20,576 matches
-
procesului globalizării și secularizării, un tip de om universal, omul care știe de toate și nu știe nimic, omul înstrăinat de neam și patrie, omul fără istorie, fără tradiție, fără Dumnezeu, omul fără rădăcini. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Omul fără rădăcini / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1678, Anul V, 05 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
OMUL FĂRĂ RĂDĂCINI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380219_a_381548]
-
rup cu àripi rănite și grele de zborul pieptiș și abrupt. Și vin să m-așez în uimire sub brazda surâsului blând, sămânță de nouă rodire și de-nmugurire flămând. Dar firul speranței plăpând în loc să răsară-n iubire stă-n dor, rădăcini căutând. Anatol Covali Referință Bibliografică: Și iarăși / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ŞI IARÃŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380241_a_381570]
-
mi vei da, Lacrima nevărsată nu va mai cădea Din amintirea rănii, zălog o vor păstra Buzele-mi martire. O floare de nu-mă-uita E credința ce nu se ofilește pururea, A Ta nemurire prin rugă i-o vei da Și rădăcina dragostei ea va avea, Sămânța jertfei vii. O floare de nu-mă-uita E a îngerului meu tăcere, Nu-și va mai pierde timpul a întreba De ce-i creată umbra, frica și ne-mila, Va invăța să spere. O floare de nu-mă-uita
NU MĂ UITA ! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380268_a_381597]
-
ai o mamă care te alină Când plângi în somn, sau dinții rău te dor Ea fi-va absolvită de-orice vină Căci somnul ei, nu îi va fi ușor Pesemne că iubirea dintre mamă Și-abia născutu-i prunc, e rădăcină Perenitatea însăși o aclamă Când soarta nu-i găsește o pricină Iar chipul ei să-l porți în amintire Când anii te-or petrece peste vreme Bătrân ajuns, dar să mai porți iubire Când după mamă, sufletul îți geme Și
MAMEI... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380255_a_381584]
-
rămâne profund problematică. Cine sunt creștinii din Orientul Apropiat? Prinși în focarul evenimentelor din Orientul Apropiat se află și credincioșii celor 11 Biserici creștine: copți, maroniți, ortodocși, greco-catolici, romano-catolici, armeni ortodocși, armeni catolici, caldeeni, asirieni, siriaci, protestanți, comunități istorice cu rădăcini care provin dintr-o implantare religioasă foarte veche, cu mult anterioară nașterii Islamului. Acum sunt 11 milioane de creștini care trăiesc în comunități aflate în toate țările din Orientul Mijlociu, comunități descrise de René Guitton, expert al Alianței Civilizațiilor a Națiunilor
Biserica Creştină din Orientul Mijlociu – între persecuţie, mucenicie, martiriu, propovăduire şi mărturisire autentică, sângeroasă, pemanentă, substanţială şi consistentă… [Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256]
-
pereții casei. Și pentru că m-ai întrebat de oraș, se simte tristețea oamenilor în aer. Am venit de la București și m-am gândit: Doamne, am să merg acolo și o să văd atâția oameni care luptă pentru ceea ce suntem noi, pentru rădăcinile noastre, pentru sensibilitatea fantastică a românului, pentru intuiția lui. Și m-am convins că sunt foarte puțini cei care fac asta. Cu atât mai mult, aș ridica statui, dacă ar fi în puterea mea, unor oameni minunați, pe care îi
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
dezlegatu-s-a din neant, pentru a-i auzi vocea-i caldă, unduioasă, celestă: „Eu sunt poet, deci liber sunt / De faptul de-a fi fost născut / Și liber sunt / și dezlegat... / ...dezlegat printr-un cuvânt” - printr-un cuvânt, la rădăcina poeticului, „arsură” a verbului (Intersectare) înfipt în mantie de carte. Și... „inelând” clipa, clipa cea de taină, să-ncercăm (și vom reuși) să ne legănăm de cuvântul marii treceri, rostind împreună cu cel „frumos ca umbra unei idei”: „M-am legat
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]
-
care au făcut ceva pentru minoritatea din care face parte. Nu de cвnd DPRRP a оnceput să ,,miluească” cu arginti cвțiva impostori pentru a-i ridică оmpotriva semenilor lor din comunitate. De ce această atitudine de sfidare a unui trecut cu rădăcini adвnci оn istorie? Fiindcă frontieriștii aventurieri nu au Dumnezeu, adică nu au valoare sufletească pozitivă. Intenția lor este, am mai spus-o, nu să se izoleze de romвnimea din Voivodina, ci să o monopolizeze, că etnicii din Șerbia de răsărit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94095_a_95387]
-
doina, care au fost interzise. Întotdeauna a funcționat un spirit al comuniunii sufletești a generației șaizeciste din care aproape nu a mai rămas nimeni. Cei de după nu mai sunt la fel de uniți în jurul unor valori cum ar fi viața, sufletul, cultura, rădăcinile, vina aparținând oarecum societății postmoderniste. La o primă abordare tot ce auzi spus de ei pare simplu, dar în profunzime este dureros. Ce se întâmplă în literatură și cultură e mai greu de înțeles. Literatura încearcă să se regăsească. Scriitorii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94093_a_95385]
-
condiției umane a femeii moderne care trebuie să plece la muncă în străinătate pentru a putea supraviețui. Și dacă toate aceste probleme nu trebuie lăsate la o parte, atunci trebuie să vedem și aspectul moral al vieții, care își regăsește rădăcinile prin întoarcerea la credință. Luând cuvîntul, directorul ziarului New York Magazin, Grigore Culian a afirmat că de 17 ani publicația pe care o conduce a susținut ferm și constant problema Basarabiei, precum și personalități ale României ca Paul Goma (scriitor), Andrei Vartic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94093_a_95385]
-
se precizează în prefața unei lucrări închinate pilotului[1], cunoscut între prieteni și camarazi drept „Mon cher”, s-a născut la 9 februarie 1910 la Botoșani, într-o veche familie moldovenească, odinioară, oameni de vază ai orașului, având și unele rădăcini grecești. Deși aspirațiile lui erau inițial îndreptate către teatru, după doi ani de studii la Conservatorul de Artă Dramatică de la Iași, Dan Vizanty are revelația adevăratei sale vocații: zborul. Abandonează studiile sale artistice, spre regretul profesoarei sale, Agatha Bârsescu, tragediană
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94176_a_95468]
-
nobilă prin sânge și spirit, a revenit la Cernăuți cu opere ce-i mărturisesc sorgintea românească prin liberă opțiune și dragostea imensă pentru Bucovina. A venit, însoțit de o monumentală suită a țăranilor săi adorați, să ne amintească de noblețea rădăcinilor străbune, nouă, urmașilor slăbiți în vrednicie, celor ce se mai întâmplă să se rușineze de numele moștenit, unii reușind să șteargă din memorie chiar și întâmplarea de a fi „români doar prin ocazia nașterii”. Ne-a adus această bucurie a
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
de ,,noduri și semne’’, prin descifrarea nemiloasă a tuturor temelor esențiale, subiacente, subtile, a labirintului de drumuri epice văzute și, mai ales, nevăzute (de alții) ale Povestașului-Aurfaur. Spațiu literar inconfundabil Într-un soi de Lămurire/ În loc de prefață/ Notă a autorului: ,,Rădăcini și semne’’ (care nu este menționată în ,,Cuprins’’!), Viorel Coman își deconspiră premisele, criteriile, viziunea originală asupra povestirilor fănușiene și unghiurile de abordare. Spicuim telegrafic: Povestirile lui Fănuș Neagu formează matricea unui spațiu literar de mare originalitate în literatura română
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
care le generează conștiința norocului și datoriei de a fi locuitor al orașului ivirii pe lume a lui Eminescu: proaspătul volum, al 18-lea, de “Studii eminescologice” editat de Biblioteca Județeană “Mihai Eminescu” Botoșani. Venit la manifestare cu pliantul spectacolului “Rădăcini de foc”, păstrat cu grijă de aproape 30 de ani, Constantin Adam i-a prilejuit Luciei Olaru Nenati o răscolitoare întoarcere în timp, la ceasul în care, directoare a Teatrului “Mihai Eminescu” Botoșani, avându-l “mână dreaptă pe Costică Adam
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
-o dracului de filozofie că pe mine acum mă domină simțurile! Nu mai suport durerea! M-am dat eu mare o oră, o zi, dar nu mai mult, este prea mult, crede-mă, și trebuie să rup acest rău din rădăcină...pentru că mă doare tot corpul! Capul nu mă doare! - Dom’primar, în acest moment, nu ai o soluție de continuitate între abdomen, mâini, cap și picioare! Ce pot să fac pentru tine este să te lipesc cu spatele de un
PRIMARUL, EP.8 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378133_a_379462]
-
nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului S-a ridicat blestemu-n termometru acolo unde un azi l-a-nlocuit pe ieri în acea noapte în care strigătul era atât de înalt și atât de adânc ecoul iar ramurile au îmbrățișat rădăcinile până s-au transformat în argint viu un intrus ce așteaptă în carnea mea punctul de topire. Referință Bibliografică: Aldehide / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1530, Anul V, 10 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena
ALDEHIDE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378189_a_379518]
-
Se spune că atunci când îți dorești ceva foarte, foarte mult, cu tot sufletul, întreg universul lucrează pentru împlinirea acestei dorințe. Am avut o dorință, o dorință care a prins rădăcini în sufletul meu odată cu propunerea domnului Romeo Ioan Roșiianu de a veni împreună cu prietenii și colaboratorii dânsului de la gruparea eCreator, la Severin, pentru a pune „un picior de pod” cum îi place dânsului să spună, la construirea unei frumoase și
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
prieteni, la fel de buni prieteni, și în momentul în care i-am propus și i-am aruncat această mănușă a înțeles.(...) este de dorit să strângem rândurile pentru că acest concept aparent ilogic de prietenii literare într-o lume a hienelor prinde rădăcini. Și dacă acum vorbim despre eCreator Prietenii Literare și despre Terra Grifonis primul număr dintr-o editie nouă, înseamnă că ce am însămânțat acum o lună și jumătate deja a încolțit! Și să știți că am venit cu drag și
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
Lăcătușu și soțului ei! Dispariția artistei are și azi, după aproape patruzeci de ani, ecouri inimaginabil de dureroase pentru familia sa, pentru consătenii săi, pentru întreaga lume muzical folclorică românească. Nu s-a rupt nicio clipă și niciun pas de rădăcinele ei sătești, păștea oile, muncea la câmp și învăța fetele satului să cânte, pe malul râului Șușița, șezând pe pietre, cu picioarele în apă, cu fete în jur, glăsuind cânt gorjenesc. La venirea pe lume a artistei, mama sa Maria
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
și doritoare de acțiune preferă onoarea, scop urmărit în viața publică. Făcând o paranteză, amintesc că Petre Țuțea în „Filosofia nuanțelor” spune, citându-l pe Mallarmé, că „gratuitatea și plăcerea sunt capricii care, când vin în cascadă, înseamnă descompunerea, cu rădăcini în otrăvurile cărnii, încărcate de neliniști fără ieșire și de tristeți”. Preferabilă este virtutea ca scop al vieții în comunitate. Scopul final al acțiunilor omenești trebuie să fie fericirea (a nu se confunda cu satisfacția pe care o poate avea
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
strâns din târziul tău de huma, câtă luna mi te-a nins, cât ai nins și tu din luna? Spune, mama, iarbă multă, ploi și frig și vânt și vânt Stă lopată grea pe dealuri, rupe rană din cuvânt, sapă rădăcini de pajiști, sapă curtea fără ține Mama, zmeura e coapta, Mama, vara e-n ruine printre crinii tăi sălbatici dintr-un târg nebun de verde Spune, mama, cu ce nume mi te-au dus să te dezmierde? Citește mai mult
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
liniște ai strânsdin târziul tău de huma,câtă luna mi te-a nins,cât ai nins și tu din luna? Spune, mama, iarbă multă,ploi și frig și vânt și vântStă lopată grea pe dealuri,rupe rană din cuvânt,sapă rădăcini de pajiști,sapă curtea fără tineMamă, zmeura e coapta,Mama, vara e-n ruineprintre crinii tăi sălbaticidintr-un târg nebun de verdeSpune, mama, cu ce numemi te-au dus să te dezmierde?... XII. GLONȚ DE MĂCEȘ, de Camelia Radulian , publicat în
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
filosofică de percepție a vieții, existenței și fericirii omului pe pământ, sosind cu un teanc de cărți ce atestă incontestabila afirmare ce-o poartă-n suflet ca pe o icoană sacră că, noi, cei născuți în Bucovina și Basarabia, cu rădăcini adânci în pământul străbun, suntem Români și nu „moldoveni”, precum încearcă să ne definească și să ne împartă unii răuvoitori. A venit, având cu el „Istoria românilor din Dacia Traiană”, vol. II, de A. D. Xenopol, „Istoria lui Ștefan cel Mare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
România a Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei. „Avem aceeași origine etnică - suntem români” al lui Pintilei Bilețchi din s. Boian, publicat în „ZORILE BUCOVINEI. Mă refer la argumentarea istorică și științifică a originii noastre românești. Or, trebuie neapărat să ne cunoaștem rădăcinile. Toate porcăriile cu așa-zisa „limbă moldovenească” apar din necunoașterea istoriei. Am neînțelegeri în privința aceasta cu fratele Gheorghe, care spune că e „moldovean”. Îi povățuiesc și pe copii, și pe nepoți, nicicând să nu se rușineze că sunt români, fiindcă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]