă, căci dirigintele nostru nu s-a obosit să povestească în cancelarie ceea ce a făcut, iar asta îmi servea numai bine. Întrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
fim serioși... să ai experiențele vieții atâtor oameni constituie un avantaj. Problema e că, la un moment dat, aceste entități au devenit prea puternice pentru unii urmași. Unele dintre ele au preluat trupul celui în care erau pentru că, deși moarte, râvneau după un corp și după mai multe experiențe. Vroiau din nou viață. Erau doar jumătate dintr-un întreg. S-au întrunit toți membrii familiei, din toată lumea, căci erau destul de mulți. În acea mare adunare, s-a stabilit că numai unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Prostii, zise el încleștându-și dinții. Se aruncă înainte vrând să apuce încheietura Anei. Fără să gândesc, mâna mea apucă mânerul Eternei și din teacă țâșni o scânteie roșie ce se opri la gâtul Ministrului sub forma unei lame ce râvnea sânge. Cei din Rombul Argintiu și-au scos armele și m-au luat în cătare, dar se treziră ei înșiși amenințați de puștile colegilor mei, care îi luaseră pe ei în cătare. Astfel, în mai puțin de o secundă, fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
chipul încordat. Veteranul înțelege că nu mai e cazul să insiste. Oricum, i-a spus ce avea de mult pe suflet. La rândul său, Rufus respiră adânc, ca să-și potolească bătăile inimii. Acum știe cine îl sapă pe la spate și râvnește la poziția lui de doctor. — Duceți-vă să vă luați în primire posturile lângă poarta Libitinensis... De voie, de nevoie, i se adresează lui Ganymedes: — Vezi ce faci cu ăsta, că nu știe pe ce lume... — Ți-am zis eu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cap de furie. — Ce se întâmplă, Pomponia? o întreabă tulburat. Bătrâna cu părul cărunt se ridică greoi în picioare, pufnind mânioasă pe nări: — Uite și tu, Tiberius, dacă așa ceva e cu putință! Smulge măntăluța de pe copil: — La ce va mai râvni ca adult, dacă acum se târăște și-și face nevoile pe purpură? Le amenință cu degetul pe doici, care se țin, temătoare, la dis tanță. Încurajată de prezența tatălui, una dintre ele îndrăznește totuși să se justifice: — Da’ numai așa
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pare dispus să-și sprijine feciorul? Totuși, ca prefect al Gărzii, trebuie să fie pe deplin con știent de cât de puțină putere rezidă în funcția decorativă și în titlul de consul. Sau poate că nevastă-sa e cea care râvnește după un rang consular pentru fiii ei? Doar provine din ramura patriciană a Corneliilor Lentulii, e soră vitregă cu Terentia, vădu va lui Maecenas, pentru care Augustus încă are o slăbiciune spe cială, deși cu greu mai poți bănui femeia
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a hotărât ca și fiicele liberților să poată deveni preotese. O palmă teribilă pe obrazul patricienilor! În Senat a avut loc chiar și o tragere la sorți a candidatelor, în prezența părinților. Atât de mare a fost numărul celor ce râvneau la această onoare! Totuși, nici una dintre fete n-a fost numită preoteasă a Vestei. Și asta deoarece Asinius Gallus, demagog și oportunist ca întotdeauna, s-a apucat să declare cu patetism de la înălțimea rostrelor din for că neglijarea cultului strămoșesc
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sunt menite a servi săteanului ca exemplu de construcțiune"2608, astfel că aceste clădiri nu aveau doar un rol practic ci urmau a deveni un model pentru săteni. În acest sens, Scarlat Vârnav aprecia că săteanul din Dobrogea "trebuie să râvnească a le imita când își construiește casa sa"2609. Totodată, Scarlat Vârnav își exprima părerea că "e indispensabilă, în special, o odaie de dormit în care funcționarii publici însărcinați cu inspecțiile să poată găsi adăpost"2610. Domnul Scarlat Vârnav aprecia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din îndatorirea lor. Însă aș avea o rugăminte. Chiar dacă aici în Mexico ar mai fi și unii care se împotrivesc negoțului cu Japonia, comerțul dintre Nueva España și Japonia nu e deloc lipsit de însemnătate. Dușmanele noastre Anglia și Olanda râvnesc tare mult să deschidă negoțul cu Japonia. I-am povestit cu înflăcărare ceea ce îi spusesem arhiepiscopului - că protestanții englezi și olandezi începeau să-și îndrepte privirile spre cositorul și argintul care se găseau din belșug în Japonia, unde erau foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
politicii. Dar din păcate orânduirea noastră nu poate fugi din lumea politicii. Sfântul Scaun nu are voie să ia măsuri care să slăbească puterea țărilor catolice. — Și ce legătură are acest fapt cu propovăduirea în Japonia? — Protestanții englezi și olandezi râvnesc și ei la Japonia. Tocmai de aceea nu trebuie să iscăm vrajba între țările catolice ale Spaniei și Portugaliei din pricina muncii de propovăduire în Japonia de acum înainte. Eu am chibzuit că Spania și Portugalia ar avea mai mult de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Astfel voi deveni și eu parte din ordinea cea nouă. „Foc am venit să arunc pe pământ.” Acestea au fost tot cuvintele Domnului. „Oh, Japonie, și eu am venit pe pământul tău ca să arunc foc. Japonie, până acum n-ai râvnit decât la câștiguri și fericiri lumești. Nu se află pe lume nici o altă țară atât de lipsită de aplecare față de ceea ce se află dincolo. Japonie, ți-ai îndreptat toată viclenia și toată înțelepciunea către câștigurile lumești. Japonie, te miști iute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
până acasă că am treburi mai importante. Orice ar fi, nu plecați nicăieri, indiferent cât lipsesc, e clar? - Clar, nea Victor, fii fără grijă, aici stăm! Nici nu se depărtase bine camionul, că neam și înfipt în sacoșa la care râvneam, înfulecând cu poftă și compătimindu-l pe bietul nea Victor, care era nevoit săracul să muncească și în timpul programului de serviciu! Pe la vreo cinci după amiază, după o siestă memorabilă, a apărut și nea Victor: - Sus, băieții! Gata cu trândăveala
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
ce-i sfânt și ce e om Chiar în margini de atom. 8 decmbrie 2004 Când vezi atâtea frumuseți Curate în natură, Ești îndemnat ca să repeți Osana din Scriptură. 10 decembrie 2004 Fără vise precursoare, „Mă întind cât plapuma”; Nu râvnesc mai mult sub soare, Ce-i în plus e ca spuma. 15 decembrie 2004 Nemaidând exemple rele - Anii mărturie stau - Sub poveri azi tot mai grele, Numai sfaturi bune dau. * Se fură din codru „ca-n codru”, De stau cruciți
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
nouă dinastie, n-a mai putut înălța Portugalia la rangul de mare putere. Epoca de aur a Peninsulei Iberice se încheiase. Hegemonia Europei și stăpânirea imenselor teritorii de dincolo de mare - teritorii descoperite în buna parte de Portughezi și Spanioli - erau râvnite de alte puteri. Departe de a mai avea un cuvânt de spus în această luptă, Portugalia, că și Spania, își pierdea pe nesimțite neatârnarea în politica externă. Dictatura Marchizului de Pombal (1750-1777) a fost începutul sfârșitului. Pombal a încercat să
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
al tineretului. A ales drumul care era mai greu și mai spinos, dar care folosea unui număr mai mare; în loc de preot în satul lui natal, profesor la Coimbra. Îl mângâia un singur lucru, renunțând la cariera ecleziastică, pe care o râvnise în copilărie: că nu va renunța la muncile și ascezele ei. Pornea pe un drum greu, păstrând și greutățile pe care le-ar fi întîmpinat dacă ar fi apucat pe alt drum, mai ușor. Se hotărâse să se facă profesor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Marele Canion. E bine să nu fi murit? Mai bine să nu fi căzut. Prea multe lucruri pe dinăuntru erau rupte. Pentru unii, e adevărat, experiența părea avuție. Nenorocirea, de mare valoare. Oroarea, un noroc. Da. Dar niciodată n-am râvnit la asemenea bogății. După ciorapi, pantofii lui de zece ani. Îi tot repingelea. Destul de buni pentru a merge prin Manhattan. Avea foarte mare grijă de lucrurile lui, Își Împăia costumul cel bun cu hârtie de mătase, punea calapoade În pantofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
că au o ieșire și că puterea intelectuală și iscusința propriei specii deschid drumul. Invitația la călătorie, dorința baudleriană de a scăpa - de a scăpa de circumstanțe omenești - sau dorința de a fi o luntre beată sau un suflet care râvnește să spargă și să deschidă un univers Închis e Încă reală, doar că impulsul nu trebuie să fie pus pe seama oboselii și deșertăciunii vieții și nu trebuie neapărat să fie o călătorie a morții. Necazul este că numai specialiștii antrenați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
strigau nume de mame, de tați, neveste și copii. Orașul rămase încoronat până la ziuă în doliu Adolescență Etapele se succedau într-un ritm accentuat; primii bani, prima țigară, primul contact sexualultimele noastre griji erau sida și cancerul. Ca toți puștii râvneam la acest paradis unde puteam acționa și alege fără să cer voie. Iubeam cu inima neînsetată până să-i găsesc îmbrățișându-se pe culoarele liceului în timp ce eu intram în toaletă să-mi spăl rănile în izvorul ochilor batjocoriți Învățătorul Sunetul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
vă jur, n-am deșertat Pe coala de scris Bărdăhanul unui animal Exotic. Poem de dragoste Mi-e dor de puțină femeie S-o răpesc din singurătatea ei Să abuzeze de poemul meu. La iubirea ei Să-mi fac ucenicia Râvnesc parfumul vieții Unei femei Trecute de 30 de ani Speriată Când prima literă din Numele ei Pică Dă-mi Doamne femeia Care să mă întărească În ispită Să mă scape de scârba De a fi viu. Elena MITITELU <biography> Semnătură
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
dansator și... atât. Nu am o poveste de dragoste fiindcă statura și statutul nu mi-o permit. Sunt ca un lepros într-o lume care vrea să trăiască din goană, invizibil pentru fete, agasant pentru profesori, incomod pentru părinți și râvnit de prieteni, fiindcă am învățat să ascult și să înțeleg pe cel care e în suferință. Ce amestec ciudat, concluzionă ea. Poate că te lauzi... Mie îmi pari un băiat de treabă, unul mic cu sufletul mare, mare de tot
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
primesc fonduri ca să mă dedic cercetării asupra sexului îngerilor”. „Divinul” Jacques i-a răspuns ușor ironic, ușor simpatetic: „Tare mă tem că în Franța nu ați găsi pe nimeni să vă finanțeze un astfel de proiect”. Andrei s-a întristat. Râvnea la o lume tihnită, cu prieteni, cărți și aripi de îngeri textualizate. Inserție, 2004. În toamna aceasta, A.P. a publicat un editorial despre farmecul pierdut al acestei lumi angelless. A încheiat într-un mod dezarmant: „Mă simt un ghișeu”. Mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
majoră între conținutul studiilor lor din anii ’60 și conținutul studiilor noastre din anii ’80. În 22-ul lui ’90 apăreau articole despre lecturi din Kant făcute în secret și aspru pedepsite ca o încălcare a poruncii capitale: să nu râvnești la fructul oprit. Ce credit aveau atunci unii ca mine să fi contrazis vocile oficiale ale rezistenței prin cultură? Cum să publice aceeași revistă în numărul următor: stați, oameni buni puțin, în generația mea Kant era așa de obligatoriu, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
nimic! Ai priceput? E OK. Îți amintești? Ajutând pe cineva...Îți amintești, nu-i așa? Trecând Oceanul. New Jersey. Comitetul Central. Femeie pe de-a-ntregul. Hotărât, atunci foloseam acest termen: mica mea demnitate de femeie. Era ca și când nici nu puteam râvni la demnitate deplină tocmai fiindcă eram femeie. Dacă mai adăugăm și că trăiam în „lagăru’” socialist, tabloul micuțeniilor e complet. Limitele principale ale modelului rawlsian... Ar trebuis să discutăm cu dumneavoastră mai degrabă ca româncă, nu ca filosoafă. Dar sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
e trist, domnule judecător, e că oameni, oricât de respectabili, sunt aruncați pe drumuri fără nici o vină, cu eticheta - vă închipuiți! - că sunt oamenii „vechii societăți”. Chiar tratați ca infractori. În loc să îmburghezească proletariatul, ei proletarizează burghezia, la care de fapt râvnesc. - Numai partea a doua e adevărată, în ce privește partea întâi nu-i adevărat decât cu unele nuanțe, chiar diferențe. Observați: cu cât vorbesc mai vehement împotriva burgheziei, încărcând-o cu toate relele lumii, cu atât ei înșiși se îmburghezesc mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]