3,990 matches
-
de Securitate, Dr. Nicolae Popoviciu va rămâne fidel valorilor laice, ecleziastice și politice în care s-a format, le-a apărat cu convingere, s-a sacrificat pentru ele. În anul 1992, cum am mai spus, într-o reparație postumă firească, rămășițele pământești ale Episcopului Dr. Nicolae Popoviciu sunt reînhumate în Biserica cu Lună din Oradea, catedrala Episcopală, alături de înaintașul său ilustru - Episcopul Roman Ciorogariu.” - după cum afirmă, remarcă și subliniază, la pag. 22, Domnul Prof. Univ. Dr. Mihai Drecin - îndrumătorul și coordonatorul
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
că România, după Era ticăloșilor (v. Marin Preda) - abia ACUM, își reînțelege, după MASSIFICAREA - mancurtizarea celor născuți după 1944, propriul DESTIN- DETERMINIST, cu nu „stigmatizat”, cum ne-mbată cu apă chioară (psihedelistă, sau ..neo- dadaistă, nihilistă!) - agonicii DIRECTORI DE CONȘTIINȚĂ, (rămășițe jalnice ale SINTEZISMULUI „savantei de renume mondial”, Elena Ceaușescu, șefa Biroului Doi, inclusiv a SECURITĂȚII (după fuga generalului Pacepa, recte epurările fostului KGB -,“ adaptatului APARAT al Noii Securității - cea mai monstruoasă, rapace dintre toate „eșaloanele”, cohors diaboli! Nu mai e
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
dârdâia ca piftia. Cam din vara aceea păcătoasă a-nceput totul, iar junghiurile dureroase s-au declanșat în toamnă, după câte-și aduce aminte de acel an blestemat. Într-o zi, cu puțin nori la orizont, se apucase să cioplească rămășițele de iarbă care se vedeau pe sub prunii din coasta Piscului. Trebuia să fie curat terenul pentru a aduna, de pe jos, bruma de fructe rămase în urma grindinii căzute. „Când am să le scutur, trebuie să nu se amestece ale prune cu
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
pudrei și a parfumului său, dar cu siguranță eu încă le simțeam. Cred că mi-am petrecut jumătatea de zi, stând pe covorul de frunze parcă pregătit să mă întâmpine și privind la orizontul infinit în care se mai încurcau rămășițe din vechiul conac. Trăiam totul de parcă ar fi fost ieri și în același timp meditam la povestea mea,la viitorul meu care abia acum începuse după elucidarea ultimului mister. Gabriela CENUȘĂ București 24 februarie 2012 Referință Bibliografică: Gabriela CENUȘĂ - DECREȚEII
DECREŢEII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346337_a_347666]
-
răbdării, într-o veselă nostalgie, precum filozoful Baruch Spinoza, lentilele. Dincolo de ființa beznei se află izvorul îndoielii. Cui să-i pese ? Îngerii îi stau în preajmă și flutură. În aceste cuviincioase « lecții de probă » - dintr-o « copilărie trădată » - stau martore rămășițelor de amintiri - zeificate icoane pe scoarță. Singura temere a poetului este « să nu-mi aprind / cuvintele/ adunate în cărți / câteva glugi de coceni din oborul cu poezie » (Focul gheenei). Pentru că, fără ea, ce ne-ar mai rămâne? Creator fiind, poetul
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
a sălta ființa în metafizic:” Când/ sculptorul din vis/ a început/ să-mi creioneze sufletul,/ l-au apucat / durerile de mâini,/și atunci el/ s/a repezit/ spre cișmeaua/cu apă vie ... “(Când ). Descoperim în versurile din acest volum o rămășiță a titanismului romantic, mândru și neliniștit, deși experiența pare mai degrabă rimbaldiană. Uzând de trăirile sistematice ale eului, exacerbate până la inflamarea lor, poetul forțează limitele realului, depășindu-le progresiv: “Călătoresc cu păsări albe/ Prin nori spumoși, plini de furtună,/ Cu
PUIU RĂDUCAN- ISPITA CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346452_a_347781]
-
Lăsați liberi, caii pornesc și nu se mai opresc până la culmea Jasna Gora ( culme luminoasă ) de la Czcestochowa. Principele construiește o mănăstire și un sanctuar și aduce de la Budapesta călugări paulini, un ordin călugăresc întemeiat în secolul XII în Ungaria, întrucât rămășițele pământești ale marelui pustnic din Tebaida, Sfântul Paul, ajunseseră la Constantinopol; de aici, cu cruciadele, la Veneția și de la Veneția la Budapesta. Sanctuarul devine nu numai locul cel mai celebru de pelerinaj pentru țările învecinate, dar și cetatea fortificată unde
ICOANA MADONA NEAGRĂ DE LA CZCESTOCHOWA de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348285_a_349614]
-
de partid și de ofițerii de securitate pentru descurajarea și reprimarea oricărei încercări de păstrare și cultivare a credinței strămoșești de către milioane de oameni simpli cărora li se spunea că: „religia este opiu pentru popor”; că preoții și episcopii sunt „rămășițe burgheze” sau chiar „agenți ai imperialismului”.( ) Prigoana împotriva preoților franciscani din Moldova este înfățișată pe un panou aparte și îi mulțumim cucernicului părinte Petru Albert pentru că a depus efortul documentar de a ne oferi fotografiile câtorva zeci de frați alături de
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
Lector univ. Nagy Zoltan declara la adunare: „Existența a două universități separate în Cluj favoriza manifestări de izolare națională.” Un alt profesor maghiar plusa. Lectorul Kalyk Karoly declara în plen: „Trebuie să avem o deosebită vigilență revoluționară în lupta împotriva rămășițelor naționaliste. Această cetate culturală va lupta cu hotărâre împotriva manifestărilor naționalismului și izolării naționale.” Tov. Vasile Vaida, membru supleant CC și secretar al Comitetului Regional PMR Cluj era în culmea fericirii și jubila în fața reușitei rectorului Daicoviciu în realizarea unificării
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
dă-mi drumul!” Preaplinul înserării deversează peste țarini, răcorindu-le. Revărsarea umedă stinge și clocotul locomotivei ce se apropie șuierând de stație apoi se disipă și devine ultima suflare călduță a zilei. Vigilentă, gura de aerisire a văzduhului soarbe ultimile rămășițe și noaptea - gazdă primitoare - așterne covorul de gală pe dalele de beton ale peronului, întâmpinând singurul pasager care coboară în haltă. Bărbatul măcinat de gânduri, uită să o salute - cum făcea odinioară; nici măcar n-o privește deși ea îl îmbrățișează
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
dă-mi drumul!” Preaplinul înserării deversează peste țarini, răcorindu-le. Revărsarea umedă stinge și clocotul locomotivei ce se apropie șuierând de stație apoi se disipă și devine ultima suflare călduță a zilei. Vigilentă, gura de aerisire a văzduhului soarbe ultimile rămășițe și noaptea - gazdă primitoare - așterne covorul de gală pe dalele de beton ale peronului, întâmpinând singurul pasager care coboară în haltă. Bărbatul măcinat de gânduri, uită să o salute - cum făcea odinioară; nici măcar n-o privește deși ea îl îmbrățișează
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
dă-mi drumul!” Preaplinul înserării deversează peste țarini, răcorindu-le. Revărsarea umedă stinge și clocotul locomotivei ce se apropie șuierând de stație apoi se disipă și devine ultima suflare călduță a zilei. Vigilentă, gura de aerisire a văzduhului soarbe ultimile rămășițe și noaptea - gazdă primitoare - așterne covorul de gală pe dalele de beton ale peronului, întâmpinând singurul pasager care coboară în haltă. Bărbatul măcinat de gânduri, uită să o salute - cum făcea odinioară; nici măcar n-o privește deși ea îl îmbrățișează
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
de faptul că în timpul păstoririi sale sectele religioase nu au racolat aici nici un adept. Trecerea la cele veșnice a preotului Ion Leuștean s-a petrecut în urmă cu două de ani, la 13 iunie 1989, sfința sa dorindu-și ca rămășițele pământești să rămână în satul și între oamenii pe care i-a iubit atât de mult, și cărora le-a dăruit necondiționat întreaga sa viață. Preuteasa Elena Leuștean s-a născut la 12 ianuarie 1910 într-o familie de țărani
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
pet, că face mizerie multă. Cînd le-am spus că vreau să-l tai, au făcut ochii cît cepele și m-au luat la rost că de ce. Ca să-l mănînc, de-aia, le-am răspuns, moment în care și ultimele rămășițe de simpatie, toleranță și înțelegere pe care le aveau pentru mine au dispărut. Cum să omori un animal și să-l manînci, așa, ca un barbar? Eh, cînd am văzut eu că ăștia sunt gata să sune la peta, am
DIN RELATARILE UNUI ROMÂN STABILIT ÎN SUA – DESPRE PORC de IOAN MARCEAN în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345246_a_346575]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CURCUBEUL ÎNDRĂGOSTIȚILOR Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 812 din 22 martie 2013 Toate Articolele Autorului Iar s-a amânat vizita de lucru a lui Dumnezeu Bacovia mătură tacticos ultimele rămășițe violete ale mileniului doi Hai Doamne mai repede Că mi-e sete Și nu mai este nici Iarbă verde pentru picnicul-de-apoi Costel Zăgan , Poeme infracționale Referință Bibliografică: CURCUBEUL ÎNDRĂGOSTIȚILOR / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 812, Anul III
CURCUBEUL ÎNDRĂGOSTIŢILOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345360_a_346689]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > NOI, AMINTIRILE (COLOANA A CINCEA) Autor: Gabriel Dragnea Publicat în: Ediția nr. 668 din 29 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Amintirile vorbesc în șoaptă Sub pietrele roase de timp, Rămășițe ale templelor Distruse de privirile Îngerilor decăzuți. A cincea coloană încă tremură Șubrezindu-și fundația În lacrimile oamenilor uitați De dor și de pasul către Un mâine pierdut În ceața deznădejdii. Amintirile se renasc în șoaptă În memoria aproape mută
NOI, AMINTIRILE (COLOANA A CINCEA) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345515_a_346844]
-
coroanelor copacilor. Ajunși acolo diavolul îl eliberă și pătrunse între flăcări unde scormoni pământul cu ghearele până se afundă în groapă. Apoi ridică o ladă pe care o puse pe mal. Suflă asupra sa și din flăcări rămase doar o rămășiță galben-albăstruie. Imediat introduse unghia ghearei în încuietoare și capacul se ridică brusc. Ștefan fu orbit de strălucirea aurului. Împielițatul se amuză de înmărmurirea omului: - N-a văzut asemenea bănet neam din neamul tău de la principe încoace! Iată că m-am
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
tău sărut. Te-aș săruta până în zori De-aș avea aripi să zbor La tine-n iatac eu să cobor Privirea-mi aruncată spre tine o zeiță, Și norii o simt îndurerată în lacrima bobiță Din raiul nostru rămas-a rămășiță... În sus de cer captiv, Pe dinăuntru-s gol, Fără tine aici, îs muritor! Absența ta blestem și lungă veșnicie Iubirea ta...ce dulce zădărnicie! Dovedită-a fost de minciună și trufie. Autor: Chiricea Ciprian Ionuț ( CCI Poezii ) Referință Bibliografică
ÎN RAI, INFERN de CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376957_a_378286]
-
grozava hămesire. Nu gustul pielii ațoase și al oaselor fragile, ci doar actul în sine al hrănirii îi adăugise ceva putere și câteva clipe în plus timpului său, neprețuitului său timp închinat ajungerii într-acolo... Rostuind într-o batistă ferfenițită rămășițele festinului ce-și oferise, cum sta îngenuncheat, își săltase vinovata privire spre tării, cerșind pentru sufletul înaripatei loc în Eden... Ridicat, își reluase drumul, cătând izbăvire și pentru sete. Atunci zărise nu departe conturul unui cactus-butoi, verde-albăstrui, năltuț cât un
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
pentru a se ridica și a porni cu nădejde mai departe. * Ziua nu se deosebea cu nimic de cele de până atunci. Începu marșăluitul, îndemnând cu același spor de până ieri. Din depărtări se ițiră niște ruine. Da, se profilau rămășițele unui picior de pod pătând neregulat perspectiva. Prin cine știe ce ironie a sorții, rămăseseră spânzurate de stâlpul de susținere aflat în prelungirea piciorului prăbușit chiar o pereche de hobane... Își imagina că, dacă ar fi bătut vântul, cablurile metalice ar fi
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
atâtea altele realizate cu migala unui maestru desăvârșit al artei miraculoase de a șlefui de data aceasta nu geometria îngustă și fără luciu a pietrei, ci pe aceea necuprinsă a sufletului omenesc. Doi ani mai târziu, pe 29 noiembrie 1926, rămășițele compozitorului italian au fost așezate în cavoul vilei de la Torre del Lago. La finalul ceremoniei, pe sicriul acestuia, vibra, cu un vaiet mut de tristețe (dar auzit numai de o singură persoană prezentă la adunare), un buchet de orhidee așezat
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
Dumnezeu pentru toate”. În acest fel s-au scurs zilele celui mai mare vorbitor/orator/predicator/propovăduitor și mărturisitor creștin, totodată (și) un ierarh de o modestie uimitoare (14 septembrie 407). După 30 de ani (anul 438), Împăratul Teodosie aduce rămășițele pământești ale Sfântului (27 ianuarie), depunându-le în Biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, fiind înconjurate de rugăciunile calde și sincere ale acelora cărora le-a fost conducător, îndrumător, părinte și păstor sufletesc și duhovnicesc. Pe pământul nostru românesc, acești trei
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
tămăduise pe ei! Să lăsăm însă asta acum. Ne-am amintit despre ce a mai spus acest Iisus în predicile sale și anume că, după trei zile el va învia! Sau mai bine zis, cineva va încerca să îi fure rămășițele, pentru că de înviere nu poate fi vorba! Să creadă cine vrea ce vrea despre învățătura învierii pe care o tot predică fariseii! Și nu intru în amănunte teologice acum, această controversă am s-o las pe altădată. Dar pericolul fraților
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
cuteză să iasă pe cerdac, să vadă urmările furtunii năprasnice. Încă mai luminau fulgerele în norii cei negri din depărtare, spre miazăzi. Dar tunetele soseau mai târziu, din depărtare. Soarele încă lumina în drumul său spre asfințit. Spre răsărit, peste rămășițele furtunii, apăru un uriaș curcubeu, cât jumătate de cer, cu o paletă splendidă de culori. Ionuț nu se îndură să nu-i cheme degrabă și pe bunici pe cerdac, să vadă curcubeul. Da, curcubeul era de o măreție greu de
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
aștearnă la picioare covor foșnitor cu miros de veșted-cafeniu și de moarte strânge-mă aproape iubite să mă îmbăt de gustul de must și de gutui coapte se dezlănțuie sălbatic vântul tomnatic pe cărarea destinelor noastre ne scutură furios ultimele rămășițe de verde pictat cu rugină la tâmple din oase și le duce-n vârtejuri nebune spre cer nisipul argintiu din clepsidra vremii ne curge fatidic prin păr peste ploape săpând în scoarța stejarilor adânc talazuri de toamne cafenii îngroapă ultimele
ÎNGROPAȚI ÎN PALIDE TOAMNE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375204_a_376533]