1,169 matches
-
îmi cumpărasem munițiunile și puțin a lipsit, în ferbințeala explicațiunilor ce am avut cu el, să nu mă încurc în barba și tirbușoanele 48 lui. Dar a trebuit de la o vreme să-mi mai stâmpăr ardoarea cinegetică și să-mi răresc expedițiunile, căci mă pomenii, fără nici o stăruință din parte-mi, numit membru la tribunalul din Suceava. Pe atunci era mare lipsă de oameni și tinerii, ceva, ceva curăței erau foarte căutați. Ieșise Grigore Ghika din scaunul Domniei și în locu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
măsura a doua oară adâncimele Vladnicului. Am continuat ani de zile a vâna la câmp și la pădure, vara la pene66, iarna la păr67, după vorba Cățelei, însă de la o vreme ceata tovarășilor noștri de pușcă a început a se rări. Unul câte unul, spre marea noastră durere, au trecut pragul vieței și astăzi din cei vechi am rămas numai doi, mari și lați: Dimitrie Rosetti și eu. Ne uităm unul la altul cu strângere de inimă, dar de nărav tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o stare mai ordonată, negentropică deci. Aici vom găsi vegetația pe care o cunoaștem, majoritar dicotiledonată, iubitoare a unei stări negentropice intermediare. Și, urmărind o tot mai mare negentropie, să urcăm pe munte și Încă tot mai sus. Vom vedea rărindu-se foioasele, adică dicotiledonatele iubitoare de o negentropie intermediară, dar Îndesindu-se coniferele, doritoare de Încă mai multă negentropie. Apoi și acestea vor lăsa loc liber, În stâncăriile Înalte ce adăpostesc cea mai pură negentropiue, celor mai vechi și, implicit
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În text prin [...]: — am suprimat trei mici capitole (plasate Între „Cartea a treia“ și „Cartea a patra“), capitole de altă factură decât restul textului și care Întrerupeau În mod evident - și deru tant pentru cititor - fluxul memorialistic: „Glossa spiritului cărtu răresc. Încercare antiintelectualistă“, „Ce vrem. Cate hism pentru suflete nehotărâte“ (ambele broșuri publicate ante rior, conținând precepte de viață sănătoasă adresate tine rilor) și „Post-scriptum la treizeci de ani de la apariția Glossei spiritului cărturăresc și a Catehismului pentru su flete nehotărâte
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și cu grețurile consecutive practicilor nenumite; dar parcă tot mai bine În Valahia noastră, cu bordeluri vesele și cu fete numai bune de iubit, cu domnii se rioși și cu băieții acestora. - Rozina și candela ei vestitoare a În du rării Celui Milostiv cu femeile păcătoase. - Despre cum duhul credinței religioase poate atinge aceste suflete păcătoase. - „Prostituatele sunt mai aproape de Dumnezeu decât femeile cumsecade“, pretinde Anatole France. [...] Mai mult ca de orice, feriți-vă de sămânța cea rea a fariseilor. Luca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tot ce am gândit și am trăit aiurea jumătate din viață, vina e la noi, nu la alții? Cetățeanul, care s-a enervat că eu nu eram eu, a devenit vindicativ. Mă privea dușmănos, și lumea din jurul nostru s-a rărit brusc, presimțind scandalul. „Te rog, Petrică - îl îngâna soția, care probabil că-i știa năravul -nu te ambala. Nu te da în spectacol.“ Femeia știa ce știa, pentru că bărbatul m-a arătat cu degetul și a ridicat glasul: „Un impostor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
eu să fiu asasinat fiindcă telefonul nu avea curent. Un joc pentru copii, lansat de italieni, face ravagii: astronauți-soldați transformă Luna într-un câmp de bătălie. „Societatea internațională a Pământului plat” (aproape 80 de membri) constată că rândurile i se răresc, cadre vechi mor, cadre tinere nu mai apar. „Nenorocirea omului vine din faptul că, inventând avionul, el crede că zboară”. Cu acest citat aparținând pictorului Georges Braque, își încheie răspunsul la o anchetă privind zborurile planetare, dramaturgul francez René de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
de a-și lăsa partenera însărcinată fără voie și nici acesteia de a fi super vigilentă până la capăt. O imposibilitate care scotea și ea la iveală întreaga monstruozitate a „decretului“! Anii care au urmat au înmulțit decesele femeilor și au rărit numărul nașterilor. Despre aceasta se vorbea mai departe tot în șoaptă. Pe medicul meu ginecolog, care m-a asistat și la nașterea băiețelului meu, l-am întâlnit într-o zi la farmacia din centrul orașului. Era abătut. Mi-a spus
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
tramvaiele, troleibuzele și microbuzele. Nemaifiind oră de vârf, o bună parte dintre acestea s-au retras la depou și garaje iar puținele care au mai rămas pe traseu sosesc în stație la intervale mari. Bătrânul așteaptă răbdător să se mai rărească gloata ca să poată urca și el într-un troleibuz cu care să meargă până în Tg. Cucu de unde urmează să ia alt troleu care să-l ducă la destinație. După două, trei încercări ratate din cauza bulucelii de la ușile de urcare, el
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
noastre. În limba maghiară se numea Stajerlak. Noi foloseam expresia prescurtată Ștaier sau Anina. Prin anii 1850-1860 au fost aduși din Boemia specialiști în ale mineritului care sau grupat în colonia Cehă (Böhmische Colonie). Abia după anul 1900 s-a rărit numărul de coloniști veniți din centrul imperiului austro-ungar dar, au sosit în zonă locuitori din satele din jurul Oraviței și din valea Almăjului care au constituit noua forță de lucru pentru toate meseriile necesare la minele de cărbune și anexe. Cu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
pe o șosea imposibilă, cu mâzgă groasă, care făcea imposibil să mai vezi marcajul de pe șosea și cu o ceață cum nu am mai văzut de multe ori în viață. La un moment dat ceața a început să se mai rărească puțin și astfel, unele mașini au început să circule. Eram fericiți că putem să ne bucurăm de o vreme mai bună și o vizibilitate mult mai bună. Eram la granița județelor Ilfov și Ialomița și în plin câmp, în timp ce urmăream
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
pahar-două de vin roșu sau nohan bine păstrat în pivnițe, mai mare dragul să trăiești. în sectorul vitelor cornute se căutau mult juncani buni, de învățat să tragă la jug. De când începuse războiul și care se purta în continuare, se răriseră caii, cei mai mulți rechiziționați pentru nevoile frontului. Azi nu erau de vânzare decât vreo 6 -7 cai bătrâni, reformați și 4 mânji crescuți fără iepelemamă, duse și ele pe front. Războiul se simțea și în scăderea veniturilor primăriei, mult mai mici
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
continuau și în casa în care trăiam. Fata cea mare n-a fost prea încântată de felul nostru de viață și era mereu retrasă și rău voitoare cu bărbații beți și femeile vulgare care chefuiau în preajma ei. S-au mai rărit orgiile din cauza unei noi sarcini. Când am născut băiatul toată lumea s-a bucurat. Dar nici de el nu ne-am prea ocupat, „pasându-i-l” fetei care fără să vrea i-a fost și mamă și tată. Copiii s-au
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
așteptate cu anii, nefiind fonduri suficiente pentru mărirea salariilor, trimiterile la post nu se mai făceau ca înainte, pentru o perioadă de 4 ani, ci pentru 6 luni "reînnoibile", la unele ambasade occidentale bărbații plecau fără soții și copii... Se răriseră și vizitele la nivel înalt (în 1982, unicele vizite notabile la București fiind cele ale fostului președinte american Richard Nixon și secretarului general al ONU, Javier Perez de Cuellar), iar prezența României și a președintelui ei pe plan internațional se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Statornicirea pe acest p)mânt a fost considerat) de pionierii mișc)rii nu numai un act politic, ci și „crearea Îndr)zneaț) a unei noi vieți sociale, culturale și naționale”. Atacurile hoților, bandiților și „pogromiștilor” au f)cut necesar) autoap)rărea. Această Ins) era cu totul altceva decât ceea ce se Întâmpl) acum. Cei ce s-au stabilit pe acest p)mânt într) acum pe „teritoriile eliberate” În calitate de coloniști, cu sprijinul armatei, ocupând p)mânturile „b)știnașilor”. Lamm menționeaz) Pitchat Rafiach, Valea
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
În Israel, cu puțin timp Înainte de r)zboiul de Yom Kippur. Deoarece nu avea preg)tire militar), s-a dus la o benzin)rie, oferindu-se s) lucreze f)r) plat), simțind c) trebuie s) contribuie și el la ap)rărea Israelului. Așa c), timp de câteva luni, voluntar, a alimentat mașinile cu benzin). Acum pred) la Universitatea Ebraic). A devenit nu numai un evreu ortodox, ci și un om extrem de pios. Patru zile pe s)pt)mân) studiaz) Talmudul Într-
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
autoguverneze. Din cauza natalit)ții crescute a arabilor, anexarea ar constitui o Înfrângere - arabii ar dep)și rapid num)rul evreilor, care ar r)mane În minoritate și că aleg)tori. Cum ar rezolva un stat evreiesc democratic problemă populației? Ap)rărea Israelului este „sarcina suprem) a comunit)ții evreiești”, spune Janowitz, vorbind acum despre comunitatea evreiasc) din America. Oamenii sunt Ins) Într-o stare de agitație, de nervozitate - și, ori de câte ori a vorbit unor grupuri despre problemele cu care se confrunt) Israelul
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Împotrivesc. Deși aveau roluri mici, În dolari câștigau Într-o lună cât Într-un an de salariu la Național. Entuziasmul din vara Trilogiei era topit acum de arșița unei altfel de veri, cu alte atracții. Cum turneele În străinătate se răreau, fiecare Începea să se gândească, normal, la ale lui. Concentrarea celor tineri se dilua și ea. Odată integrați, se orientau și ei cum puteau, cu gândul spre profituri și aranjamente Într-o lume care nu le oferea prea multe alternative
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
evidentă cu o sărbătoare națională, dar fără Îndoială celebrând acum, În cetatea amintirii, esența acelei zile de primăvară, clipoceala noroiului, Începutul oreionului, pasărea exotică zburlită, cu un ochi injectat, de pe pălăria Mademoisellei. 6 A stat la noi șapte ani, lecțiile rărindu-se cu timpul și firea ei devenind tot mai irascibilă. Și totuși părea ca o stâncă a neîndurătoarei permanențe În comparație cu fluxul și refluxul de guvernante englezoaice și preceptori ruși care s-au vânturat prin casa noastră. Fusese În relații proaste
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
spectacol la spectatori. Dintre oamenii, adunați cu miile într-o după-amiază de acum câteva decenii ca să asiste la acel meci câți mai trăiesc, câți nu? Dacă ultimii ar dispărea din imagine chiar în timp ce vizionez acele secvențe, cum s-ar mai rări spectatorii din tribune... N-ar mai rămâne decât pâlcuri, grupulețe, inși singuratici împrăștiați ici-colo... Obiectivul stăruie ceva mai mult asupra unei femei tinere și frumoase, purtând beretă, după moda vremii: participă - sau se preface, din cochetărie, că participă - la fazele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
care nu-l doresc nimănui. Sâmbătă 29 VII. Noaptea la ora 12,30 m-am deșteptat. N-a mai fost chip să mai dorm. Au cântat cocșii odată, . . a trecut timp, . . au mai cântat odată. Întunericul a început să se rărească. Păsărele mi-au ciripit în fereastră. O Doamne, când se va rări întunericul ce-mi împresoară sufletul ? Vor mai cânta vreodată păsărele nevinovate, în zori de zi, în fereastra inimii mele pustiite ? Am constatat că părintele protopop Breabăn Ion susține
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
30 m-am deșteptat. N-a mai fost chip să mai dorm. Au cântat cocșii odată, . . a trecut timp, . . au mai cântat odată. Întunericul a început să se rărească. Păsărele mi-au ciripit în fereastră. O Doamne, când se va rări întunericul ce-mi împresoară sufletul ? Vor mai cânta vreodată păsărele nevinovate, în zori de zi, în fereastra inimii mele pustiite ? Am constatat că părintele protopop Breabăn Ion susține cu toate puterile interesele partidului în Biserică, și nu interesele Bisericii în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
noi membri dar și noi ajunserăm la cifra de cinci fiindcă Persida însăila aproape oră de oră timpul de acasă cu timpul din casa noastră. La școală, dintr-o lehamite posibil de înțeles dar greu de aceeptat, mulți dintre învățători răriseră zilele de școală după un calendar doar de ei știut. Eu nu puteam. Aveam jurământul și credința mea și lipsa copiilor de la școală sau a mea dintre ei parcă ar fi micșorat speranța încheierii acestui război al tuturor împotriva tuturor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
așteptate cu anii, nefiind fonduri suficiente pentru mărirea salariilor, trimiterile la post nu se mai făceau ca înainte, pentru o perioadă de 4 ani, ci pentru 6 luni "reînnoibile", la unele ambasade occidentale bărbații plecau fără soții și copii... Se răriseră și vizitele la nivel înalt (în 1982, unicele vizite notabile la București fiind cele ale fostului președinte american Richard Nixon și secretarului general al ONU, Javier Perez de Cuellar), iar prezența României și a președintelui ei pe plan internațional se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
celor mai multe produse din Place du Tertre (aflată în inima lui Montmartre), mă simt mai atras de lumea artiștilor diletanți decât de ifosele snobului cu gusturi artistice confirmate de modă. * In Place du Tertre se simțea toamna. Odată cu rărirea frunzelor, se răriseră și oamenii. Era cald, de departe se auzea, uriașă, respirația orașului, pictorii își vedeau de treabă, mă simțeam, cum se spune, în largul meu, când un ins voinic, bătrân, dar nu bătrâncios, mă apucă de cot și, cu o privire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]