1,313 matches
-
tulburi și verzi, ca ai bălților stătute, s-a aprins o luminiță de interes. "Atunci, să vorbim despre bolile noastre", a exclamat doctorul. Era vădit încîntat că găsise un subiect interesant pentru amândoi. Vreo jumătate de oră, apoi, și-au răcnit mărturisiri despre frică, despre speranță, despre durerea fizică. În cele din urmă, doctorul a hotărât că marile boli sunt preferabile bolilor meschine. Numai boala adevărată te poate face să fii fericit când poți să spui "azi îmi e mai bine
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
său deșteptător care arătau ora patru după-amiază și zîmbi gîndindu-se că În sfîrșit ieri Santiago și Lester uitaseră de toate calculele și tacticile lor, ca să se lase În brațele desfrîului, zarvei și nebuniei acelei bacanale pe care Vlăjganul o numise, răcnind din răsputeri, un chiolhan strașnic, În timp ce destupa mereu alte sticle de băutură. Dar Bobby n-a mai rezistat; toată mahmureala și durerea de cap a unei beții Îngrozitoare Îl anunțară că era treaz de-a binelea și că degeaba Încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fața lui era ca soarele, și picioarele lui erau ca niște stîlpi de foc. 2. În mînă ținea o cărticică deschisă. A pus piciorul drept pe mare, și piciorul stîng pe pămînt, 3. și a strigat cu glas tare, cum răcnește un leu. Cînd a strigat el, cele șapte tunete au făcut să se audă glasurile lor. 4. Și cînd au făcut cele șapte tunete să se audă glasurile lor, eram gata să mă apuc să scriu; și am auzit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
opus și... Odată, pe când “bătălia era în toi, animalele au părăsit imașul, în timp ce moș Andrei, paznicul câmpului, poreclit, nu se știe de ce, Zgaiban, de către săteni, era la postul său. A fost de-ajuns ca unul dintre “războinici”, Titi Mușat să răcnească din toți rărunchii: “Zgaibaaan!”, ca vaca lui s-o ia la sănătoasa. Iar exemplul ei a fost urmat de toate celelalte animale. Nici unul dintre copii n-a înțeles cum reușise băiatul să-și “dreseze” vaca. Și, ori de câte ori erau cu vitele
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
tumefiați. “Sunteți o adunătură, asta sunteți, nu educatori, nu profesori, nu pedagogi, ci pleava societății...!” “Tovarășa Apostol, vă rog să vă retrageți afirmația. Cum de vă permiteți să jigniți un întreg colectiv?” Dar EA bate cu pumnul în masă și răcnește din toți rărunchii că nu retrage nimic și că trimite pe toată lumea la dracu’...! Tovarășa Eleonora Gorjanu reamintește tovarășei Apostol că “adunătura” aceasta reprezintă un for constituit din: Adunarea Oamenilor Muncii, Consiliul Profesoral și Organizația de Bază. Tovarășa Apostol, în
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
întregi. —Și despre mine se poate spune, știi tu, că am fost cam la fel. Chestia e că pur și simplu nu pot... Când încerc să mi-l închipui cum era înainte? Nu sunt sigură că... Uneori era chiar țâfnos. Răcnea cum am plecat eu și mi-am salvat pielea, lăsându-l pe mâinile vracilor și antreprenorilor. Mă făcea... Uneori mă ura pur și simplu. Nu te ura. — De unde știi tu? Palmele lui țâșniră în sus, o țintă pentru furia ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
sper să nu fie un chin descifrarea lungii scrisori care urmează, dar nu am nicio posibilitate să scriu altfel. Am născut. Nu știu dacă se poate spune așa, pentru că nu am trecut prin niciun travaliu, nu am împins, nu am răcnit, ci doar m-am așezat pe o masă și apoi s-a întâmplat ceva cețos, ca un film la proiecția căruia am asistat zâmbind. Da, am zâmbit mereu, am fost de o liniște extraordinară, adică cel mai neașteptat lucru din partea
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
a bunicilor înspre spital, am știut cu certitudine că viața mea e mai puțin importantă decât a altcuiva. Am avut de atâtea ori accese de furie când auzeam, într-un film, întrebarea : Vreți să salvăm mama sau copilul ? Mama, bineînțeles, răcneam eu, mama e o ființă completă, cu experiențe, întreg universul a conspirat pentru ca ea să crească și să ajungă o persoană, cum să salvezi un ghem de carne și nu o femeie, un om deplin ? Atunci pe drum, eu aș
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
maimuță și... cocoașă de cămilă, mă, nemernicilor, mă cretinilor, mă... — Șefule! Nu-mi spune „șefule“! se răsti el pe un ton ascuțit, gîtuit, aproape stins. Mă, idiot nenorocit, de cîte ori ți-am zis să nu-mi spui mie „ȘEFULE“?! răcnește el. — Știu, șefule, zise el pe un ton jeluit... da’ mi-a plesnit catarama. N-ai niscaiva sfoară? Niscaiva sfoară! se Înăbușă el. Cum, mă, dobitocule, mă... niscaiva sfoară! zbieră el și, depășit În cele din urmă, Își scoate boneta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
clipă! țipă el, cuprins de furia celui care nu-și găsește astîmpăr și nici scăpare, pășind de colo-colo ca o ființă Înnebunită de spaima exasperării și disperării. Se repede În mijlocul grupului de negri bolnavi și amărîți ca un tăuraș furios. Răcnește la ei, Îi Înjură și-i blestemă trivial, o clipă e gata parcă să se repeadă asupra lor. Iar ei se strîng În jurul lui plîngînd, jelind, implorîndu-l să-i ajute și să-i scape pînă cînd, În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
zbierau oamenii că vin yankeii, iar femeile și-au luat inima-n dinți și i-au Îndemnat pe bărbați să se-ascundă. „Doamne, apără-ne, au venit!“ - a strigat mama frîngîndu-și mîinile, iar Addie Patton a urcat dealul În fugă răcnind - bietul copil Își ieșise din minți de spaimă: „Au venit, au venit! Și bunicu-i singur colo-n vale. O să-l omoare, o să-l omoare!“ - zice. Sigur că pe-atunci nu știam că yankeii ăștia doi erau singuri, credeam că sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cu mine!” sau „Mulțumesc că m-ai adus la plimbare în parc!” sau „Mulțumesc că te porți frumos cu mine!”...nu doar „Mulțumesc!” și gata. Aveți grijă să spuneți întotdeauna și imediat ce vă place la cineva, ca să nu ajungeți să răcniți mai apoi, când ceva nu vă place. Vă veți înțelege mult mai bine cu oricare om, fie el mare sau mic. Vă va ierta când greșiți. Vă veți juca mai voios împreună. Eu am învățat asta de la niște pisici bătrâne
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
de fum, în care se înghesuie vreo două sute de susținători; aceștia își capătă și ei slujbele lor. Grupul conducător este format din prieteni intimi ai Președintelui și, dacă acesta face ceva care nu e pe placul lor, ei încep să răcnească. Gosseyn spuse: - Dă-mi numele celor din grupul de intimi și eu am să merg să stau de vorbă cu ei. Dacă a existat vreodată un om cu o expresie de uimire față, atunci acela era Blayney în momentul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
acestor obiecte. — Sînt grele? insistă Lanark. Nu puteți inunda drumul și pe ele odată cu asta? — Furtune acționate electric, îi spuse Grant lui Sludden. Deschideți un dren și ordonați unei brigăzi de pompieri să curețe mizeria cu furtune acționate electric. — Imposibili! răcni Gow. Chiar dacă Unthank este amenințat cum sugerați, ceea ce eu nu accept deocamdată, faptul de a forța niște pompieri necalificați să facă treaba unor experți pregătiți în domeniul circuitelor nervoase este o sfidare flagrantă a oricăror proceduri normale și democratice. Sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și că vede fulgere. Era o senzație dureroasă. "Halucinații hipnotice!" își spuse, într-o străfulgerare ce-l făcu să se înfioare. Gândul acesta îl salvă. Educația nexialistă primită îi îngăduia să respingă spontan asemenea imagini hipnotice. Răsucindu-se pe călcâie, răcni în videocomunicatorul cel mai apropiat: - Nu vă uitați la imagini! Sunt hipnotice! Suntem atacați! Dând să plece, se izbi de trupul lui Korita, care leșinase. Se lăsă în genunchi și strigă: - Korita, mă auzi? - Da! - Nu te supui decât instrucțiunilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
vreo doi coți lungime, numai bun de spadă. Îl culese pe loc, îi mângâie suprafața ușor vălurită fără să-i pese de răceala gheții, îl duse cu ambele mâini la șold, apoi îl ridică, tot cu două mâini, și făcu, răcnind, o mișcare de spadasin spre un dușman nevăzut. Din nenorocire, țurțurele, obișnuit pesemne cu mai multă liniște la marginea de acoperiș pe care crescuse, nimeri prost: un ins cu uniformă militară și baston cu cioc de argint, un domn de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Fane Inelaru: ceruse să-i ia amprentele la prima arestare. O onoare pentru un hoț de bijuterii ca Fane, care nici nu pricepuse ce i se întâmplă, credea că-i un fel de semnătură - ceea ce-i arăta istețimea înnăscută - și răcnise tot timpul ca din gură de șarpe că nu recunoaște nimic, să nu-i pună lui în cârcă ce n-a făcut. Acum, la a doua arestare, Fane nu mai țipase, îl privise numai pe Costache pe sub sprâncene: — Ce-ai
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
tărășenia de ieri. Vizitiul își cam răsucea căciula, iar degetul tăiat părea că zvâcnește. Zise hotărât: — Omu-i de la balamuc, să trăiți. Io cred că el l-a îmbușcat be cobilul ăla bălan, da’ nu vrea să recunoască. A și răcnit: Nu recunosc nimic! Nu recunosc nimic! — De unde până unde, că doar nu era nimeni să-l acuze ca... ca la poliție! — Ba da, io, l-am acuzat io, ca la boliție l-am acuzat! Și el: nu știu să trag
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
se îndreptă, cu codiță cu tot, spre femeia lui. Îi trimisese vorbă să-l aștepte. După ce au mâncat și au băut, după ce a pătruns-o de două ori la rând, cu toată pofta grozavă a zilelor de arest - ea a răcnit de s-a auzit până afară, a doua oară chiar mai tare, așa era ea, apoi s-a văitat gutural, ca porumbeii -, au adormit amândoi buștean. A doua zi, Fane i-a depănat de-a fir a păr ce i
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
te face acum că nu știi să-mi răspunzi: mama ta se întâlnea cu un amant? Ai simțit în viața ei alt bărbat și de când? — Și dacă am simțit, ce? Dezertorule laș! Și în viața ta simt femei - începu să răcnească -, ori chiar îți închipui că banii tăi pot să cumpere adevărul, tăcerea, așteptările ei și singurătățile mele de copil fără tată? — Hai, Armin, că devii patetic, îl întrerupse Omar, ai să înțelegi altfel chestiunile astea când vei fi tu însuți
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
le trebue la doi. 555Și trecând așa-n pădure, ei aud foșnind în frunze, Trece-o umbră fugitoare ce țușnea să se ascunză. Călin mâna și-o întinde și pe sus când mi-o ridică, Muma smeilor pletoasă se sbătea răcnind de frică. - Fă-mi picioare, babă hâtră, și lui mâni, or te omor! 560- De un stînjin mai la vale e, bădică, un isvor, Vîră-te în el, cu totul și-i eși întreg. - Ei stăi, De-i așa - Călin mehenghiul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-te o roată Și te du la puiu-n poartă Și spune dacă nu i-am trebuit La ce-o pus om de-o vorbit. 11 Lunca țipă, lunca zbiară Dup-un pui de căprioară, 137 {EminescuOpVI 138} Țipă, țipă și răcnește Căprioara nu-și găsește. Lunca țipă, lunca zice: Taci, duducă, nu mai plânge, Or rochița te pre strânge, Or colanul nu te - ajunge. Dă rochița la bădița, Că bădița-i negustoriu Ș-a da-o la croitoriu Și-a lărgi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
au făcut paloșul. Și s-au culcat și a zis fata să se culce lângă dânsul. Ș-așa au adormit el de greu încît n-au auzit când au venit balaurul. Fata s-a trezit și strașnic a-nceput a răcni și el nu se trezia: îi furase somnu balaurul 11. Fata l-au apucat de cap ș-a rămas c-un smoc de păr în mână, ș-așa de tare l-au durut pe dînsu, c-au sărit drept în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
singur lucru, șopti inginerul, dacă știam că-i așa diliu, nu luam tramvaiul ăsta! ― Toți sîntem dilii, numai că individul merită și un premiu. Întoarse capul spre bătrînă: Nici cu baba nu mi-e rușine! Melania Lupu continua să recite, răcnind din toate puterile. Obrajii palizi i se umflau ca niște foaie, ochii îi străluceau inspirați. Ceilalți o ascultau cu inima strânsă. Mirciulică încremenise pe un scaun. Coada încovoiată, rigidă, ridica un semn de întrebare negru. Scarlat se sprijini de marginea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Dă-te la o parte!! Apucă bătrâna de umeri încercînd s-o tragă. Scarlat gemu. Silueta tulbure a tânărului își pierdea tot mai mult conturul. În ochiul valid i se aprinse o flacără demențială: "Trebuie să-l nimeresc!" ― Ajutați-mă!! răcni șoferul. Glonțul i se înfipse în braț. Nu simți durerea. Căruntul trase încă o dată, în plin. Tânărul tresări parcă electrocutat. Se încordă apoi se îndoi pe spate, mult, ca o nuia, ca și cum n-ar fi avut coloană vertebrală și se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]